Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru visterie

VISTER├ŹE s. f. v. vistierie.
VISTIER├ŹE, vistierii, s. f. 1. (├Än Evul Mediu, ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Moldova) Institu╚Ťie care administra tezaurul ╚Ť─ârii; localul sau ├«nc─âperea ├«n care se p─âstra acesta. ÔÖŽ Fig. Surs─â de venituri, de bog─â╚Ťie. 2. (├Änv.) Vistiernicie. [Pr.: -ti-e-. ÔÇô Var.: vister├şe s. f.] ÔÇô Vistier + suf. -ie.
VISTER├ŹE s. f. v. vistierie.
VISTIER├ŹE, vistierii, s. f. 1. Institu╚Ťie care administra ├«n trecut banii publici, tezaurul statului; localul sau ├«nc─âperea ├«n care se p─âstra tezaurul public. ÔÖŽ Fig. Surs─â de venituri, de bog─â╚Ťie. 2. (├Änv.) Vistiernicie. [Pr.: -ti-e-. ÔÇô Var.: vister├şe s. f.] ÔÇô Vistier + suf. -ie.
VISTER├ŹE s. f. v. vistierie.
VISTIER├ŹE, vistierii, s. f. (├Änvechit ╚Öi arhaizant; ╚Öi ├«n forma visterie) 1. Institu╚Ťia care administra alt─âdat─â banii publici; localul sau ├«nc─âperea ├«n care se p─âstra tezaurul public (v. hazna). Azi ins─â vine la noi trimisul visteriei, ca s─â adune d─ârile. PAS, E. I 13. Acum nu mai vrea s─â doarm─â cu fra╚Ťii mai mici, de c├«nd e calemgiu la visterie. CAMIL PETRESCU, O. I 186. Apoi aici ├«i visteria ╚Ť─ârii, mo╚Öule! SP. POPESCU, M. G. 65. Mare v├«lv─â se f─âcu ├«n ora╚Ö c├«nd se afl─â c─â s-a spart visteria ├«mp─âratului. ISPIRESCU, L. 372. Toat─â prada... fu v─ârsat─â ├«n visteria ╚Ť─ârii. B─éLCESCU, O. II 260. ÔÖŽ Fig. Surs─â de venituri, de bog─â╚Ťie. ╚śi aceste toate din spinarea noastr─â, C─âci ╚Ť─âranul este visteria noastr─â. HASDEU, I. V. 36. 2. Demnitatea de vistiernic, slujba de vistiernic. El ├«mp─âc─â pe acest destoinic boier, d├«ndu-i vistieria. IORGA, L. II 121. ÔÇô Variant─â: vister├şe s. f.
vistier├şe (-ti-e-) s. f., art. vistier├şa, g.-d. art. vistier├şei; pl. vistier├şi, art. vistier├şile
vistier├şe s. f. (sil. -ti-e-), art. vistier├şa, g.-d. art. vistier├şei; pl. vistier├şi, art. vistier├şile
VISTIER├ŹE s. (IST.) 1. tezaur, (├«nv.) cul─â, hazna, tezaurariat, c─âmar─â domneasc─â. (├Än ~ se p─âstra averea ╚Ť─ârii.) 2. (├«nv.) vistier. (~ era institu╚Ťia care administra tezaurul ╚Ť─ârii.)
VISTIER├ŹE s. v. vistiernicie.
VISTIER├ŹE ~i f. 1) (├«n evul mediu ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi ├«n Moldova) Institu╚Ťie de administrare a finan╚Ťelor statului. 2) ist. Cl─âdire unde se afla aceast─â institu╚Ťie. 3) ist. Func╚Ťia vistierului. 4) Local unde se p─âstreaz─â finan╚Ťele statului; tezaur. 5) fig. Izvor de bog─â╚Ťie. [G.-D. vistieriei] /vistier + suf. ~ie
vistierie f. od. tezaurul Statului: vistieria ╚Ť─ârii AL. [Slav. VIST─ČER─ČA, comoar─â (lit. vestier)].
vistier├şe ╚Öi vister├şe f. (vsl. visti─şari─şa, d. mgr. vesti- ╚Öi visti├írion, d. lat. vestiarium, vestiar). Vech─ş. Tezauru statulu─ş. Ministeru finan╚Ťelor. Demnitatea de vistier.
vistierie s. v. VISTIERNICIE.
VISTIERIE s. (IST.) 1. tezaur, (├«nv.) cul─â, hazna, tezaurariat, c─âmar─â domneasc─â. (├Än ~ se p─âstra averea ╚Ť─ârii.) 2. (├«nv.) vistier. (~ era institu╚Ťia care administra tezaurul ╚Ť─ârii.)

Visterie dex online | sinonim

Visterie definitie

Intrare: vistierie
vistierie substantiv feminin
  • silabisire: vis-ti-e-
visterie substantiv feminin