Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru splin─â

SPL├ŹN─é, spline, s. f. 1. Organ anatomic intern, moale ╚Öi spongios, de culoare ro╚Öie-violet─â, situat ├«n partea superioar─â st├óng─â a cavit─â╚Ťii abdominale, care produce limfocite, anticorpi, depoziteaz─â s├óngele etc. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â splin─â = (despre animale) care este rezistent la fug─â, care nu obose╚Öte; (despre oameni) care munce╚Öte intens f─âr─â s─â oboseasc─â. ÔŚŐ Expr. A i se pune cuiva splina = a sim╚Ťi dureri acute la splin─â, din cauza fugii, a mersului repede etc. 2. Plant─â erbacee din familia saxifragaceelor, cu frunze ├«n form─â de splin─â (1) ╚Öi cu flori galbene-aurii; splinu╚Ť─â (1) (Chrysosplenium alternifolium). ÔÇô Din ngr. spl├şna.
SPL├ŹN─é, spline, s. f. 1. Organ anatomic intern, moale ╚Öi spongios, de culoare ro╚Öie-violet─â, situat ├«n partea superioar─â st├óng─â a cavit─â╚Ťii abdominale, care produce limfocite, anticorpi, depoziteaz─â s├óngele etc. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â splin─â = (despre animale) care este rezistent la fug─â, care nu obose╚Öte; (despre oameni) care munce╚Öte intens f─âr─â s─â oboseasc─â. ÔŚŐ Expr. A i se pune cuiva splina = a sim╚Ťi dureri acute la splin─â, din cauza fugii, a mersului repede etc. 2. Plant─â erbacee cu frunze ├«n form─â de splin─â (1) ╚Öi cu flori galbene-aurii; splinu╚Ť─â (1) (Chrysosplenium alternifolium). ÔÇô Din ngr. spl├şna.
SPL├ŹN─é, spline, s. f. 1. Organ anatomic, moale, spongios, de culoare ro╚Öie-violet─â, a╚Öezat ├«n regiunea subcostal─â st├«ng─â, care produce globulele ro╚Öii. ÔŚŐ Expr. F─âr─â splin─â = (despre animale) care este rezistent la fug─â, care nu obose╚Öte; (despre oameni) care munce╚Öte intens f─âr─â s─â oboseasc─â. ╚śi-╚Ťi voi da un telegar f─âr─â splin─â, care se nume╚Öte Galben-de-Soare. ISPIRESCU, L. 19. A i se pune (cuiva) splina = a sim╚Ťi dureri acute la splin─â (din cauza fugii, a mersului repede etc.). 2. Plant─â erbacee cu flori galbene-aurii, care cre╚Öte prin locurile umede ╚Öi umbroase (Chrysosplenium alternifolium).
spl├şn─â s. f., g.-d. art. spl├şnei; pl. spl├şne
spl├şn─â s. f., g.-d. art. spl├şnei; pl. spl├şne
SPL├ŹN─é s. (BOT.; Chrysosplenium alternifolium) (pop.) splinu╚Ť─â, (reg.) aurari╚Ť─â, bulbuc.
SPL├ŹN─é s. v. crucea dinapoi, limb─â, pisc.
spl├şn─â (-ne), s. f. ÔÇô 1. Organ anatomic, lien. ÔÇô 2. Contrafi╚Ö─â, tirant. ÔÇô 3. Partea anterioar─â a unui vehicul. ÔÇô Mr., megl. splin─â, istr. splin─Ľ. Lat. spl─Ľnem < gr. ¤â¤Ç╬╗╬«╬Ż (Cihac, I, 260; Philippide, Principii, 148; Pu╚Öcariu 1625; REW 8164; Diculescu, Elementele, 476), cf. sl. splina, alb., bg. splin (Miklosich, Fremdw., 127). Der. din ngr. ¤â¤Ç╬╗╬«╬Ż╬▒ (Cihac, II, 701; Murnu 52; Tiktin) sau din sl. (Conev 90; Rosetti, III, 92) nu este posibil─â, dac─â se are ├«n vedere rotacismul istr. ╚Öi din Trans. (cf. Petrovici, Dacor., X, 32). Der. splina (var. splini, ├«nsplina, ├«nsplino╚Öa), vb. (a suferi de splin─â anumite animale); splinu╚Ť─â, s. f. (plant─â, Solidago virga aurea). Din rom. provin mag. szplina (Edelspacher 22) ╚Öi bg. splin─â (Capidan, Raporturile, 212).
SPL├ŹN─é ~e f. 1) (la om ╚Öi la animale) Organ de producere a limfocitelor, situat ├«n regiunea st├óng─â a cavit─â╚Ťii abdominale. 2) Plant─â erbacee, neramificat─â, cu frunze ovale ╚Öi cu flori galbene-aurii, care cre╚Öte prin locuri umbroase ╚Öi umede. /<ngr. splina, lat. splen
spliná, pers. 3 sg. splineáză, vb. I refl. (reg.; despre vite) a i se umfla splina; a se îmbolnăvi de splină; a se însplina.
splinà v. a se umfla splina (de vitele care mănâncă prea mult).
splină f. 1. viscer așezat între stomac și coastele false; 2. boală de splină; 3. sensuri tehnice: a) speteaza carului ce leagă capetele crăcilor piscului; b) piscul săniei; 4. mică plantă cu florile galbene aurii (Chrysosplenium alternifolium). [Lat. SPLEN].
spl├şn─â f., pl. e (ngr. splina, vgr. spl├ęn, de unde ╚Öi lat. splen, splin─â. Cp. cu stomah ╚Öi pl─âm├«n). Un m─ârunta─ş situat ├«ntre stomah ╚Öi coastele false la st├«nga. Boal─â de splin─â (splinare, rast). Mold. Lemnu ├«n care e ├«nfipt─â oi╚Ötea. Trans. O plant─â saxifragacee cu flori auri─ş (chrysosplenium alternifolium). V. sp├«nz.
SPLIN─é s. (BOT.; Chrysosplenium alternifolium) (pop.) splinu╚Ť─â, (reg.) aurari╚Ť─â, bulbuc.
splin─â s. v. CRUCEA DINAPOI. LIMB─é. PISC.
CHRYSOSPLENIUM L. CRISOSPLENIUM, fam. Saxifragaceae. Gen originar din Asia, America de N, Chile, Europa, cca 65 specii, plante mici, perene, care formeaz─â covoare. Flori terminale, galbene-verzui 8-10 stamine, 2-3 stile, sepale cu un colorit galben. Frunze opuse sau alterne, rotunde sau reniforme.
Chrysosplenium alternifolium L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Planta (cca 12 cm ├«n─âl╚Ťime) formeaz─â covoare. Frunze alterne, lucioase, cele inferioare lung-pe╚Ťiolate, lat-crenate, rotund-reniforme, glabre sau pubescente.
Chrysosplenium oppositifolium L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori mici. Frunzele tulpinii opuse, scurt-pe╚Ťiolate, rotunde, pu╚Ťin p─âroase, ad├«nc-crestate.

Splin─â dex online | sinonim

Splin─â definitie

Intrare: splin─â (organ)
splin─â substantiv feminin
Intrare: splin─â (plant─â)
Chrysosplenium alternifolium   nomenclatura binar─â
splin─â substantiv feminin
Intrare: splina
splina verb grupa I conjugarea a II-a