selnic definitie

6 definiții pentru selnic

SÉLNIC, selnice, s. n. Unealtă de pescărie asemănătoare cu leasa1. – Et. nec.
SÉLNIC, selnice, s. n. Unealtă de pescărie asemănătoare cu leasa. – Et. nec.
SÉLNIC, selnice, s. n. Unealtă de pescărie asemănătoare cu leasa.
sélnic s. n., pl. sélnice
sélnic s. n., pl. sélnice
sénic și sélnic n, pl. e (bg. sĭennik, umbrar). Olt. Pînză groasă care se întinde peste cămășĭ cînd le puĭ în pîrlăŭ și pe care se pune cenușă.

selnic dex

Intrare: selnic
selnic substantiv neutru