Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru ├«mbujorat

├ÄMBUJOR├ü, ├«mbujorez, vb. I. Refl. (Despre obraji) A se ├«nro╚Öi, a se aprinde (ca un bujor); (despre oameni) a se ├«nro╚Öi la fa╚Ť─â. ÔÖŽ Tranz. fact. (Rar) A face s─â se ├«nro╚Öeasc─â. ÔÇô ├Än + bujor.
├ÄMBUJOR├üT, -─é, ├«mbujora╚Ťi, -te, adj. (Despre obraji) Ro╚Öu, aprins (ca bujorul); (despre oameni) care are obrajii ro╚Öii; aprins2. ÔÇô V. ├«mbujora.
├ÄMBUJOR├ü, ├«mbujorez, vb. I. Refl. (Despre obraji) A se ├«nro╚Öi, a se aprinde (ca un bujor); (despre oameni) a se ├«nro╚Öi la fa╚Ť─â. ÔÖŽ Tranz. fact. (Rar) A face s─â se ├«nro╚Öeasc─â. ÔÇô ├Än + bujor.
├ÄMBUJOR├üT, -─é, ├«mbujora╚Ťi, -te, adj. (Despre obraji) Ro╚Öu, aprins (ca bujorul); (despre oameni) care are obrajii ro╚Öii; aprins2. ÔÇô V. ├«mbujora.
├ÄMBUJOR├ü, ├«mbujorez, vb. I. Refl. (Despre obraji, p. ext. despre persoane, uneori determinat prin ┬źla fa╚Ť─â┬╗) A se face ro╚Öu ca bujorul, a se aprinde la fa╚Ť─â, a se ├«nro╚Öi, a se rumeni. Se ├«mbujor─â la fa╚Ť─â, ru╚Öinat─â parc─â de cine ╚Ötie ce g├«nduri. ARDELEANU, D. 87. Se-mbujorase la fa╚Ť─â de parc─â chiar l-ar fi v─âzut pe Sandu venind. MIRONESCU, S. A. 83. Obrajii fetei se ├«mbujorar─â. SANDU-ALDEA, D. N. 221. ÔÇô Variant─â: bujor├í vb. I.
├ÄMBUJOR├üT, -─é, ├«mbujora╚Ťi, -te, adj. (Despre obraji, p. ext. despre persoane, uneori determinat prin ┬źla fa╚Ť─â┬╗, ┬źla chip┬╗) Ro╚Öu ca bujorul; ├«nro╚Öit, aprins. Se pleca ╚Öi culegea flori. Le apropia de gur─â, ├«╚Öi m├«ng├«ia obrazul ├«mbujorat cu ele. SADOVEANU, O. VIII 13. Lia a s─ârit voioas─â ├«n picioare, cu obrajii ├«mbujora╚Ťi. C. PETRESCU, S. 164. Peste c├«teva clipe d─âdu buzna pe u╚Ö─â ├«nl─âuntru o feti╚Ť─â de vreo cinci ani, ├«mbujorat─â ╚Öi bosumflat─â. REBREANU, R. II 65. Cu fa╚Ťa-mbujorat─â, A r─âs─ârit dintr-un tufi╚Ö ╚śi r├«de-acum mirat─â. CO╚śBUC, P. I 107.
îmbujorá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbujoreáză
├«mbujor├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«mbujor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«mbujore├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«mbujor├ęze
├ÄMBUJOR├ü vb. a (se) ├«mpurpura, a (se) ├«nro╚Öi, a (se) ro╚Öi, a (se) rumeni, (├«nv.) a (se) r─âsura, (fig.) a (se) aprinde. (S-a ~ la fa╚Ť─â.)
├ÄMBUJOR├üT adj. ├«mpurpurat, ├«nro╚Öit, ro╚Öu, rumen, rumenit, (livr.) rubicond, (rar) ro╚Öit, (fig.) aprins, ├«nflorit. (Cu obrajii ~╚Ťi.)
A ├ÄMBUJOR├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«mbujoreze; a rumeni. /├«n + bujor
A SE ├ÄMBUJOR├ü m─â ~├ęz intranz. (mai ales despre fa╚Ť─â, obraji) A se ├«nro╚Öi u╚Öor (ca bujorul); a se rumeni. /├«n + bujor
├«mbujorat a. rumen ca un bujor: fa╚Ť─â ├«mbujorat─â.
├«mbujor├ęz v. tr. Fac ro╚Ö ca bujoru: frigu ├«─ş ├«mbujorase fa╚Ťa. ÔÇô ╚śi ├«mboj- (est).
├ÄMBUJORA vb. a (se) ├«mpurpura, a (se) ├«nro╚Öi, a (se) ro╚Öi, a (se) rumeni, (├«nv.) a (se) r─âsura, (fig.) a (se) aprinde. (S-a ~ la fa╚Ť─â.)
ÎMBUJORAT adj. împurpurat, înroșit, roșu, rumen, rumenit, (livr.) rubicond, (rar) roșit, (fig.) aprins, înflorit. (Cu obrajii ~.)

îmbujorat dex online | sinonim

îmbujorat definitie

Intrare: îmbujora
îmbujora verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îmbujorat
îmbujorat adjectiv