Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru vioriu

VIORÍU, -ÍE, viorii, adj. Violet-deschis, liliachiu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare violet-deschis, liliachie. [Pr.: vi-o-] – Vioară2 + suf. -iu.
VIORÍU, -ÍE, viorii, adj. Violet-deschis, liliachiu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare violet-deschis, liliachie. [Pr.: vi-o-] – Vioară2 + suf. -iu.
VIORÍU, -ÍE, viorii, adj. De culoarea viorelei. Duna albă, noaptea, împînzea cîmpiile cu o lumină strălucită, un painjeniș vioriu de basme. SADOVEANU, O. I 131. În zarea viorie s-arată... Carpații cei bătrîni. MACEDONSKI, O. I 116. Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie. EMINESCU, O. I 79. Statuie de marmoră frigiană viorie. ODOBESCU, S. III 71. ◊ (Substantivat) Trecură și se cufundară măreț în vioriul amurgului. SADOVEANU, O. VIII 103.
vioríu1 (vi-o-) adj. m., f. vioríe; pl. m. și f. vioríi
vioríu2 (vi-o-) s. n., art. vioríul
vioríu adj. m.(sil. vi-o-), f. vioríe; pl. m. și f. vioríi
vioríu s. n. (sil. vi-o-), art. vioríul
VIORÍU adj., s. v. violet.
VIORÍU ~e (~i) Care este de culoarea viorelelor; liliachiu; violet-deschis. /vioară + suf. ~iu
vioriu a. violet: vioriul glob al lampei EM.
vioríŭ, -íe adj. (d. viorea). Ca vioreaŭa, violet. S. m. Coloarea viorie.
VIORIU adj., s. liliachiu, mov, violet, (livr.) lila (invar.), (rar) stînjeniu. (De culoare ~.)

Vioriu dex online | sinonim

Vioriu definitie

Intrare: vioriu
vioriu adjectiv
  • silabisire: vi-o-riu