*sirenă f, pl. e (lat. sirena, d. vgr. seirén). Mit. Pl. Niște ființe jumătate femeĭ, jumătate peștĭ care locuiaŭ pin insula Cáprea și malu opus al Italiiĭ și care, pin dulceața cînteculuĭ lor, atrăgeaŭ corăbieriĭ și-ĭ făceaŭ să naufragieze. Fig. Femeĭe foarte seducătoare. Zool. Un fel de batraciene. Șuĭerătoare cu abur la vapoare, locomotive și fabricĭ. Alt fel de șuĭerătoare care șuĭeră cînd suflă în ĭa și care ridică saŭ scoboară tonu după răpegiunea cu care se învîrtește în ĭa o mică elice. Un aparat pin care se determină număru vibratiunilor fie-căruĭ sunet: sirena a fost imaginată de fizicu Cagnard de la Tour († 1859).