Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

63 defini╚Ťii pentru sol

SOL1, sol, s. m. (Muz.) 1. Unul dintre cele ╚Öapte sunete ale gamei; not─â corespunz─âtoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. ÔÇô Din it., fr. sol.
SOL2, soli, s. m. Persoan─â trimis─â (oficial) undeva cu o misiune; spec. emisar ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui suveran (din Evul Mediu). ÔÖŽ Vestitor. ÔÖŽ (La nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti) Fl─âc─âu trimis de mire ├«n satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. ÔÇô Din sl. sol┼ş.
SOL3, soli, s. m. Unitate monetar─â din Peru. ÔÇô Din fr. sol.
SOL4 s. n. (Chim.) Solu╚Ťie coloidal─â. ÔÇô Din fr. sol.
SOL5, soluri, s. n. 1. Strat af├ónat, moale ╚Öi friabil de la suprafa╚Ťa scoar╚Ťei p─âm├ónte╚Öti, care (├«mpreun─â cu atmosfera din jur) constituie mediul de via╚Ť─â al plantelor; suprafa╚Ťa p─âm├óntului; p. ext. p─âm├ónt, teren. 2. (╚śi ├«n sintagma exerci╚Ťiu la sol) Prob─â de gimnastic─â executat─â la nivelul podelei. ÔÇô Din fr. sol, lat. solum.
SOL2, soli, s. m. Persoan─â trimis─â (oficial) undeva pentru o misiune; spec. emisar ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui suveran (din evul mediu). ÔÖŽ Vestitor. ÔÖŽ (La nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti) Fl─âc─âu trimis de mire ├«n satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. ÔÇô Din sl. sol┼ş.
SOL3, soli, s. m. Unitate monetar─â principal─â din Peru. ÔÇô Din fr. sol.
SOL1 s. m. invar. (Muz.) 1. Unul dintre cele ╚Öapte sunete ale gamei; not─â corespunz─âtoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. ÔÇô Din it., fr. sol.
SOL4 s. n. (Chim.) Solu╚Ťie coloidal─â. ÔÇô Din fr. sol.
SOL5, soluri, s. n. 1. Strat af├ónat, moale ╚Öi friabil de la suprafa╚Ťa scoar╚Ťei p─âm├ónte╚Öti, care (├«mpreun─â cu atmosfera din jur) constituie mediul de via╚Ť─â al plantelor; suprafa╚Ťa p─âm├óntului; p. ext. p─âm├ónt, teren. 2. (╚śi ├«n sintagma exerci╚Ťiu la sol) prob─â de gimnastic─â executat─â la nivelul podelei. ÔÇô Din fr. sol, lat. solum.
SOL1 s. m. invar. Treapta a cincea din gama majoră tip; sunetul și nota corespunzătoare.
SOL2, soli, s. m. Persoan─â trimis─â undeva cu o misiune; (├«n special) emisar ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui cap ├«ncoronat. ├Än goana roibului, un sol, Cu fr├«u-n din╚Ťi ╚Öi-n capul gol, R─âsare, cre╚Öte-n z─âri venind. CO╚śBUC, P. I 145. Iat─â vine-un sol de pace c-o n─âfram─â-n v├«rf de b─â╚Ť. EMINESCU, O. I 146. Curtea este plin─â, ╚Ťara ├«n mi╚Öcare: Soli trimi╚Öi de Poart─â vin la adunare. BOLINTINEANU, O. 36. Eu, Toma, sol de pace... Vin ca s─â cer pe Despot, aici ad─âpostit. ALECSANDRI, T. II 144. ÔŚŐ (Glume╚Ť) Colo-n col╚Ť acum r─âsare Un copil al nu ╚Ötiu cui... EI e sol, precum se vede, M─â-sa l-a trimis ├«n sat. Vezi, de-aceea-i ├«ncruntat, ╚śi s-av├«nt─â ╚Öi se crede C─â-i b─ârbat. CO╚śBUC, P. I 224. ÔŚŐ Fig. ╚śi geana-mi roureaz─â o lacrim─â de dor: Un sol, o ├«ntrupare a sf├«ntului amor. P─éUN-PINCIO, P. 82. Cerul stelele-╚Öi arat─â, Solii dulci ai lungii lini╚Öti. EMINESCU, O. I 103. An nou, ce ne veste╚Öti?... Din noianul veciniciei e╚Öti tu sol de m├«ng├«iere? Trebuie ca semn de moarte sau ca semn de ├«nviere S─â te blestem, s─â te-admir? ALECSANDRI, P. A. 87. ÔÖŽ (La nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti) Fl─âc─âu trimis de mire spre a-i vesti sosirea ├«n satul miresei. V─â rug─âm s─â ne-ar─âta╚Ťi Care este gazda solilor: S─â ias─â, s─â ne d─âm soliile. TEODORESCU, P. P. 163.
SOL3, soluri, s. n. Stratul superior ╚Öi af├«nat al scoar╚Ťei p─âm├«ntului, unde se dezvolt─â via╚Ťa vegetal─â; suprafa╚Ťa p─âm├«ntului. Solurile nisipoase absorb foarte multe precipita╚Ťii ├«n raport cu cele argiloase. PROBL. GEOGR. I 69. Jos e furtun─â... Aici, la 2000 metri deasupra solului, e lini╚Öte. STANCU, U.R.S.S. Solul e adesea sub nivelul m─ârii. RALEA, O. 21.
╚śOL, ╚Öoluri, s. n. (Ban.) Can─â, cea╚Öc─â, ulcic─â (de lut).
!sol1 (not─â muzical─â) s. m., pl. sol
!sol2 (emisar, vestitor, moned─â peruan─â, solu╚Ťie coloidal─â) s. m., pl. soli
sol3 (stratul superior al p─âm├óntului, suprafa╚Ťa p─âm├óntului) s. n., (feluri) pl. s├│luri
sol (muz.) s. m. invar.
sol (emisar, vestitor, unitate monetar─â) s. m., pl. soli
sol (chim.) s. n., pl. s├│luri
sol (stratul superior al scoar╚Ťei p─âm├óntului) s. n., (feluri) pl. s├│luri
SOL s. 1. v. delegat. 2. v. crainic.
SOL s. v. vătaf, vătășel, vornicel.
SOL s. pământ, teren. (~ podzolic, lutos, nisipos.)
SOL s. v. solu╚Ťie coloidal─â.
╚śOL s. v. can─â, cea╚Öc─â.
SOL1 s.m. invar. (Muz.) 1. A cincea not─â din gama major─â tip; sunetul corespunz─âtor notei. 2. Coarda, clapa unui instrument care d─â sunetul acestei note. 3. Denumirea uneia dintre chei. [< it. sol].
SOL2 s.m. Unitate monetară în Peru. [< sp. sol].
SOL- Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×solÔÇŁ (1), ÔÇ×p─âm├óntÔÇŁ. [< lat. solum].
SOL s.n. 1. Stratul af├ónat de la suprafa╚Ťa P─âm├óntului, ├«n care se dezvolt─â via╚Ťa vegetal─â. 2. Teritoriu, p─âm├ónt. 3. Solu╚Ťie coloidal─â. [Cf. fr. sol, lat. solum].
SOL1- elem. ÔÇ×soareÔÇŁ. (< lat. sol)
SOL3 s. m. solu╚Ťie coloidal─â. (< fr. sol)
SOL4 s. m. inv. (muz.) 1. treapta a cincea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. coarda, clapa unui instrument care dă acest sunet. 3. denumirea uneia dintre chei. (< it., fr. sol)
SOL5 s. m. unitatea monetar─â a statului Peru. (< fr., sp. sol)
SOL2 s. n. 1. strat superficial, af├ónat, al scoar╚Ťei terestre, ├«n care se dezvolt─â via╚Ťa vegetal─â. 2. teritoriu, p─âm├ónt. ÔÖŽ exerci╚Ťiu la ~ = prob─â de gimnastic─â executat─â la nivelul podelei. (< fr. sol, lat. solum)
sol (-li), s. m. ÔÇô Trimis, mesager, ambasador. Sl. s┼şl┼ş, sol┼ş (Cihac, II, 353), Cf. slov. sol. ÔÇô Der. soli, vb. (├«nv., a trimite, a comunica); solie, s. f. (trimitere, misiune; mesaj); solitor, s. m. (├«nv., parlamentar, trimis, delegat).
sol (soluri), s. n. ÔÇô P─âm├«nt. Fr. sol. ÔÇô Der. subsol, s. n., dup─â fr. sous-sol.
╚Öol (-luri), s. n. ÔÇô (Banat) Cea╚Öc─â. Germ. Schale, prin s─âs. schol (Scriban).
SOL1 m. invar. 1) Not─â muzical─â situat─â pe a cincia treapt─â a gamei do major. 2) Sunet corespunz─âtor acestei note. /<fr., it. sol
SOL3 ~i m. 1) ├«nv. Reprezentant ├«ns─ârcinat s─â duc─â tratative oficiale ├«n numele unei ╚Ť─âri sau al unui suveran; trimis; delegat. 2) Persoan─â care transmite un mesaj; mesager. /<sl. sulu
SOL2 ~uri n. Strat superior al scoar╚Ťei terestre, care se caracterizeaz─â prin fertilitate ╚Öi pe care cresc plante; p─âm├ónt. /<fr. sol, lat. solum
╚Öol2 s.n. (reg.) crem─â (pentru ├«ntre╚Ťinerea pielii).
sol m. 1. trimis, ambasador: capul solului nu se taie; 2. fig. vestitor: un glonte, sol al mor╚Ťii crunte AL. [Slav. S┼ČL┼Č, delegat, vestitor].
sol n. 1. teren considerat ├«n raport cu natura ╚Öi calit─â╚Ťile sale productive: sol b─âltos; 2. suprafa╚Ť─â de teren pe care se zide╚Öte, se umbl─â: sol pu╚Ťin solid.
sol n. Muz. a cincea notă a gamei și semnul ce o reprezentă.
1) sol m. (vsl. s┼şl┼ş, d. s┼şlati, slati, a trimete; rus posol, vech─ş sol. V. pa╚Öol, poslanic). Trimes, anun╚Ť─âtor (ambasador ╚Ö. a.): asedia╚Ťi─ş a┼ş trimes un sol de pace.
3) *sol m., pl. tot a╚Öa (prima silab─â din cuv├«ntul solve, cu care ├«ncepe al cincilea vers din imnu latin al sf├«ntului Ion Botez─âtoru). Muz. Acincea not─â a game─ş do. Semnu care reprezent─â aceast─â not─â.
2) sol n., pl. ur─ş (lat. s┼Ćlum, fr. sol. V. sub-sol). Teren, p─âm├«nt, suprafa╚Ť─â de p─âm├«nt: solu patrii─ş, a scormoli solu, un sol petros.
╚Öol n., pl. ur─ş (sas. schol, germ. schale, cea╚Öc─â; s├«rb. ┼íolja, cea╚Öc─â). Ban. Olt. Cea╚Öc─â.
SOL s. (CHIM.) solu╚Ťie coloidal─â.
sol s. v. V─éTAF. V─éT─é╚śEL. VORNICEL.
SOL s. 1. delegat, emisar, ├«mputernicit, mesager, reprezentant, trimis, (prin Transilv.) m├«nat, (├«nv.) misit, rug─âtor, solitor. (~ al unui stat str─âin.) 2. crainic, mesager, trimis, vestitor, (reg.) cranc─âu, (├«nv.) poslane╚Ť, poslanic, pristav, strig─âtor, telal. (Au anun╚Ťat vestea printr-un ~.)
SOL s. pămînt, teren. (~ podzolic, lutos, nisipos.)
╚Öol s. v. CAN─é. CEA╚śC─é.
sol s. m. 1977 Moned─â na╚Ťional─â peruan─â v. minidevalorizare, inti (din sp. sol; cf. fr., engl. sol; PR 1961; DEX, DN3)
Helios (sau Helius), ÔÇ×SoareleÔÇŁ, era o divinitate solar─â, asem─ân─âtoare ÔÇô ╚Öi uneori identificat─â ÔÇô cu Apollo. Apar╚Ťinea genera╚Ťiei preolimpiene; era fiul lui Hyperion ╚Öi al Theiei ╚Öi frate cu Selene ╚Öi cu Eos. Helios, ├«nchipuit ca un t├«n─âr frumos ╚Öi puternic, este zeul care aude ╚Öi vede totul. Vestit de Aurora, care-l preced─â, el str─âbate zilnic bolta cereasc─â pe carul s─âu tras de patru cai iu╚Ťi. Seara Helios coboar─â ├«n apele oceanului, unde-╚Öi scald─â ╚Öi-╚Öi r─âcore╚Öte caii ├«nfierb├«nta╚Ťi, el ├«nsu╚Öi odihnindu-se ├«ntr-un palat de aur, de unde o porne╚Öte din nou la drum ├«n ziua urm─âtoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai mul╚Ťi copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasipha├ź ╚Öi Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile so╚Ťiei lui, are mai multe fiice (v. Heliades). Acestea din urm─â ├«i p─âzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au ├«nfruptat tovar─â╚Öii lui Odysseus (v. ╚Öi Odysseus). ├Än mitologia roman─â Helios se numea Sol.
Sol, la romani, veche divinitate de origine sabin─â, identificat─â cu Helios din mitologia greac─â (v. Helios).
sol (├«n solmiza╚Ťie*), a cincea silab─â a hexacordului* (├«n sensul lui g*, *c sau d*); denumirea celei de-a cincea trepte* a gamei* ├«n limbile romanice (echivalentul lui g* din limbile germanice).
tonic-sol-fa, metod─â elementar─â de nota╚Ťie (I) ╚Öi instruc╚Ťie muzical─â inventat─â ├«n Anglia la ├«nceputul sec. 19 de c─âtre muziciana ╚Öi profesoara Sarah A. Glover (perfec╚Ťionat─â apoi de pastorul J. Curwen), pentru simplificarea studiului ╚Öi execut─ârii c├óntului coral. Era bazat─â pe silabele doh, ray, me, fah, soh, lah, te (pronun╚Ťate conform limbii engleze) ╚Öi const─â ├«n a atribui silabei doh valoarea de tonic─â* mobil─â, aplicat─â ├«n locul tonicii oric─ârei game* majore* (la fel tonica mobil─â lah pentru gamele minore*), amintind metoda solmiz─ârii*. Elimin├ónd portativul*, folosind anumite semne conven╚Ťionale pentru indicarea duratei* notelor, sistemul t. oferea ├«ncep─âtorilor posibilitatea de a intona ├«n scurt timp o pies─â muzical─â. A cunoscut un mare succes, iar ├«n 1862 a fost introdus ├«n toate ╚Öcolile pop. engl., extinz├óndu-se ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri, ├«n primul r├ónd ├«n fostele colonii.
sol, soli, s.m. ÔÇô ├Än expr. sol la Diet─â = deputat (╚Üiplea, 1906). ÔÇô Din sl. sol┼ş (Cihac, cf. DER; DEX, MDA).
sol, -i, s.m. ÔÇô Om de ├«ncredere, trimis special. ├Än expr. sol la Diet─â = deputat. (╚Üiplea 1906). ÔÇô Din sl. sol┼ş (Cihac cf. DER).
SOL3 (< fr.) s. n. (PEDOL.) Strat de p─âm├ónt af├ónat, moale ╚Öi friabil, aflat pe suprafa╚Ťa scoar╚Ťei terestre la contactul ╚Öi ├«ntrep─âtrunderea acesteia cu atmosfera ╚Öi biosfera. S-a format prin ac╚Ťiunea de lung─â durat─â a factorilor pedogenetici (climatici, biotici, hidrici) asupra rocilor sau depozitelor superficiale; p─âm├ónt (II.2.). Are o compozi╚Ťie complex─â, incluz├ónd diverse particule minerale, constituien╚Ťi organici (materie organic─â moart─â ├«n diverse faze de descompunere) ╚Öi organo-minerali, ap─â ╚Öi aer. Datorit─â complexit─â╚Ťii sale a fost definit ca un sistem (corp) natural: ├«n s. au loc permanent intense procese de transformare ╚Öi de schimb de materie cu exteriorul. ├Än sol se ├«nfig r─âd─âcinile plantelor, care ├«╚Öi asigur─â astfel suportul dar ╚Öi nutri╚Ťia, prin aportul de ap─â cu s─âruri minerale; este mediu de via╚Ť─â pentru numeroase microorganisme, ciuperci, nevertebrate, cu rol important ├«n circuitul materiei. Principalele sale ├«nsu╚Öiri morfologice sunt textura, structura, culoarea, consisten╚Ťa, neoforma╚Ťiile (acumul─âri de carbona╚Ťi, gips, oxizi de fier ╚Öi mangan, acumul─âri biogene). Prezint─â mai multe orizonturi. Caracteristica principal─â a s. este fertilitatea, care este foarte diferit─â de la un tip la altul de sol. ÔŚŐ S. zonal = grup de soluri care prezint─â caractere specifice unei ├«ntinse zone geografice (ex. s. lateritice, s. cernoziomice, s. cenu╚Öii, luvisoluri, s. podzolice, s. de tundr─â). S. intrazonal = grup de soluri cu cu caractere determinate de influen╚Ťa puternic─â a unui factor local ├«n cuprinsul unei ├«ntinse zone fizico-geografice (ex. solone╚Ťuri, s. turboase, s. gleice, vertisoluri). ÔŚŐ S. azonal = grup de soluri f─âr─â un profil bine determinat, din cauza fie a procesului insuficient de formare, fie a unor condi╚Ťii locale specifice (ex. s. scheletice, s. aluviale). V. ╚Öi poligonal, sol.
sol, soli s. m. (de╚Ť.) complice.

Sol dex online | sinonim

Sol definitie

Intrare: sol (s.m.)
sol s.m. substantiv masculin invariabil substantiv masculin
Intrare: sol (s.n.)
sol s.n. substantiv neutru
Intrare: șol
șol substantiv neutru