Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru val╚Ť

VALS, valsuri, s. n. Dans ├«n m─âsura de trei timpi, cu mi╚Öc─âri relativ vioaie, care se danseaz─â ├«n perechi; melodie dup─â care se execut─â acest dans. [Var.: (├«nv. ╚Öi pop.) val╚Ť s. n.] ÔÇô Din fr. valse, germ. Walzer.
VALȚ2 s. n. v. vals.
VAL╚Ü1, val╚Ťuri, s. n. Ma╚Öin─â sau instala╚Ťie al c─ârei organ principal este constituit dintr-o pereche de cilindri care se rotesc ├«n sensuri contrare, folosit─â la prelucrarea prin deformare plastic─â a materialelor metalice, la sf─âr├ómarea boabelor de cereale, la prelucrarea cauciucului etc. ÔÖŽ Cilindru care intr─â ├«n componen╚Ťa unei ma╚Öini. ÔÇô Din germ. Walze.
VALS, valsuri, s. n. Dans ├«n m─âsura de trei timpi, cu mi╚Öc─âri relativ vioaie, care se danseaz─â ├«n perechi; melodie dup─â care se execut─â acest dans. [Var.: (├Änv. ╚Öi pop.) val╚Ť s. n.] ÔÇô Din fr. valse, germ. Walzer.
VALȚ2 s. n. v. vals.
VAL╚Ü1, val╚Ťuri, s. n. Ma╚Öin─â sau instala╚Ťie format─â din una sau mai multe perechi de cilindri grei, dispu╚Öi paralel ╚Öi av├ónd rotire invers─â unul fa╚Ť─â de cel─âlalt, folosit─â la prelucrarea prin deformare plastic─â a materialelor metalice, la sf─âr├ómarea boabelor de cereale, la prelucrarea cauciucului etc. ÔÖŽ Cilindru care intr─â ├«n componen╚Ťa unei ma╚Öini. ÔÇô Din germ. Walze.
VALS, valsuri, s. n. Dans ├«n trei timpi, cu mi╚Öc─âri line ╚Öi dese de ├«nv├«rtire, care se danseaz─â ├«n perechi; melodia dup─â care se danseaz─â. Muzica c├«nt─â un vals, a c─ârui leg─ânare domoal─â vine p├«n─â la noi, prin noaptea lini╚Ötit─â. SADOVEANU, O. VII 226. Perechile se ├«nv├«rteau dincolo, ├«n ritmul unui vals somnoros. C. PETRESCU, S. 106. Nadina reu╚Öi s─â ├«nduplece p├«n─â ╚Öi pe Miron Iuga s─â fac─â un vals b─âtr├ónesc cu ea. REBREANU, R. I 220. ÔŚŐ (Ie╚Öit din uz) Vals-boston = boston. Orchestra, angajat─â de gazda noastr─â, a c├«ntat un vals-boston. CAMIL PETRESCU, U. N. 106. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) val╚Ť (MACEDONSKI, O. I 135, ALECSANDRI, T. 1007, NEGRUZZI, S. I 65) s. n.
VALȚ1 s. n. v. vals.
VAL╚Ü2, val╚Ťuri, s. n. Ma╚Öin─â format─â din una sau din mai multe perechi de cilindri grei, dispu╚Öi paralel, cu axele orizontale, ╚Öi care, rotindu-se ├«n sensuri contrare, exercit─â presiune asupra unor materiale (sf─âr├«m├«ndu-le, netezindu-le, pres├«ndu-le etc.). ÔŚŐ Cilindru. ├«ncep s─â joace val╚Ťurile de o╚Ťel, cre├«nd din bucata de fier diform─â o tabl─â sub╚Ťire. SAHIA, N. 33. ÔÖŽ Mandrin pentru l─ârgit ╚Ťevi, g─âuri ├«n fier etc.
vals (dans, melodie) s. n., pl. válsuri
val╚Ť (ma╚Öin─â, cilindru) s. n., pl. v├íl╚Ťuri
vals (dans, melodie) s. n., pl. válsuri
val╚Ť (tehn.) s. n., pl. v├íl╚Ťuri
VALȚ s. v. dorn.
VALS s.n. Dans în trei timpi, care se dansează în perechi; melodia acestui dans. [< fr. valse, cf. germ. Walzer].
VALȚ s.n. 1. Cilindru. 2. Mașină alcătuită dintr-un ansamblu de cilindri grei, dispuși paralel, care, rotindu-se în sensuri contrare, exercită o presiune asupra unor materiale pe care le sfărâmă, le netezesc etc. [< germ. Walze].
VALS s. n. dans de perechi în măsură ternară în mișcare vioaie, având la bază dansuri populare austriece și germane; melodia corespunzătoare. (< fr. valse)
VALȚ s. n. 1. cilindru. 2. mașină alcătuită dintr-un ansamblu de cilindri grei, dispuși paralel, care, rotindu-se în sensuri contrare, exercită o presiune asupra unor materiale pe care le sfărâmă, le netezesc etc. (< germ. Walze)
vals (-suri), s. n. ÔÇô Dans ├«n m─âsura de trei timpi. ÔÇô Var. val╚Ť ╚Öi der. Fr. valse, var. din germ. Walzer (Borcea 217). ÔÇô Der. valsa, vb., din fr. valser; valsator, s. m. (persoan─â care valseaz─â); v─âl╚Ťui, vb. (a valsa).
val╚Ť (-╚Ťuri), s. n. ÔÇô Sul, cilindru, mai ales al ma╚Öinii tipografice. Germ. Walze.
vals n. 1. un fel de dan╚Ť circular; 2. arie dup─â care se joac─â (= fr. valse).
val╚Ť n. vals. [Nem╚Ť. WALZER, (cf. dan╚Ť)].
*vals n., pl. ur─ş (fr. valse, d. germ. walzer, d. w├Ąlzen, a rostogoli. V. val╚Ť). Un frumos dans ├«n tre─ş timpur─ş jucat de un cavaler ╚Öi o dam─â care se ├«nv├«rtesc ├«n prejur c├«nd la dreapta, c├«nd la st├«nga. (A te ├«nv├«rti numa─ş la dreapta, e considerat la no─ş, cu drept cuv├«nt, ca dizgra╚Ťios). Melodia dup─â care se danseaz─â acest dans (┬ż): celebrele valsur─ş ale lu─ş Waldteufel, Strauss ╚Öi Ivanovic─ş. ÔÇô Valsu se dansa ├«n Proven╚Ťa ├«nc─â din evu medi┼ş ╚Öi se numea volta. La Paris sÔÇÖa dansat ├«nt├«─şa oar─â la 1178 ╚Öi i sÔÇÖa dat ma─ş ├«n colo nume german, de╚Öi nu e de origine german─â.
*val╚Ť n., pl. ur─ş (germ. walzer. V. vals). Cilindru care, la o ma╚Öin─â tipografic─â, unge literele cu cerneal─â.
val╚Ť s. v. DORN.
vals (< cuv. gotic waltjan, ├«n germ. sich w├Ąlzen ÔÇ×a se ├«nv├órtiÔÇŁ), dans* de perechi, de origine germ., ├«n m─âsur─â* ternar─â* (cel mai adesea 3/4) ╚Öi cu structur─â simetric─â a frazei ÔŚŐ muzicale (construit─â din 4-8-16 m─âsuri). O particularitate definitorie a v. o constituie departajarea precis─â a melodiei ├«n raport cu acompaniamentul* ritmico-armonic, iar ├«n cadrul acestuia din urm─â, deta╚Öarea ferm─â a timpului (I, 2) tare ÔÇô marcat de c─âtre bas (III, 1) ÔÇô ├«n raport cu timpii slabi concretiza╚Ťi armonic prin acorduri* ├«n pachet. Premerg─âtorul imediat al v. pe linia dansului ╚Ť─âr─ânesc este L├Ąndler*-ul, prefigurat la r├óndul s─âu de dansuri dat├ónd din sec. 14-16; printre acestea se distinge ├«ndeosebi componentul ├«n m─âsur─â ternar─â (germ. Nachtanz ÔÇô v. proportio; v ╚Öi. double) al perechii de dansuri ÔÇô ├«n ritm binar* ╚Öi respectiv ternar ÔÇô cunoscut─â sub numele de Deutsche Tanz ╚Öi p─âtruns─â ├«n suita* instr. (de unde ╚Öi o posibil─â filia╚Ťie cult─â a v.). C─âtre sf├ór╚Öitul sec. 18, v. p─âtrunde din mediul pop. ├«n cel burghez (ca oponent al menuetului*, dansat de aristocra╚Ťie), impun├óndu-se treptat ca dans de societate. ├Äncep├ónd din sec. 19 ╚Öi continu├ónd cu cel urm─âtor, v. se num─âr─â printre piesele de gen* exploatate ├«n compozi╚Ťie, fenomen ce dob├ónde╚Öte o maxim─â amploare ├«n romantism*. ├Än chipuri ╚Öi cu func╚Ťii diferite, v. se integreaz─â ├«n aproape toate genurile (I, 2) muzicale, devenind nu o dat─â pies─â ÔÇô simf., instr., vocal-instr. etc. ÔÇô autonom─â ╚Öi primind ├«n aceast─â calitate denumirea generic─â de ÔÇ×v. de concertÔÇŁ. ├Än crea╚Ťia simf., v. apare fie ca parte de simfonie* (Berlioz, Simfonia fantastic─â, Ceaikovski, Simfonia a V-a), fie ca pies─â independent─â (eventual parte de suit─â*) (orchestrarea de c─âtre Berlioz a Invita╚Ťiei la dans, de fapt un v. de Weber, a constituit primul pas ├«n aceast─â direc╚Ťie pe care o vor continua, ├«n principal, Listz ÔÇô versiunea orchestral─â a V. lui Mefisto -, Sibelius ÔÇô V. trist, V. romantic ÔÇô Ravel ÔÇô versiunea orch. a Valses nobles et sentimentales) sau ca episod constitutiv al unor poeme* simfonice (Saint-Sa├źns, Dans macabru, R. Strauss, A╚Öa gr─âit-a Zarathustra, Ravel, poemul coregrafic La Valse, Stravinski, Petru╚Öka). V. este bogat reprezentat ╚Öi ├«n literatura pianistic─â, ├«ndeosebi romantic─â; primilor autori de prestigiu ├«n acest domeniu, Schubert (132 v.) ╚Öi Weber, le urmeaz─â Listz, Chopin (la acesta din urm─â, ponderea ╚Öi substan╚Ťialitatea v. ├«n ansamblul operei fiind excep╚Ťionale), Brahms, Ravel. Genurile muzical-teatrale ╚Öi-au integrat v. ├«n chip firesc, fie ca modalitate coregrafic─â direct─â, fie ca element de atmosfer─â ├«n serviciul anumitor situa╚Ťii dramatice; cu aceste func╚Ťii, v. apare, ├«n oper─â*, la Gounod (Faust), Verdi (Traviata), Puccini (Boema), Ceaikovski (Evghenii Onedin), Wagner (Mae╚Ötrii c├ónt─âre╚Ťi), R. Strauss (Cavalerul rozelor), A. Berg (Wozzek), ╚śostakovski (Katerina Ismailova) ╚Öi de╚Ťine un loc important ├«n baletele lui Delibes ╚Öi Ceaikovski. Dezvoltarea v. pe linia muzicii u╚Öoare* ╚Öi de dans, petrecut─â ├«n special la Viena, conduce nemijlocit la ├«nflorirea, ├«n cea de a doua jum─âtate a sec. 19, a operetei* ├«n general ╚Öi a operetei vieneze ├«n special (printr-un revers al procesului, opereta devenind apoi, ea ├«ns─â╚Öi, un ÔÇ×cadruÔÇŁ propice promov─ârii v.). Prin Lanner ╚Öi cei doi J. Strauss, tat─âl ╚Öi fiul, dar mai ales acesta din urm─â, v. de divertisment se consacr─â ca atare, ├«n formula sa tipic vienez─â (care implic─â ╚Öi ├«nl─ân╚Ťuirea v. ├«n potpuriuri*), numeroasele produc╚Ťii de acest fel ale compozitorilor vienezi cucerindu-╚Öi o binemeritat─â celebritate. Opereta vienez─â, creat─â la aceea╚Öi epoc─â tocmai sub impulsul popularit─â╚Ťii, v. vienez de divertisment, ├«l exploateaz─â intens, oferindu-i totodat─â posibilit─â╚Ťi ideale de ├«ntruchipare (├«ntre altele, operata prilejuie╚Öte ╚Öi dezvoltarea v. vocal, ap─ârut─â p├ón─â atunci doar sporadic, la Brahms ÔÇô Liebesliederwalzer ÔÇô ╚Öi, ca un reflex al operetei, ├«n opera Cavalerul rozelor de R. Strauss). Timp de aproape un sec., Viena va r─âm├óne un centru de propagare a operetei, fie direct, fie prin compozitorii forma╚Ťi acolo (╚Öirul acestora ├«ncepe tot cu J. Strauss-fiul, continu├ónd cu Supp├ę, Zeller, Mill├Âcker, Lehar, K├ílm├ín, Fall), istoria v-╚Ölag─âr* confund├óndu-se adesea, ├«n tot acest timp, cu ├«ns─â╚Öi istoria operetei. V. p─âtrunde ├«n muzica rom├óneasc─â ├«n a doua jum─âtate a sec. 19, pe filiera miniaturii pentru pian (v. scrise ├«n gustul compozi╚Ťiilor de salon ale timpului de c─âtre Miculi, Flondor, Caudella, Sc─ârl─âtescu, T. Brediceanu ╚Ö.a.) ╚Öi a operetei (Caudella, Steph─ânescu, Porumbescu ╚Ö.a.). De o popularitate dep─â╚Öind grani╚Ťele na╚Ťionale s-a bucurat v. Valurile Dun─ârii (1880), compus ini╚Ťial pentru fanfar─â, de Ivanovici. Una dintre cele mai originale transfigur─âri ale particularit─â╚Ťilor de mi╚Öcare (2) ╚Öi de caracter ale v. ├«n ├«ntreaga literatur─â muzical─â a sec. 20 este realizat─â de Enescu ├«n Octetul pentru coarde op. 7 (partea a IV-a, Mouvement de Valse bien rhytm├ęe) (1900). Compozi╚Ťia rom├óneasc─â din sec. 20 mai ├«nregistreaz─â ╚Öi tendin╚Ťa utiliz─ârii v. ├«ntr-o ipostaz─â parodic─â (Jora ÔÇô baletul Demoazela M─âriu╚Ťa, Paul Constantinescu, Din c─ât─ânie, trei caricaturi muzicale pentru instr. de suflat ╚Öi pian, opera O noapte furtunoas─â), ├«n consens cu reprezent─âri similare din muzica universal─â contemporan─â.

Val╚Ť dex online | sinonim

Val╚Ť definitie

Intrare: vals
vals substantiv neutru
val╚Ť substantiv neutru
Intrare: val╚Ť
val╚Ť substantiv neutru