Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru incrustare

INCRUSTÁRE, incrustări, s. f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concr.) incrustație (2). [Var.: încrustáre s. f.] – V. incrusta.
ÎNCRUSTÁRE s. f. v. incrustare.
INCRUSTÁRE, incrustări, s. f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concr.) incrustație (2). [Var.: încrustáre s. f.] – V. incrusta.
ÎNCRUSTÁRE s. f. v. incrustare.
INCRUSTÁRE, incrustări, s. f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concretizat) podoabă obținută prin introducerea unui ornament în masa unui obiect; incrustație. Incrustări de sidef. – Variantă: încrustáre s. f.
ÎNCRUSTÁRE s. f. v. incrustare.
incrustáre s. f., g.-d. art. incrustắrii; pl. incrustắri
incrustáre s. f., g.-d. art. incrustării; pl. incrustări[1]
INCRUSTÁRE s. incrustație. (O ~ de fildeș.)[1]
INCRUSTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) incrusta și rezultatul ei; (concr.) incrustație. [Var. încrustare s.f. / < incrusta].
ÎNCRUSTÁRE s.f. v. incrustare.
*incrustațiúne f. (lat. in-crustátio, -ónis). Acțiunea de a incrusta. Lucrare artistică incrustată. Strat de sare orĭ de peatră care se depune pe obĭectele care staŭ în apă sărată orĭ văroasă, pe părețiĭ cazanelor cu abur ș. a. – Și -áție.
INCRUSTARE s. incrustație. (O ~ de fildeș.)

Incrustare dex online | sinonim

Incrustare definitie

Intrare: incrustare
încrustare
incrustare substantiv feminin