VOMITÁ, vomít, vb. I. Tranz. A da afară prin esofag și pe gură mâncarea ajunsă în stomac (și în intestinul subțire); a vărsa, a voma, a borî. – Din it., lat. vomitare.

VOMITÁRE, vomitări, s. f. Faptul de a vomita; vomă, vomisment. – V. vomita.

VOMITÁ, vomít, vb. I. Tranz. A da afară prin esofag și pe gură mâncarea ajunsă în stomac (și în intestinul subțire); a vărsa, a voma, a borî. – Din it. vomitare.

VOMITÁRE, vomitări, s. f. Faptul de a vomita; vomă, vomisment. – V. vomita.

VOMITÁ, vomitez, vb. I. Tranz. A vărsa (5).

VOMITÁRE, vomitări, s. f. Faptul de a vomita; debordare.

vomitá (a ~) vb., ind. prez. 3 vomítă

vomitáre s. f., g.-d. art. vomitắrii; pl. vomitắri

vomitá vb., ind. prez. 1 sg. vomít, 3 sg. și pl. vomítă

vomitáre s. f., g.-d. art. vomitării; pl. vomitări

VOMITÁ vb. (MED.) a deborda, a vărsa, a voma, (pop.) a borî, a lepăda, (reg.) a oticni. (A băut mult și a ~.)

VOMITÁRE s. (MED.) debordare, vărsare, vomare, vomă, (livr.) vomisment, (pop.) borâre, borât. (~ băuturii.)

VOMITÁ vb. I. tr. A da afară pe gură mâncarea ajunsă în stomac și nedigerată bine; a vărsa, a voma. [Cf. lat., it. vomitare].

VOMITÁRE s.f. Acțiunea de a vomita și rezultatul ei; vomare; vomisment. [< vomita].

VOMITÁ vb. tr. a da afară pe gură mâncarea ajunsă în stomac și nedigerată bine; a voma. (< lat., it. vomitare)

A VOMITÁ vomít tranz. (alimente) A da afară din stomac pe gură. /<lat. vomitare

vomità v. Med. a vărsa, a scoate cu sforțare din gură materiile conținute în stomac.

*vomitéz v. tr. (lat. vómito, -áre, a vărsa des, d. vómere, a vărsa). Med. Vărs, daŭ înapoĭ pe gură cele înghițite.

VOMITA vb. (MED.) a deborda, a vărsa, a voma, (pop.) a borî, a lepăda, (reg.) a oticni. (A băut mult și a ~.)

VOMITARE s. (MED.) debordare, vărsare, vomare, vomă, (livr.) vomisment, (pop.) borîre, borît. (~ băuturii.)

A VOMITA a beli vulpea, a borî, a da la boboci / la rațe, a decarta, a se răsti la bocanci, a striga Iorgu, a-l striga pe Bebe / pe Iorgu, a-și vărsa și mațele, a-i veni cu taxă inversă.

vomita, vomit v. i. (intl.) 1. a denunța, a informa. 2. a recunoște faptele comise.