VOMITÁRE, vomitări, s. f. Faptul de a vomita; vomă, vomisment. – V. vomita.

VOMITÁRE, vomitări, s. f. Faptul de a vomita; vomă, vomisment. – V. vomita.

VOMITÁRE, vomitări, s. f. Faptul de a vomita; debordare.

vomitáre s. f., g.-d. art. vomitắrii; pl. vomitắri

vomitáre s. f., g.-d. art. vomitării; pl. vomitări

VOMITÁRE s. (MED.) debordare, vărsare, vomare, vomă, (livr.) vomisment, (pop.) borâre, borât. (~ băuturii.)

VOMITÁRE s.f. Acțiunea de a vomita și rezultatul ei; vomare; vomisment. [< vomita].

VOMITARE s. (MED.) debordare, vărsare, vomare, vomă, (livr.) vomisment, (pop.) borîre, borît. (~ băuturii.)