Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru descindere

desc├şnde vi [At: HELIADE, O. I, 340 / Pzi: desc├şnd / E: fr descendre, lat descendere) 1 A se deplasa dintr-un punct superior ├«ntr-un punct cu altitudine inferioar─â. 2 (D. p─âs─âri) A se deplasa din cer spre p─âm├ónt sau spre linia orizontului Si: a cobor├«. 3 (Fig) A se ├«njosi. 4 (D. sunete) A descre╚Öte ├«n intensitate. 5-6 A sosi ╚Öi a se opri ├«ntr-un loc (╚Öi a r─âm├óne acolo pentru un timp). 7 A se stabili cu for╚Ťa pe un teritoriu Cf a coloniza, a cuceri. 8 A se trage dintr-o anumit─â familie. 9 A-╚Öi avea originea dintr-un anumit loc. 10 A proveni din anumi╚Ťi ├«nainta╚Öi. 11 (Pex) A fi continuatorul operei sau doctrinei unei persoane sau unui curent filozofic, literar, cultural, prelu├ónd ideile acestuia. 12 (D. organele for╚Ťei publice) A se deplasa la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau unei perchezi╚Ťii.
desc├şndere sf [At: DEX / Pl: ~ri E: descinde] 1 Deplasare dintr-un punct superior ├«ntr-un punct cu altitudine inferioar─â Si: descins1 (1). 2 Deplasare a p─âs─ârilor din cer spre p─âm├ónt sau spre linia orizontului Si: cobor├óre, descins1 (2). 3 (Fig) ├Änjosire. 4 Descre╚Ötere a intensit─â╚Ťii sunetelor. Si: descins1 (4). 5-6 Sosire ╚Öi oprire ├«ntr-un loc (╚Öi r─âm├ónere acolo pentru un timp) Si: descins1 (5-6). 7 Stabilire cu for╚Ťa pe un teritoriu Cf colonizare, cucerire, descins1 (7). 8 Provenire dintr-o anumit─â familie Si: descins1 (8). 9 Provenire dintr-un anumit loc Si: descins1 (9). 10 Provenire din anumi╚Ťi ├«nainta╚Öi Si: descins1 (10). 11 (Pex) Continuare a operei sau a doctrinei unei persoane sau unui curent filozofic, literar, cultural, prelu├ónd ideile acestuia Si: descins1 (11). 12 (D. organele for╚Ťei publice) Deplasare la locul s─âv├ór╚Öirii infrac╚Ťiunii, pentru a face constat─âri ori a str├ónge probe care s─â duc─â la l─âmurirea cazului Si: descins1 (12).
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A-╚Öi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a cobor├«. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a fi cazat (la un hotel, la o gazd─â). 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa, a sosi la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau a unei perchezi╚Ťii. [Perf. s. descinsei, part. descins] ÔÇô Din lat. descendere, fr. descendre.
DESC├ŹNDERE, descinderi, s. f. Ac╚Ťiunea de a descinde ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Deplasare a unui organ de urm─ârire penal─â la locul s─âv├ór╚Öirii infrac╚Ťiunii, pentru a face constat─âri ╚Öi a str├ónge probe. ÔÇô V. descinde.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A-╚Öi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a cobor├«. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazd─â). 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa, a sosi la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau a unei perchezi╚Ťii. [Perf. s. descins├ęi, part. desc├şns] ÔÇô Din lat. descendere, fr. descendre.
DESC├ŹNDERE, descinderi, s. f. Ac╚Ťiunea de a descinde ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Deplasare a unui organ de urm─ârire penal─â la locul s─âv├ór╚Öirii infrac╚Ťiunii, pentru a face constat─âri ╚Öi a str├ónge probe de natur─â a duce la l─âmurirea pricinii. ÔÇô V. descinde.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A se trage din cineva, a-╚Öi avea originea. 2. A cobor├«, a se da jos. Ceata de amici... descinse din automobil ╚Öi ├«l urm─â. C. PETRESCU, C. V. 59. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazd─â). Tustrei au descins, ocolind pe peron, la biroul unde ├«i a╚Ötepta Vartolomeu Diaconu. C. PETRESCU, A. 312. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. descinsei, part. descins.
DESC├ŹNDERE, descinderi, s. f. 1. Sosire. Lui Costic─â-i voi scrie dup─â descinderea ├«n R├╝gen. CARAGIALE, O. VII 72. 2. Vizitarea unui loc de c─âtre organele for╚Ťei publice, ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau perchezi╚Ťii. Au fost descinderi ╚Öi declara╚Ťii. C. PETRESCU, R. DR. 168.
desc├şnde (a ~) (a proveni, a cobor├«) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şnd, 1 pl. desc├şndem; conj. prez. 3 s─â desc├şnd─â; ger. descinzß║ąnd; part. desc├şns
desc├şndere s. f., g.-d. art. desc├şnderii; pl. desc├şnderi
desc├şnde (a-╚Öi avea originea, a cobor├«) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şnd, 1 pl. desc├şndem; perf. s. 1 sg. descins├ęi, 1 pl. desc├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desc├şnd─â; ger. descinz├ónd; part. desc├şns
desc├şndere s. f., g.-d. art. desc├şnderii; pl. desc├şnderi
DESC├ŹNDE vb. 1. v. cobor├«. 2. a cobor├«, a proveni, a se trage. (~ din os de domn.)
DESC├ŹNDERE s. v. cobor├óre.
DESC├ŹNDE vb. III. intr. 1. A se trage din cineva, a avea o anumit─â descenden╚Ť─â. 2. A cobor├«, a se da jos. 3. A se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a face o investiga╚Ťie. [P.i. desc├şnd, perf.s. -insei, part. -ins. / < lat. descendere, cf. fr. descendre].
DESC├ŹNDERE s.f. Ac╚Ťiunea de a descinde ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Deplasare la fa╚Ťa locului a organelor for╚Ťei publice, pentru o investiga╚Ťie. [< descinde].
DESC├ŹNDE vb. intr. 1. a-╚Öi avea originea, a se trage din... 2. a cobor├«. 3. a se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (despre organele for╚Ťei publice) a se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a face o investiga╚Ťie. (< lat. descendere, fr. descendre)
A DESC├ŹNDE desc├şnd intranz. 1) A avea descenden╚Ť─â; a se trage. 2) A se da jos. 3) (despre drume╚Ťi, c─âl─âtori etc.) A se opri pentru odihn─â; a poposi. 4) (despre organele ├«n drept) A se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a cerceta sau pentru a perchezi╚Ťiona. /<lat. descendere, fr. descendre
descinde v. a (se) coborî.
descindere f. 1. ac╚Ťiune de a descinde: cobor├«re; 2. irup╚Ťiune, invaziune; descinderea Normanzilor ├«n Anglia; 3. vizitarea unui loc de c─âtre magistra╚Ťi spre a face perchizi╚Ťiuni: descindere local─â.
*desc├şnd, -c├şns, a -c├şnde v. intr. (d. lat. de-sc├ęndere, d. sc├índere, a se su─ş. V. scar─â, ascensor). M─â da┼ş jos, m─â scobor (de pe cal, de pe munte, din pod, din tren, din corabie). Trag ├«n gazd─â, m├«n (conj. II). M─â ├«ntind p├«n─â jos: p─âdurea descinde p├«n─â ├«n vale. M─â las ma─ş jos (vorbind de coloana de mercur din barometru): barometru descinde (adic─â: mercuru din el). Scobor tonu: a descinde cu un ton. M─â trag, m─â deriv: Rom├óni─ş descind din Roman─ş. Poli╚Ťia a descins ├«n culcu╚Öu ho╚Ťilor, a p─âtruns ├«n culcu╚Öu lor. A descinde ├«n morm├«nt, a muri. V. de╚Ötind.
*desc├şndere f. Ac╚Ťiunea de a descinde. A face o descindere, a te duce s─â fac─ş o perchezi╚Ťiune ca s─â confi╚Öt─ş ceva, c─â s─â-l prinz─ş pe cineva ╚Ö.a.
DESCINDE vb. 1. a (se) coborî, a (se) scoborî, (înv.) a (se) deștinde. (~ din trăsură.) 2. a coborî, a proveni, a se trage. (~ din os de domn.)
DESCINDERE s. coborîre, scoborîre. (~ din trăsură.)

Descindere dex online | sinonim

Descindere definitie

Intrare: descinde
descinde verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: descindere
descindere substantiv feminin