Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru siren─â

SIR├ëN─é, sirene, s. f. I. 1. Aparat (ac╚Ťionat cu aburi, cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate ╚Öi cu care se dau semnale ├«n fabrici, ├«n naviga╚Ťie etc. ÔÖŽ Sunetul emis de un astfel de aparat. 2. Aparat format dintr-un disc prev─âzut cu mai multe g─âuri, prin care se trece un curent de aer ╚Öi care serve╚Öte la determinarea ├«n─âl╚Ťimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. II. (├Än mitologia greac─â) Fiin╚Ť─â fabuloas─â ├«nchipuit─â ca o femeie, cu picioare ╚Öi aripi de pas─âre, mai t├órziu cu coad─â de pe╚Öte, care, prin c├óntecele ei, ademenea pe cor─âbieri ├«n locuri primejdioase, unde ace╚Ötia ├«╚Öi g─âseau moartea. ÔÖŽ Fig. Femeie seduc─âtoare. ÔÇô Din fr. sir├Ęne, it. sirena, lat. siren, -enis.
SIR├ëN─é, sirene, s. f. I. 1. Aparat (ac╚Ťionat cu aburi, cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate ╚Öi cu care se dau semnale ├«n fabrici, ├«n naviga╚Ťie etc. ÔÖŽ Sunetul emis de un astfel de aparat. 2. Aparat format dintr-un disc prev─âzut cu mai multe g─âuri, prin care trece un curent de aer ╚Öi care serve╚Öte la determinarea ├«n─âl╚Ťimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. II. (├Än mitologia greac─â) Fiin╚Ť─â fabuloas─â, cu aspect de femeie, cu picioare ╚Öi aripi de pas─âre, mai t├órziu cu coad─â de pe╚Öte, care, prin c├óntecele ei, ademenea pe cor─âbieri ├«n locuri primejdioase, unde ace╚Ötia ├«╚Öi g─âseau moartea. ÔÖŽ Fig. Femeie seduc─âtoare. ÔÇô Din fr. sir├Ęne, it. sirena, lat. siren, -enis.
SIR├ëN─é, sirene, s. f. 1. Aparat (func╚Ťion├«nd cu aburi, cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate ╚Öi cu care se dau semnale ├«n fabrici, ├«n naviga╚Ťie etc. Se aude un ╚Öuier ascu╚Ťit de siren─â! sirena minei. DAVIDOGLU, M. 15. Fabrica de la Brezoi... treze╚Öte ecoul mun╚Ťilor cu sirena ei. BOGZA, C. O. 371. Uneori v├«ntul de la mare aducea ecouri de fluiere ╚Öi sirene de la vapoarele care intrau ├«n port. BART, E. 44. ÔÖŽ Sunetul emis ca semnal ├«n fabrici, ├«n naviga╚Ťie etc. Devreme se treze╚Öte uzina ├«n cartier. C├«t de puternic strig─â ├«n noua diminea╚Ť─â, De parc-ar vrea sirena s-ajung─â p├«nÔÇÖ la cer! VINTIL─é, O. 20. 2- Aparat const├«nd dintr-un disc prev─âzut cu mai multe g─âuri, prin care se sufl─â un curent de aer ╚Öi care serve╚Öte la determinarea ├«n─âl╚Ťimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. 3. (├Än mitologia greco-roman─â) Fiin╚Ť─â fabuloas─â, jum─âtate femeie, jum─âtate pe╚Öte, care ademenea prin c├«ntecele ei pe cor─âbieri ├«n locuri primejdioase, unde ├«╚Öi g─âseau pieirea. ├Än cur├«nd m─â g─âsii iar─â╚Öi fa╚Ť─â-n fa╚Ť─â cu trii sirene albe ╚Öi vesele, ce se ├«mpro╚Öca una pe alta cu ap─â. ALECSANDRI, O. P. 267. Ascult├«nd... [c├«ntecul], te soco╚Ťi transportat... ├«ntr-o sfer─â locuit─â de sirene. NEGRUZZI, S. I 75. ÔÖŽ Fig. Femeie seduc─âtoare. Postelnicul, fiind robit de aceast─â siren─â am─âgitoare, nu putu s─â reziste la teribilul asalt. FILIMON, la CADE.
sir├ęn─â s. f., g.-d. art. sir├ęnei; pl. sir├ęne
sir├ęn─â s. f., g.-d. art. sir├ęnei; pl. sir├ęne
SIR├ëN─é s.f. I. (Mit.) Fiin╚Ť─â fabuloas─â, jum─âtate femeie ╚Öi jum─âtate pe╚Öte, care ademenea prin c├óntecele ei pe cor─âbieri ├«n locuri primejdioase, unde ace╚Ötia ├«╚Öi g─âseau moartea. ÔÖŽ (Fig.) Femeie seduc─âtoare. II. 1. Aparat emi╚Ť─âtor de sunete de mare intensitate, cu care se dau semnalele ├«n fabrici, ├«n naviga╚Ťie etc. sau ├«n cazuri de alarm─â. 2. Aparat folosit ├«n laborator pentru m─âsurarea ├«n─âl╚Ťimii sunetelor. [< fr. sir├Ęne, it. sirena, cf. lat. siren].
SIR├ëN─é s. f. I. 1. (mit.) fiin╚Ť─â fabuloas─â cu cap de femeie ╚Öi trup de pe╚Öte sau de pas─âre, care ademenea, prin c├óntecele ei, pe cor─âbieri ├«n locuri primejdioase, unde ace╚Ötia ├«╚Öi g─âseau moartea. 2. (fig.) femeie seduc─âtoare. II. 1. aparat emi╚Ť─âtor de sunete de mare intensitate, cu care se dau semnalele ├«n fabrici, ├«n naviga╚Ťie etc. sau ├«n cazuri de alarm─â. 2. aparat ├«n laborator pentru m─âsurarea ├«n─âl╚Ťimii sunetelor. (< fr. sir├Ęne, it. sirena, lat. siren)
SIR├ëN─é1 ~e f. 1) (├«n mitologia greac─â) Fiin╚Ť─â fabuloas─â cu cap ╚Öi corp de femeie, cu picioare ╚Öi aripi de pas─âre, iar mai t├órziu cu coad─â de pe╚Öte, care, prin c├óntecele ei, ademenea navigatorii ├«n locuri periculoase, unde ace╚Ötia ├«╚Öi g─âseau moartea. 2) fig. Femeie care ademene╚Öte prin gra╚Ťiile ╚Öi farmecul s─âu. /<fr. sirene, lat. siren, ~enis
SIRÉNĂ2 ~e f. 1) Aparat care emite sunete puternice, utilizat pentru semnalizări. 2) Sunet emis de un astfel de aparat. /<fr. sirene, lat. siren, ~enis
siren─â f. 1. Mit. fiin╚Ť─â fabuloas─â, jum─âtate femeie ╚Öi jum─âtate pe╚Öte, care ademenia pe cor─âbieri prin dulcea╚Ťa viersului ei ╚Öi-i pr─âp─âdia de st├óncile m─ârii: cu un c─ântec de siren─â lumea ÔÇÖntinde lucii mreje EM.; 2. fig. femeie foarte seduc─âtoare; 3. Zool. soiu de batracieni cu corpul lunguie╚Ť; 4. aparat ├«n care aburul sau aerul comprimat produce un sunet grav ori ╚Öuier─âtor: sirena serv─â ca fluier de alarm─â pe cor─âbii, locomotive, etc.
*siren─â f, pl. e (lat. sirena, d. vgr. seir├ęn). Mit. Pl. Ni╚Öte fiin╚Ťe jum─âtate feme─ş, jum─âtate pe╚Öt─ş care locuia┼ş pin insula C├íprea ╚Öi malu opus al Italii─ş ╚Öi care, pin dulcea╚Ťa c├«nteculu─ş lor, atr─âgea┼ş cor─âbieri─ş ╚Öi-─ş f─âcea┼ş s─â naufragieze. Fig. Feme─şe foarte seduc─âtoare. Zool. Un fel de batraciene. ╚śu─şer─âtoare cu abur la vapoare, locomotive ╚Öi fabric─ş. Alt fel de ╚Öu─şer─âtoare care ╚Öu─şer─â c├«nd sufl─â ├«n ─şa ╚Öi care ridic─â sa┼ş scoboar─â tonu dup─â r─âpegiunea cu care se ├«nv├«rte╚Öte ├«n ─şa o mic─â elice. Un aparat pin care se determin─â num─âru vibratiunilor fie-c─âru─ş sunet: sirena a fost imaginat─â de fizicu Cagnard de la Tour (ÔÇá 1859).
siren─â (s. cu aer comprimat), aparat produc─âtor de sunet, constituit din dou─â discuri coaxiale, fiecare disc av├ónd un num─âr de orificii echidistante ╚Öi egal dep─ârtate pe axa comun─â a discurilor, iar axele orificiilor av├ónd aceea╚Öi ├«nclina╚Ťie ├«n raport cu discurile, dar ├«n sensuri contrare. Unul dintre discuri este fix ╚Öi solidar cu o cutie ├«n care se introduce un curent de aer, iar al doilea disc este rotitor. Aerul comprimat, trec├ónd prin orificiile celor dou─â discuri, antreneaz─â discul mobil, datorit─â ├«nclin─ârii diferite a orificiilor. Prin rotirea discului mobil, curentul de aer este alternativ oprit, ╚Öi l─âsat s─â treac─â ├«n mediul ambiant, suferind, deci, comprim─âri ╚Öi destinderi. Prin varia╚Ťia tura╚Ťiei discului se modific─â frecven╚Ťa* sunetului; prin varierea debitului de aer se ob╚Ťine modificarea intensit─â╚Ťii*. S. rudimentar─â a fost inventat─â de Seebec. Cagniard de La Tour a perfec╚Ťionat-o, iar Doe, Helmholtz ╚Öi R. K├Ânig i-au adus alte ├«mbun─ât─â╚Ťiri. ├Än laborator, s. serve╚Öte la determinarea ├«n─âl╚Ťimii (1) sunetului, variind frecven╚Ťa sunetului produs de s. p├ón─â c├ónd acesta ajunge la unison* cu sunetul cercetat. Dac─â m este num─ârul de orificii ale discului rotitor ╚Öi n este tura╚Ťia acestui disc, frecven╚Ťa (├«n Hz) a sunetului emis este: f = mn. Datorit─â posibilit─â╚Ťilor sale de variere a sunetului (├«ntr-o scar─â mare de frecven╚Ťe ╚Öi de intensit─â╚Ťi) precum ╚Öi datorit─â efectelor de glissando*, s. a fost integrat─â de c─âtre Var├Ęse ├«n ÔÇ×instrumentarulÔÇŁ lucr─ârii sale Ionisation.

Siren─â dex online | sinonim

Siren─â definitie

Intrare: siren─â
siren─â substantiv feminin