Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru uzat

UZ├ü, uzez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin ├«ntrebuin╚Ťare ├«ndelungat─â). ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza. ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre cuvinte, construc╚Ťii, figuri de stil) A-╚Öi pierde valoarea expresiv─â (prin deasa ├«ntrebuin╚Ťare). 2. Intranz. A face uz de...; a se folosi de..., a ├«ntrebuin╚Ťa. ÔÇô Din fr. user.
UZ├üT, -─é, uza╚Ťi, -te, adj. Degradat, deteriorat, stricat, tocit (prin folosire ├«ndelungat─â). ÔÖŽ Fig. (Despre oameni) Sl─âbit, consumat, epuizat. ÔÇô V. uza.
UZ├ü, uzez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin ├«ntrebuin╚Ťare ├«ndelungat─â). ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre oameni) A se consuma, a se epuiza. ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre cuvinte, construc╚Ťii, figuri de stil) A-╚Öi pierde valoarea expresiv─â (prin deasa ├«ntrebuin╚Ťare). 2. Intranz. A face uz de...; a se folosi de..., a ├«ntrebuin╚Ťa. ÔÇô Din fr. user.
UZ├üT, -─é, uza╚Ťi, -te, adj. Degradat, deteriorat, stricat, tocit (prin folosire ├«ndelungat─â). ÔÖŽ Fig. (Despre oameni) Sl─âbit, consumat, epuizat. ÔÇô V. uza.
UZ├ü, uzez, vb. I. 1. Tranz. A toci prin folosire ├«ndelungat─â, a deteriora, a degrada. (Refl.) Stofa s-a uzat. ÔÖŽ Refl. Fig. (Despre oameni) A sl─âbi, a se epuiza, a se consuma (de boal─â, de b─âtr├«ne╚Ťe etc.). 2. Intranz. A face uz de...; a ├«ntrebuin╚Ťa, a (se) folosi. De c├«te presiuni uzeaz─â politicianismul chiar ├«n justi╚Ťie. C. PETRESCU, C. V. 108.
UZ├üT, -─é, uza╚Ťi, -te, adj. Tocit, degradat, deteriorat prin folosire ├«ndelungat─â. Elena Lipan se uit─â... la scaunele cu plu╚Öul uzat. C. PETRESCU, C. V. 226. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni sau p─âr╚Ťi ale corpului lor) Stors de vlag─â, sl─âbit, obosit. P─âreau ├«ntr-adev─âr mult mai v├«rstnici dec├«t ar fi ar─âtat actul de na╚Ötere, cu ochii lor uza╚Ťi, cu m├«inile lor prelungi ╚Öi uscate. C. PETRESCU, C. V. 11.
uzá (a ~) vb., ind. prez. 3 uzeáză
uz├í vb., ind. prez. 1 sg. uz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. uze├íz─â
UZ├ü vb. I. 1. v. deteriora. 2. v. ponosi. 3. v. zdren╚Ťui. 4. v. roade. II. 1. v. folosi. 2. a (se) folosi, a ├«ntrebuin╚Ťa, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza. (~ de diverse tertipuri.)
UZ├üT adj. 1. v. deteriorat. 2. v. ponosit. 3. v. vechi. 4. v. zdren╚Ťuit. 5. pr─âp─âdit, rupt, (pop. ╚Öi fam.) paradit. (O c─âma╚Ö─â ~.) 6. rupt, (├«nv.) spart. (├Änc─âl╚Ť─âminte ~.)
UZ├ü vb. I. 1. tr., refl. A (se) ├«nvechi, a (se) deteriora, a (se) toci (prin folosire). ÔÖŽ refl. (Fig.; despre persoane) A se epuiza, a se consuma. 2. intr. A ├«ntrebuin╚Ťa, a se folosi de... [< fr. user, it. usare].
UZ├üT, -─é adj. Tocit, deteriorat (prin folosire ├«ndelungat─â). ÔÖŽ (Fig.; despre oameni) Consumat, epuizat, sl─âbit. [< uza].
UZÁ vb. I. tr., refl. a (se) învechi, a (se) deteriora, a (se) toci (prin folosire). II. refl. (fig.; despre persoane) a se epuiza, a se consuma. III. intr. a se folosi de... (< fr. user)
A UZ├ü ~├ęz 1. tranz. A face s─â se uzeze; a ponosi; a jerpeli. ~ metode moderne. 2. intranz. A face uz; a se servi, pun├ónd ├«n aplicare; a se folosi. ~eaz─â o tehnologie nou─â. /<fr. user
A SE UZ├ü se ~e├íz─â intranz. 1) (despre lucruri) A se ├«nvechi prin ├«ntrebuin╚Ťare sau exploatare excesiv─â; a se jerpeli; a se ponosi. 2) fig. (despre persoane) A-╚Öi slei for╚Ťele fizice; a-╚Öi ruina s─ân─âtatea; a se consuma. 3) (despre ├«mbin─âri de cuvinte) A pierde expresivitatea, prospe╚Ťimea. /<fr. user
uz├á v. 1. a se servi, a face uz de; 2. a consuma prin ├«ntrebuin╚Ťare: lampa uzeaz─â mult gaz; 3. a strica prin mult─â uzare: a uza repede ├«nc─âl╚Ť─âmintele; 4. fig. a sl─âbi, a distruge: necazurile lÔÇÖau uzat (= fr. user).
uzat a. 1. stricat de mult─â ├«ntrebuin╚Ťare: hain─â uzat─â; 2. sl─âbit de v├órst─â, de boal─â; 3. fig. comun, banal: mijloc uzat.
*uz├ít, -─â adj. (d. a uza; fr. us├ę). Stricat, tocit, deteriorat de mult uz or─ş de timp: ha─şne uzate. Fig. Trecut, sl─âbit, consumat: om uzat. Comun, banal: mijloace uzate.
*uz├ęz v. intr. (fr. user, lat. pop. *usare, d. uti, usus sum, a ├«ntrebuin╚Ťa). ├Äntrebuin╚Ťez, m─â folosesc: a uza de un drept, de violen╚Ť─â. V. tr. Consum, trec, stric: aceast─â lamp─â uzeaz─â mult petrol. Stric, tocesc, deteriorez: ace╚Öt─ş copi─ş uzeaz─â multe p─ârech─ş de ghete. Fig. Consum, sl─âbesc: necazurile l-a┼ş uzat.
UZA vb. I. 1. a (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) ├«nvechi, a (se) strica, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) h├«rbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (Mobila s-a ~.) 2. a (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) ponosi, a (se) strica. (Hainele i s-au ~.) 3. a (se) g─âuri, a (se) rupe, a (se) sf├«╚Öia, a (se) zdren╚Ťui, (pop. ╚Öi fam.) a (se) flenduri. (Perdelele s-au ~ de tot.) 4. a (se) roade, a (se) toci. (Covorul s-a ~.) II. 1. a folosi, a ├«ntrebuin╚Ťa, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, (├«nv. ╚Öi pop.) a prinde, (reg.) a vesteg─âlui. (Se teme s─â ~ de mijloace dure.) 2. a (se) folosi, a ├«ntrebuin╚Ťa, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza. (~ de tertipuri.)
UZAT adj. 1. degradat, deteriorat, ├«nvechit, stricat, (Mold.) hrentuit, (fam.) h├«rbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) r─âbl─ârit. (Un obiect ~.) 2. degradat, deteriorat, ponosit, ros, stricat, tocit. (Rochie ~.) 3. folosit, purtat, vechi. (V├«nz─âtor de haine ~.) 4. g─âurit, rupt, sf├«╚Öiat, zdren╚Ť─âros, zdren╚Ťuit, (pop.) zdren╚Ťos. (Un cer╚Öetor cu haine ~.) 5. pr─âp─âdit, (pop. ╚Öi fam.) paradit. (O c─âma╚Ö─â ~.) 6. rupt, (├«nv.) spart. (├Änc─âl╚Ť─âminte ~.)
UTI, NON ABUTI (lat.) a uza, (dar) nu a abuza ÔÇô Axiom─â ├«ndemn├ónd la p─âstrarea m─âsurii. V. ╚Öi Abusus non tollit usum.

Uzat dex online | sinonim

Uzat definitie

Intrare: uza
uza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: uzat
uzat adjectiv