Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru viteaz─â

VITE├üZ, -─é, viteji, -ze, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care d─â dovad─â de curaj ├«n lupt─â; p. gener. ├«ndr─âzne╚Ť, d├órz, curajos. 2. S. m. (La pl.; ├«n Evul Mediu, ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi ├«n Moldova) St─âp├ón de p─âm├ónt care primea din partea domnului sarcini militare speciale. ÔÇô Din sl. vitenz─ş.
VITE├üZ, -─é, viteji, -ze, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care d─â dovad─â de curaj ├«n lupt─â; p. gener. ├«ndr─âzne╚Ť, d├órz, curajos. 2. S. m. (La pl.; ├«n evul mediu, ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi ├«n Moldova) St─âp├ón de p─âm├ónt care primea din partea domnului unele sarcini militare speciale. ÔÇô Din sl. vitenz─ę.
VITEÁZ1, viteji, s. m. (Învechit și arhaizant) Soldat (recrutat din clasa micilor boieri); ostaș de curte, curtean. Am să te fac miaș de viteji, ca pe Sandomir. DELAVRANCEA, O. II 199.
VITE├üZ2, -─é, viteji, -ze, adj. Care manifest─â b─ârb─â╚Ťie, curaj, eroism ├«n lupt─â (v. brav); p. ext. ├«ndr─âzne╚Ť, inimos, d├«rz. La Gron, Debre╚Ťin ╚Öi ├«n Tatra, Lupta pe c├«mpii ╚Öi-n p─âduri, Cu g├«ndul s─â-╚Öi apere vatra, Soldatul viteaz din panduri. CORBEA, a. 74. Costic─â ├«ns─â, viteaz, se ├«nfipse ├«n mijlocul uli╚Ťei ╚Öi de-acolo f─âcu, falnic: Uite, Nicide, mie nu mi-e fric─â. REBREANU, R. II 31. Viteaza c─âtan─â a venit la ├«n─âl╚Ťatul ├«mp─ârat. RETEGANUL, P. III 18. Ave╚Ťi am├«ndoi suflete viteze. ALECSANDRI, T. II 44. ÔŚŐ (Substantivat) [├«mp─âr─âteasa amazoanelor] se deosebise ├«n b─ât─âlii ca o viteaz─â a vitejilor. ISPIRESCU, U. 49. O! viteze neferice, ai s─â pieri ├«n c├«mpi aice! ALECSANDRI, P. II 13. [Rom├«nii] s-au purtat totdeauna ca ni╚Öte viteji, au f─âcui cele mai mari jertfe ╚Öi au v─ârsat s├«ngele ╚Ťin─â la unul pentru ap─ârarea civiliza╚Ťiei ╚Öi a libert─â╚Ťii. B─éLCESCU, O. I 50. Dup─â r─âzboi mul╚Ťi viteji se arat─â. ÔŚŐ Fig. Bistri╚Ťa viteaz─â apele-╚Öi ├«nfuriaz─â. ALECSANDRI, P. II 36. ÔÖŽ (Rar, despre arme) M├«nuit cu vitejie, cu curaj. Ca s─â-mi tet v├«neze Cu arme viteze. TEODORESCU, P. P. 444.
vite├íz adj. m., s. m., pl. vit├ęji; adj. f. vite├íz─â, pl. vit├ęze
vite├íz adj. m., s. m., pl. vit├ęji; f. sg. vite├íz─â, pl. vit├ęze
VITE├üZ adj., s. 1. adj. v. curajos. 2. s. erou, (├«nv. ╚Öi pop.) voinic. (A c─âzut ├«n lupt─â ca un ~.) 3. adj. b─ârb─âtesc, curajos, vitejesc, (reg.) b─ârb─âtos. (Fapt─â ~.) 4. s. (IST.) (├«nv.) curtean, slujitor. (Solda╚Ťii din garda unor domnitori se numeau ~ji.)
Viteaz Ôëá fricos, la╚Ö
vite├íz (-z─â), adj. ÔÇô Curajos. Sl. vitez─ş ÔÇ×erouÔÇŁ (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 459) sau mai probabil din bg., sb. vitez, mag. vit├ęz, pol. witez, rus. vitjaz─ş. ÔÇô Der. vitejesc, adj. (curajos, ├«ndr─âzne╚Ť); viteje╚Öte, adv. (ca vitejii); vitejie, s. f. (fapt─â de viteaz); vitejime, s. f. (mul╚Ťime de viteji).
VITE├üZ ~e├íz─â (~├ęji, ~├ęze) Care d─â dovad─â de b─ârb─â╚Ťie ╚Öi curaj; plin de curaj; curajos; ├«ndr─âzne╚Ť; brav; cutez─âtor. /<sl. vitenzi
Mihaiu-Viteazul m. cel mai str─âlucit domm al Munteniei, fiul lai P─âtra╚Öcu cel Bun: ├«n cei opt ani de domnie (1593-1601), el invinse pe Turci la C─âlug─âreni (1594) ╚Öi coprinse Ardealul (1599) ╚Öi Moldova (1600); ├«nvins ├«n acela╚Ö an la Mir─âsl─âu ╚Öi ├«n cur├ónd din nou victorios asupra Ungurilor la Gorosl─âu, Mihaiu fu ucis de oamenii lui Basta (1601) ╚Öi apoi ├«nmorm├óntat ├«n m─ân─âstirea Dealului. El f─âcu ├«n 1596 a╚Öez─âm├óntul (leg─âtura lui Mihaiu) ce sanc╚Ťiona rum├ónia sau ╚Öerbia ╚Ť─âranului. V. ordin.
viteaz a. plin de curaj. ÔĽĹ m. om sau soldat curagios. [Rus. VIT─ČAZ┼Č, erou].
vite├íz, -─â adj., pl. ej─ş, eze (vsl. vitenz─ş, bg. s├«rb. vitez, rus. vit─Ľaz─ş; ung. vit├ęz). Plin de vitejie, care ├«nfrunt─â moartea: soldat viteaz. S. m. Ero┼ş, lupt─âtor, cavaler. ÔÇô Vitej─ş se numea┼ş c─âl─âre╚Ťi─ş veni╚Ť─ş cu Drago╚Ö. Str─âlucita c─âl─ârime bo─şereasc─â a lu─ş ╚śtefan cel Mare se compunea din vitej─ş (─Čorga, Ist. Arm. Rom. I, 69, 70 ╚Öi 196). V. vo─şnic.
VITEAZ adj., s. 1. adj. brav, curajos, cutez─âtor, d├«rz, inimos, ├«ndr─âzne╚Ť, ne├«nfricat, seme╚Ť, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) b─ârbat, (├«nv. ╚Öi pop.) voinic, (├«nv.) hr─âbor, ne├«nfrico╚Öat. (Un o╚Ötean ~.) 2. s. erou, (├«nv. ╚Öi pop.) voinic. (A c─âzut ├«n lupt─â ca un ~.) 3. adj. b─ârb─âtesc, curajos, vitejesc, (reg.) b─ârb─âtos. (Fapt─â ~.) 4. s. (IST.) (├«nv.) curtean, slujitor. (Solda╚Ťii din garda unor domnitori se numeau ~.)
IOAN VOD─é CEL VITEAZ, domn al Moldovei (1572-1574). A dus o politic─â de ├«nt─ârire a autorit─â╚Ťii domne╚Öti, lovind ├«n interesele marii boierimi (care l-a numit ÔÇ×Cel CumplitÔÇŁ) ╚Öi de eliberare a ╚Ť─ârii de sub domina╚Ťia otoman─â. Refuz├ónd s─â pl─âteasc─â Por╚Ťii un bir sporit, ├«n apr. 1574 a ├«nceput r─âzboiul antiotoman, ├«nfr├óng├ónd, la Jili╚Öte (apr. 1574) o armat─â turco-muntean─â. A p─âtruns apoi ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â, ├«nsc─âun├óndu-l pe Vintil─â-Vod─â, dar, tr─âdat de o parte a boierimii, a fost ├«nfr├ónt la Iezeru Cahulului ╚Öi la Ro╚Öcani (iun. 1574), fiind ucis de turci ├«n chinuri groaznice. A dezvoltat comer╚Ťul, a b─âtut moned─â proprie, a ├«nt─ârit armata.
MIHAI VITEAZUL 1. Com. ├«n jud. Cluj, pe Arge╚Ö, 5.838 loc. (2000). Expl. de gips (├«n satul Cheia). Cre╚Öterea bovinelor. Pomicultur─â. ├Än satul M.V., men╚Ťionat documentar ├«n 1332, se afl─â o biseric─â reformat─â (1674-1684), una romano-catolic─â (sec. 19) ╚Öi alta unitarian─â (sec. 18-19), iar ├«n satul Corne╚Öti, biserica romano-catolic─â Sf. Emilia (1774). 2. Com. ├«n jud. Constan╚Ťa, pe ╚Ť─ârmul de V al lacului Sinoie; 3.530 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul M.V.). Cre╚Öterea ovinelor.
MIHAI VITEAZUL, domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1601) ╚Öi al Moldovei (1600). Fiul lui P─âtra╚Öcu cel Bun. A urm─ârit ├«nt─ârirea autorit─â╚Ťii centrale ╚Öi consolidarea autorit─â╚Ťii centrale ╚Öi consolidarea pozi╚Ťiilor acelei p─âr╚Ťi din boierime care ├«i era credincioas─â, ├«n frunte cu boierii olteni. A dat un a╚Öez─âm├ónt prin care ╚Ť─âranii dependen╚Ťi r─âm├óneau pe mo╚Öiile unde erau stabili╚Ťi, st─âp├ónii de la care fugiser─â nemaiput├óndu-i revendica. ├Än condi╚Ťiile existen╚Ťei unei situa╚Ťii interna╚Ťionale complicate, M.V., ├«nzestrat cu un extraordinar spirit de inventivitate ├«n strategia alian╚Ťelor, ├«mbin├ónd talentul diplomatic cu ac╚Ťiunea militar─â, a reu╚Öit s─â pun─â bazele unui sistem de alian╚Ťe antiotomane, capabil s─â duc─â cre╚Öterea rolului ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti pe plan extern. ├Äncep├ónd r─âzboiul de eliberare de sub domina╚Ťia Imp. Otoman (1594), a atacat cet─â╚Ťile st─âp├ónite de turci pe linia Dun─ârii ╚Öi apoi a ├«nfr├ónt c├óteva o╚Öti t─ât─âre╚Öti ╚Öi turce╚Öti la Putinei, St─âne╚Öti ╚Öi Serp─âte╚Öti (1595). Gra╚Ťie at├ót ├«nsu╚Öirilor sale de mare strateg, c├ót ╚Öi vitejiei ╚Öi spiritului de eroism, M.V. a ├«nvins marea oaste otoman─â, condus─â de Sinan Pa╚Öa la C─âlug─âreni (13/23 aug. 1595) ╚Öi la Giurgiu (oct. 1595). Prin victorioasele campanii antiotomane ├«ntreprinse la S de Dun─âre (1596, 1598), a ├«ncurajat rezisten╚Ťa popoarelor de aici, care n─âzuiau dob├óndirea eliber─ârii lor de sub domina╚Ťia Por╚Ťii. ├Än 1599 l-a ├«nvins pe voievodul Andrei B├íthori la ╚śelimb─âr ╚Öi a pus st─âp├ónire pe Transilvania, iar ├«n mai 1600, dup─â o campanie fulger─âtoare, ╚Öi pe Moldova, realiz├ónd prima unire politic─â a celor trei ╚Ť─âri rom├óne, intitul├óndu-se ÔÇ×domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, al Transilvaniei ╚Öi a toat─â ╚Ťara MoldoveiÔÇŁ. De╚Öi unirea realizat─â de M.V. nu a putut d─âinui ├«n condi╚Ťiile istorice din acel timp, ea a reprezentat o expresie fireasc─â a leg─âturilor ne├«ntrerupte ÔÇô umane, politice, economice, culturale ╚Öi militare ÔÇô existente de-a lungul veacurilor ├«ntre cele trei ╚Ť─âri rom├óne╚Öti. Biruit la Mir─âsl─âu (sept. 1600) de nobilimea maghiar─â, ajutat─â de imperiali ╚Öi apoi de poloni, care, ocup├ónd Moldova au p─âtruns ╚Öi ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â, a fost nevoit s─â se apeleze la ajutorul ├«mp─âratului Rudolf II. Dar, dup─â ce, ├«mpreun─â cu generalul Basta, a ├«nfr├ónt armata nobiliar─â la Gurusl─âu (1601), a fost asasinat (9/19 aug. 1601). A ctitorit cea de-a doua biseric─â a Mitropoliei ortodoxe de la Alba Iulia. Considerat ├«n epoc─â, potrivit m─ârturiilor externe, ca fiind ÔÇ×unul dintre cei mai viteji, puternici, valoro╚Öi ╚Öi ├«n╚Ťelep╚Ťi principiÔÇŁ, M.V., prin opera sa, a ├«ntruchipat pentru genera╚Ťiile ce i-au urmat, simbolul luptei pentru independen╚Ť─â ╚Öi unitate, iar programul s─âu politic ╚Öi militar a avut un rol cov├ór╚Öitor ├«n formarea con╚Ötiin╚Ťei unit─â╚Ťii de neam ╚Öi de limb─â a poporului rom├ón.
PINTEA, Gligor (PINTEA VITEAZUL) (?-1703, n. sat M─âgoaja, jud. Cluj), haiduc rom├ón de prin p─âr╚Ťile Maramure╚Öului. Lupt├ónd cu ceata sa al─âturi de curu╚Ťi, a c─âzut ├«n timpul luptei pentru cucerirea ora╚Öului Baia Mare. Erou al baladelor populare rom├óne╚Öti.

Viteaz─â dex online | sinonim

Viteaz─â definitie

Intrare: viteaz (adj.)
viteaz 2 adj. adjectiv
Intrare: viteaz─â
viteaz─â substantiv feminin