Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

coci├│rb─â sf vz cociorv─â1
coci├│rv─â2 sf vz cocioab─â
coriándră sf vz coriandru
cristelni╚Ť─â sf [At: DOSOFTEI, V. S. 52/2 / V: (├«nv) c├órs~, ~teal~, cres~ / Pl: ~╚Ťe / E: sl đ║pĐŐĐéđޤçđŞđŻĐća] (Bis; rit ortodox) Vas mare cu ap─â sfin╚Ťit─â, ├«n care se afund─â copilul la botez Si: (├«nv) colimvitr─â, (lt├«) baptisteriu.
SFß║ĄNT, -─é, sfin╚Ťi, -te, adj., s. m., s. f. I. Adj. 1. Epitet dat divinit─â╚Ťii. ÔÖŽ Epitet dat celor sanctifica╚Ťi de Biseric─â. ÔŚŐ Sf├óntul P─ârinte = titlu dat papei de c─âtre catolici. ÔÖŽ (Rar; despre oameni) Care duce o via╚Ť─â curat─â ╚Öi cucernic─â. 2. Care ╚Ťine de divinitate, de religie, de cultul divin; care este considerat ca posed├ónd harul divin. ÔŚŐ Sf├ónta slujb─â = liturghia. Locurile sfinte = ╚Ťinuturile men╚Ťionate ├«n textele religioase ca fiind acelea unde a tr─âit ╚Öi a propov─âduit Isus Hristos. Sf├óntul Morm├ónt = morm├óntul ├«n care a fost depus Isus Hristos. Sf├ónta sfintelor = sanctuarul vechiului templu din Ierusalim. 3. Care constituie un obiect de cult, de venera╚Ťie; care se cuvine cinstit, sl─âvit, venerat. 4. (Pop.) Epitet dat unor elemente ale naturii. Sf├óntul Soare. ÔÖŽ Epitet dat zilelor s─âpt─âm├ónii. 5. Des─âv├ór╚Öit, perfect, infailibil. Ce-am vorbit e sf├ónt. ÔÖŽ (Substantivat, urmat de un substantiv introdus prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ ╚Öi exprim├ónd ideea de superlativ) Stra╚Önic, zdrav─ân. O sf├ónt─â de b─âtaie. II. S. m., s. f. 1. S. m. art. (Pop.) Dumnezeu. ÔŚŐ Expr. A-l vedea (pe cineva) sf├óntul = a) a o p─â╚Ťi, a da de belea; b) a da peste un noroc nea╚Öteptat. A-l uita (pe cineva) sf├óntul, se spune c├ónd cineva z─âbove╚Öte undeva prea mult (╚Öi degeaba). Ferit-a sf├óntul! = ├«n niciun caz, nicidecum. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â recunoscut─â ca un exemplu des─âv├ór╚Öit al vie╚Ťii cre╚Ötine ╚Öi consacrat─â ca atare, dup─â moarte, de c─âtre Biseric─â. ÔŚŐ Expr. P├ón─â la Dumnezeu, te m─ân├ónc─â sfin╚Ťii = p├ón─â s─â ajungi la cel mai mare, ├«nduri multe de la slujba╚Öii mai mici. A-l fura (pe cineva) sfin╚Ťii = a a╚Ťipi, a adormi; a muri. A-i ie╚Öi (cuiva) un sf├ónt din gur─â = a vorbi foarte drept ╚Öi ├«n╚Ťelept, a spune o vorb─â potrivit─â. A sta (ca un) sf├ónt = a sta nemi╚Öcat; (despre copii) a fi foarte cuminte. A se ├«nchina la sfin╚Ťi sau a se ruga de to╚Ťi sfin╚Ťii = a se adresa la cei puternici cu rug─âmin╚Ťi, a fi nevoit s─â solicite rezolvarea unui lucru ├«n mai multe locuri ╚Öi cu st─âruin╚Ťe. La sf├óntu-a╚Öteapt─â = niciodat─â. ÔÖŽ Om care duce o via╚Ť─â curat─â ╚Öi cucernic─â. 3. S. f. pl. art. (├Än credin╚Ťele populare) Iele. 4. S. m. pl. Mucenici (2). ÔÇô Din sl. svent┼ş.
SFIN╚Ü├Ź, sfin╚Ťesc, vb. IV. 1. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva ├«n r├óndul sfin╚Ťilor; a sanctifica. 2. Tranz. (Bis.) A efectua un ritual prin care se confer─â unor obiecte caracter sacru. 3. Tranz. A t├ómosi (o biseric─â). 4. Tranz. (Pop.) A hirotonisi un preot. 5. Tranz. A cinsti, a respecta, a venera, a sl─âvi. 6. Refl. (Reg.) A face ce vrea. Nu se sfin╚Ťe╚Öte el cu mine. ÔÇô Din sl. sventiti.
SFß║ĄNT, -─é, sfin╚Ťi, -te, adj., subst. I. Adj. 1. Epitet dat divinit─â╚Ťii, considerat─â ca ├«ntruchip├ónd suprema perfec╚Ťiune ╚Öi puritate. ÔÖŽ Epitet dat celor sanctifica╚Ťi de biseric─â. ÔŚŐ Sf├óntul p─ârinte = titlu dat papei de c─âtre catolici. ÔÖŽ (Rar; despre oameni) Care duce o via╚Ť─â curat─â ╚Öi cucernic─â. 2. Care ╚Ťine de divinitate, de religie, de cultul divin; care este considerat ca posed├ónd harul divin. ÔŚŐ Sf├ónta slujb─â = liturghia. Locurile sfinte = ╚Ťinuturile men╚Ťionate ├«n textele religioase ca fiind acelea unde a tr─âit ╚Öi a propov─âduit Isus Cristos. Sf├óntul Morm├ónt = morm├óntul unde a fost ├«ngropat Isus Cristos. Sf├ónta sfintelor = sanctuarul vechiului templu din Ierusalim. 3. Care constituie un obiect de cult, de venera╚Ťie; care se cuvine cinstit, sl─âvit, venerat. 4. (Pop.) Epitet dat unor elemente ale naturii. Sf├óntul soare. ÔÖŽ Epitet dat zilelor s─âpt─âm├ónii. 5. Des─âv├ór╚Öit, perfect, infailibil. Ce-am vorbit e sf├ónt. ÔÖŽ (Substantivat, urmat de un substantiv introdus prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ ╚Öi exprim├ónd ideea de superlativ) Stra╚Önic, zdrav─ân. O sf├ónt─â de b─âtaie. II. Subst. 1. S. m. sg. art. (Pop.) Dumnezeu. ÔŚŐ Expr. A-l vedea (pe cineva) sf├óntul = a) a o p─â╚Ťi, a da de belea; b) a da peste un noroc nea╚Öteptat. A-l uita (pe cineva) sf├óntul, se spune c├ónd cineva z─âbove╚Öte undeva prea mult (╚Öi degeaba). Ferit-a sf├óntul! = ├«n nici un caz, nicidecum. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â recunoscut─â ca un exemplu des─âv├ór╚Öit al vie╚Ťii cre╚Ötine ╚Öi consacrat─â ca atare, dup─â moarte, de c─âtre biseric─â. ÔŚŐ Expr. P├ón─â la Dumnezeu, te m─ân├ónc─â sfin╚Ťii = p├ón─â s─â ajungi la cel mai mare, ├«nduri multe de la slujba╚Öii mai mici. A-l fura (pe cineva) sfin╚Ťii = a a╚Ťipi, a adormi; a muri. A-i ie╚Öi (cuiva) un sf├ónt din gur─â = a vorbi foarte drept ╚Öi ├«n╚Ťelept, a spune o vorb─â potrivit─â. A sta (ca un) sf├ónt = a sta nemi╚Öcat; (despre copii) a fi foarte cuminte. A se ├«nchina la sfin╚Ťi sau a se ruga de to╚Ťi sfin╚Ťii = a se adresa la cei puternici cu rug─âmin╚Ťi, a fi nevoit s─â solicite rezolvarea unui lucru ├«n mai multe locuri ╚Öi cu st─âruin╚Ťe. La sf├óntu-a╚Öteapt─â = niciodat─â. ÔÖŽ Om care duce o via╚Ť─â curat─â ╚Öi cucernic─â. 3. S. f. pl. art. (├Än credin╚Ťele populare) Iele. 4. S. m. pl. Mucenici (2). ÔÇô Din sl. svent┼ş.
SFIN╚Ü├Ź, sfin╚Ťesc, vb. IV. 1. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva ├«n r├óndul sfin╚Ťilor; a sanctifica. 2. Tranz. (Bis.) A trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rug─âciuni; a face ca acele obiecte s─â dob├óndeasc─â un caracter sacru. 3. Tranz. A t├órnosi (o biseric─â). 4. Tranz. (Pop.) A hirotonisi un preot. 5. Tranz. A cinsti, a respecta, a venera, a sl─âvi. 6. Refl. (Reg.) A face ce vrea. Nu se sfin╚Ťe╚Öte el cu mine. ÔÇô Din sl. sventiti.
SFIN╚Ü├Ź2, pers. 3 sfin╚Ťe╚Öte, vb. IV. Intranz. (Popular; despre soare ╚Öi, ├«n general, despre a╚Ötri) A asfin╚Ťi, a apune.
SFIN╚Ü├Ź1, sfin╚Ťesc, vb. IV. 1. Tranz. (├Än concep╚Ťia religioas─â cre╚Ötin─â) A declara pe cineva (├«n mod solemn ╚Öi cu ├«ndeplinirea unui ritual stabilit) trecut ├«n r├«ndul sfin╚Ťilor; a consacra, a sanctifica. (Refl. pas.) Un roi de raze venind din ceriu a spus l─âutarilor cum horesc ├«ngerii c├«nd se sfin╚Ťe╚Öte un sf├«nt. EMINESCU, N. 29. 2. Tranz. (Popular) A preo╚Ťi, a hirotonisi. Vre╚Ťi pe ─âsta s─â-l ave╚Ťi, C─â-i pop─â foarte iste╚Ť? ÔÇô Numai ni-l blagoslove╚Öte ╚śi-ntru pop─â ni-l sfin╚Ťe╚Öte! TEODORESCU, P. P. 263. 3. Tranz. (Bis.) A atrage harul divin asupra unor obiecte, prin rostire de rug─âciuni; a face ca obiectele s─â dob├«ndeasc─â un caracter sacru. (Refl. pas.) Trebuie... s─â pun─â a se sfin╚Ťi din nou biserica p├«ng─ârit─â. CARAGIALE, O. III 89. C├«nd s-a sfin╚Ťit paraclisul spitalului din T├«rgu-Neam╚Ťului... eu, ├«mpreun─â cu al╚Ťi b─âie╚Ťi, isonari ai bisericii, stam aproape de Ghica-vod─â. CREANG─é, A. 75. ÔŚŐ (Cu sensul religios pierdut) Omul sfin╚Ťe╚Öte locul, iar nu locul pe om, se spune pentru a ar─âta c─â rezultatele ├«n munc─â depind de calit─â╚Ťile omului ╚Öi nu de locul de munc─â. ÔŚŐ Fig. Fra╚Ťi buni ai frunzelor din codru... Sfin╚Ťi╚Ťi cu lacrimi ╚Öi sudoare ╚Ü─âr├«na plaiurilor noastre. GOGA, P. 10. 4. Tranz. Fig. A sl─âvi, a idealiza, a diviniza. S├«nt s─âtul de-a╚Öa via╚Ť─â... S─â sfin╚Ťe╚Öti cu mii de lacrimi un instinct at├«t de van Ce le-abate ╚Öi la p─âs─âri de vreo dou─â ori pe an? EMINESCU, O. I 155. 5. Refl. (Munt., mai ales ├«n construc╚Ťii negative) A-╚Öi impune voin╚Ťa, a-╚Öi face gusturile, voile, mendrele. Unul din ei... se hot─âr├« s─â se ╚Ťie de capul ciob─âna╚Öului, s─â nu-l lase s─â se sfin╚Ťeasc─â. ISPIRESCU, L. 249. Las─â-l, c─â nu se sfin╚Ťe╚Öte el cu mine, jup├«ne, ├«l poc─âiesc eu. CARAGIALE, O. I 49. D─â-i, s─â nu se n─âr─âveasc─â, Nu-l l─âsa s─â se sfin╚Ťeasc─â. PANN, P. V. I 61.
SF├ÄNT1, -─é, sfin╚Ťi, -te, adj. I. 1. Epitet dat divinit─â╚Ťii, considerat─â ca ├«ntruchip├«nd perfec╚Ťiunea ╚Öi puritatea. Slav─â ╚Ťie, Sf├«nt─â N─âsc─âtoare. GALACTION, O. I 164. S─â nu dea dumnezeu cel sf├«nt, S─â vrem noi s├«nge, nu p─âm├«nt. CO╚śBUC, P. I 209. Bun lucru a mai l─âsat dumnezeu sf├«ntul ╚Öi tov─âr─â╚Öia asta. CREANG─é, P. 119. Doamne sfinte ╚Öi p─ârinte! Mai a╚Öaz─â-mi g├«ndurile, S─â-mi ispr─âvesc r├«ndurile. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 125. ÔÖŽ Epitet dat mucenicilor ╚Öi ├«nal╚Ťilor clerici, considera╚Ťi a corespunde idealului religios. Mul╚Ťume╚Öte sf├«ntului mare mucenic Dimitrie. NEGRUZZI, S. I 146. ÔŚŐ Sf├«ntul p─ârinte = titlu dat de c─âtre catolici papei. 2. (Despre obiectele care apar╚Ťin religiei sau s├«nt ├«n leg─âtur─â cu cultul) Consacrat divinit─â╚Ťii ╚Öi considerat ca posed├«nd harul divin; sacru. Am avut un frate drag, L-a jurat neam╚Ťul sub steag... ╚ś-acuma departe-l duce, Nu le-ajute sf├«nta cruce. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 297. ÔŚŐ Cele sfinte (╚Öi substantivat, ├«n forma articulat─â) = cele care ╚Ťin de cult, care privesc credin╚Ťa, biserica sau divinitatea. Ia s─â v─â dau eu un tipic, zise p─ârintele O╚Ölobanu, l─âs├«nd sfintele ├«ncolo. CREANG─é, A. 78. Sf├«nta slujb─â = liturghia. C├«nd sosi Alexandru-vod─â, sf├«nta slujb─â ├«ncepuse. NEGRUZZI, S. I 148. Sfintele daruri v. dar4 (I 2). Sfintele taine v. tain─â (4). Locurile sfinte = ╚Ťinuturile men╚Ťionate ├«n textele religioase ca fiind acelea unde a tr─âit ╚Öi propov─âduit Iisus Hristos. Sf├«ntul morm├«nt = morm├«ntul considerat ca fiind acela ├«n care a fost ├«ngropat Iisus Hristos. Sf├«nta scriptur─â v. scriptur─â. Sf├«ntul scaun v. scaun (I 4). R─âzboi sf├«nt = r─âzboi aprobat de religie, corespunz─âtor idealului religios. Sf├«nta alian╚Ť─â = conven╚Ťie politic─â ├«ncheiat─â ├«ntre Rusia, Austria ╚Öi Prusia ├«n 1815, dup─â victoria asupra lui Napoleon ╚Öi av├«nd ca scop ap─ârarea or├«nduirii monarhice ├«n Europa. 3. (Popular) Epitet pentru elemente ale naturii (considerate ca fiind de esen╚Ť─â divin─â, d─ât─âtoare de via╚Ť─â). ╚śi de dragul dumitale ╚śtie chiar ╚Öi sf├«ntul soare: C─â la tine c├«nd prive╚Öte, St─â ╚Öi nu mai asfin╚Ťe╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 15. ÔŚŐ Epitet pentru zilele s─âpt─âm├«nii. ├Äntr-o sf├«nt─â de vineri [├«mp─âratul] iar s-a pomenit cu stema din cununa ├«mp─âr─âteasc─â c─â se umfl─â ╚Öi cre╚Öte. DELAVRANCEA, S. 82. A plecat badea ├«ntr-o sf├«nt─â joi, Cu plugu. MAT. FOLK. 1476. II. (Cu sensul desprins de cel religios) 1. Care inspir─â dragoste sau respect, care este vrednic de astfel de sentimente; scump, iubit, sl─âvit. P─âm├«ntul nostru-i scump ╚Öi sf├«nt, C─â el ni-e leag─ân ╚Öi morm├«nt. CO╚śBUC, P. I 209. ╚śi el, s─ârmanul, ╚Ö-a pus via╚Ťa ├«n primejdie pentru sf├«nta noastr─â tov─âr─â╚Öie. CREANG─é, O. A. 277. S├«nt ani la mijloc ╚Öi-nc─â mul╚Ťi vor trece Din ceasul sf├«nt in care ne-nt├«lnir─âm. EMINESCU, O. I 120. Sf├«nt─â munc─â de la ╚Ťear─â, izvor sacru de rodire, Tu legi omul cu p─âm├«ntul ├«n o dulce ├«nfr─â╚Ťire! ALECSANDRI, P. III 42. ÔÖŽ Fig. Deta╚Öat de cele p─âm├«nte╚Öti, eteric, imaterial. Luna pe cer trece a╚Öa sf├«nt─â ╚Öi clar─â. EMINESCU, O. IV 100. 2. (Familiar) Bun, perfect, des─âv├«r╚Öit. C├«teva p─âturi de h├«rtie, lipite una peste alta cu s─âu de lum├«nare... ╚Öi aprinse c-un chibrit, mai sf├«nt lucru nici c─â se poate. CREANG─é, A. 101. ÔÖŽ (Substantivat, exprim├«nd ideea de superlativ) Stra╚Önic, zdrav─ân. Bine-ar face s─â-i trag─â o sf├«nt─â de b─âtaie! REBREANU, I. 35. M-o apucat o sf├«nt─â de lene, de mi se rup f─âlcile. ALECSANDRI, T. 899. ÔÇô Variante: (popular) s├«nt, -─â (ISPIRESCU, L. 153, EMINESCU, O. I 35, NEGRUZZI, S. II 85) adj., (├«naintea numelor proprii masculine care ├«ncep cu o consoan─â) s├«n, s├«m adj. m.
SF├ÄNT2, -─é, sfin╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. 1. (Popular, numai la m. sg. art.) Dumnezeu. Ah, fetic─â, fe╚Ťi╚Öoar─â, Cre╚Öte, f─â-te m─âri╚Öoar─â... S─â tr─âim c├«t o vrea sf├«ntul, S─â ne despart─â morm├«ntul. TEODORESCU, P. P. 314. ÔŚŐ (├Än propozi╚Ťii exclamative care exprim─â nedumerire, ner─âbdare, ciud─â) O dat─â s-a oprit motorul, acum a doua oar─â s-a rupt lan╚Ťul; a treia oar─â nu ╚Ötiu... ce sf├«ntul s-ar mai fi ├«nt├ómplat. DAVIDOGLU, M. 67. ÔŚŐ Expr. (Cu sensul bisericesc ╚Öters) A-l vedea (pe cineva) sf├«ntul = a da de noroc, de chilipir sau (ironic) a o p─â╚Ťi, a da de belea, a da de dracul. Nu tu╚Öi, c─â te vede sf├«ntul. CONTEMPORANUL, V 4. A-l uita (pe cineva) sf├«ntul, se spune c├«nd cineva z─âbove╚Öte undeva prea mult ╚Öi degeaba. A l─âsa (pe cineva) ├«n plata sf├«ntului = a l─âsa (pe cineva) la voia ├«nt├«mpl─ârii, a nu se mai ocupa de cineva. (├Änt─ârind o nega╚Ťie, o t─âg─âduial─â) Ferit-a sf├«ntul! = nicidecum, ├«n nici un caz. 2. Persoan─â recunoscut─â ca un exemplu des─âv├«r╚Öit al vie╚Ťii cre╚Ötine (╚Öi consacrat─â dup─â moarte de biseric─â ca atare). Sub icoana afumat─â unui sf├«nt cu com─ânac, Arde-n candel-o lumin─â c├«t un s├«mbure de mac. EMINESCU, O. I 84. Adev─ârat s─â fie aceea ce se spune De-o sf├«nt─â ap─ârut─â la noi ca o minune? ALECSANDRI, T. II 174. ╚śi pe Gruie mi-l ducea La cel pop─â cre╚Ötinesc, Sf├«nt cu chipul omenesc, Care zice din psaltire. id. P. P. 79. ÔŚŐ Expr. P├«n─â la dumnezeu, te m─ân├«nc─â sfin╚Ťii = p├«n─â s─â ajungi la cel mai mare, ├«nduri multe de la slujba╚Öii mai mici. A-l fura (pe cineva) sfin╚Ťii = a a╚Ťipi, a adormi; a se pr─âp─âdi, a muri. Apoi d─â, st─âp├«ne, ├«n ziua de azi dac─â nu-i fi ╚Öi cu draci oleac─â, apoi cic─â te fur─â sfin╚Ťii, ╚Öi iar nu-i bine. CREANG─é, P. 163. Fiind ├«ncredin╚Ťat─â c─â m-a furat sf├«ntu... se scul─â ├«ndat─â din pat f─âr─â vreo temere, zic├«ndu-mi: dormi, dormire-ai somn lung. GORJAN, H. I 69. Parc─â ╚Ťi-a ie╚Öit un sf├«nt din gur─â = ai vorbit foarte drept ╚Öi ├«n╚Ťelept. C─â bine zici, dasc─âle Zaharia, parc─â ╚Ť-a ie╚Öit un sf├«nt din gur─â. CREANG─é, A. 126. A sta ca sfin╚Ťii (ca ni╚Öte sfin╚Ťi sau ca un sf├«nt) = a sta nemi╚Öcat. Am s─â v─â c├«nt din ╚Ťiter─â... Roman se plec─â ╚Öi ├«ncepu, pe c├«nd, ├«mprejur, b─âtr├«nii st─âteau ca ni╚Öte sfin╚Ťi. SADOVEANU, P. 97. A se ├«nchina la sfin╚Ťi (sau a se ruga de to╚Ťi sfin╚Ťii) = a se adresa la cei puternici cu rug─âmin╚Ťi, cu solicit─âri. Boierii... alergau unul de la altul, se adunau, se sf─âtuiau ╚Öi nu mai ╚Ötiau la ce sf├«nt s─â se mai ├«nchine. GHICA, S. 492. ÔŚŐ (Preced├«nd numele de persoan─â respectiv) ├Äntr-una din zile, ╚Öi chiar ├«n ziua de sf├«ntul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clac─â de dres drumul. CREANG─é, A. 7. ÔŚŐ Expr. Sf├«ntul Nicolaie = nume glume╚Ť dat biciului cu care se aplicau alt─âdat─â pedepse corporale. De fiecare gre╚Öeal─â s─â-i ard─â ╚Öcolarului c├«te un sf├«nt Nicolai. CREANG─é, A. 3. La sf├«ntul-a╚Öteapt─â v. a╚Ötepta. 3. (├Än supersti╚Ťii, la f. pl. art.) Iele. Sfintele, aduc─âtoarele de boli... molipsitoare. PAMFILE, M. R. I 317. 4. (La m. pl.) Un fel de col─âcei prepara╚Ťi cu nuci ╚Öi cu miere, care se m─ân├«nc─â de s─ârb─âtoarea mucenicilor; mucenici.
!P├ítruzeci de Sf├şn╚Ťi (s─ârb─âtoare) (pa-tru-) s. propriu m.
!po├íla-Sf├şntei-Mar├şi (plant─â) s. f. art., g.-d. art. po├ílei-Sf├şntei-Mar├şi
sf├ónt adj. m., s. m., voc. sf├şnte, pl. sfin╚Ťi; adj. f., s. f. sfß║ąnt─â, pl. sf├şnte; abr. (+ s. propriu) Sf.
Sfß║ąnta Fecio├ír─â s. propriu f., g.-d. Sfintei Fecioare
Sfß║ąnta Script├║r─â s. propriu f., g.-d. Sfintei Scripturi
Sfß║ąnta Tre├şme s. propriu f., g.-d. Sfintei Treimi
Sfß║ąntul Duh s. propriu n.
Sfß║ąntul Mormß║ąnt s. propriu n.
Sfß║ąntul Sc├íun s. propriu n.
sfin╚Ť├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sfin╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. sfin╚Ťe├í; conj. prez. 3 s─â sfin╚Ťe├ísc─â
po├íla-Sf├şntei-Mar├şi s. f.
sf├ónt adj. m., s. m., voc. sf├şnte; pl. sf├şn╚Ťi; f. sg. sf├ónt─â, g.-d. art. sf├şntei, pl. sf├şnte
Sfânta Fecioáră adj. + s. f.
Sfânta Scriptúră adj. + s. f.
Sf├ónta Tre├şme adj. + s. f.
Sfântul Duh adj. + s. n.
Sfântul Mormânt adj. + s. n.
Sfântul Scáun adj. + s. n.
sfin╚Ť├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sfin╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. sfin╚Ťe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. sfin╚Ťe├ísc─â
IARBA-SF├éNTULUI-CR├ŹSTOFOR s. v. orbal╚Ť.
LEMN-SFÂNT s. v. lemnul-maicii-domnului.
P─éRUL-SFINTEI-M─éR├ŹI s. v. cuscut─â, tor╚Ťel.
POALA-SFINTEI-M─éR├ŹI s. v. granat, melis─â, priboi, rechie, roini╚Ť─â, scatiu, sov├órf, spilcu╚Ť─â, talpa-ursului.
SFÂNT adj. v. grozav, strașnic, teribil, zdravăn.
SF├éNT adj., s. 1. adj. (BIS.) ceresc, divin, dumnezeiesc, (livr.) celest, (rar) ├«ndumnezeit, zeiesc, (pop.) s├ónt, (├«nv.) minunat, prea├«nalt. (Pronia ~.) 2. adj. (BIS.) (├«nv. ╚Öi pop.) s├ónt. (~ul duh.) 3. s. (BIS.) sf├ónta treime = trinitate, (pop.) troi╚Ť─â. 4. s., adj. (BIS.) (pop.) s├ónt, (├«nv.) preacuvios, preafericit, preapodobnic, (latinism ├«nv.) sanct. (~ul Gheorghe.) 5. s. v. Maica Domnului. 6. s. (mai ales la pl.) v. mucenic. 7. s. sf├óntul p─ârinte v. pap─â. 8. adj. (BIS.) bisericesc, religios, (pop.) s├ónt. (Carte ~.) 9. adj. (BIS.) sacru, (livr.) sacrat, sacrosanct. (Scripturile ~.) 10. s. (BIS.) sf├ónta scriptur─â = biblie, scriptur─â. 11. adj. divin, sacramental, sacru. (Lucrurile ~.) 12. s. (BIS.) sf├ónta sfintelor = sanctuar. (~ la iudei.) 13. adj. v. sacru. 14. adj. sacru, solemn. (Un jur─âm├ónt ~.) 15. adj. v. inviolabil. 16. adj. des─âv├ór╚Öit, perfect. (~ nevinov─â╚Ťie!)
SF├éNTUL s. art. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, p─ârinte, providen╚Ť─â, puternicul, st─âp├ónul, tat─âl, ziditorul.
SF├ŹNTE s. pl. v. iele.
SFIN╚Ü├Ź vb. (BIS.) 1. a canoniza, (livr.) a sacraliza, a sanctifica, (├«nv.) a sacra. (A ~ un mucenic.) 2. a consacra, a t├órnosi. (A ~ o biseric─â.) 3. (├«nv.) a potrebi. (A ~ sfintele daruri.)
SFIN╚Ü├Ź vb. v. ame╚Ťi, apune, asfin╚Ťi, chercheli, cobor├«, consacra, consfin╚Ťi, disp─ârea, fixa, hirotoni, hirotonisi, ├«mb─âls─âma, ├«mb─âta, ├«nmiresma, parfuma, pieri, pleca, popi, preo╚Ťi, stabili, statornici, turmenta.
sf├«nt (-t─â), adj. ÔÇô 1. Divin. ÔÇô 2. Sacru. ÔÇô 3. Respectabil, venerabil. ÔÇô 4. Preafericit. ÔÇô 5. Epitet popular dat lunii, soarelui ╚Öi zilelor s─âpt─âm├«nii personificate. ÔÇô 6. Impun─âtor, grozav. ÔÇô 7. (S. m.) Preacuvios, sanct. ÔÇô 8. (S. m.) C─âpetenie, ╚Ötab, persoan─â cu putere. ÔÇô 9. (S. f.) ├Ämp─ârt─â╚Öanie. ÔÇô 10. (S. f. pl.) Iele, duhuri rele. Sl. sv─Öt┼ş (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 340; ╚śeineanu, M├ęl. Soc. Linguist., XII, 331-4). Este dubletul lui sfeti (var. sfeta, sveta), adj. (├«nv., sf├«nt), din sb. sveti, bg. sfet, cu der. sfetitel, s. m. (ierarh), din sl. sv─Ötitel─ş ├«nv., se p─âstreaz─â ├«n numele unei biserici din Ia╚Öi, Trisfetite(li), a c─ârui reducere se explic─â prin considerarea sa gre╚Öit─â drept f. pl. articulat, Trisfetitele; sfe╚Ötanie (var. ├«nv., osfe╚Ötanie), s. f. (consacrare, binecuv├«ntare), din sl. (o)sv─Östenije; sfe╚Ötenic, s. m. (├«nv., preot) din sl. sv─Ö┼ítenik┼ş. Der. sfin╚Ťi (var. ├«nv. sfenti, sfen╚Ťi, osfin╚Ťi), vb. (a consacra, a binecuv├«nta; a hirotonisi; a sanctifica; a ├«nvinge, a triumfa; a duce la glorie), din sl. (o)sv─Ötiti; sfin╚Ťenie, s. f. (calitatea a ceea ce este sf├«nt; pietate, religiozitate; ├«nv., consacrare); sfin╚Ťie, s. f. (pietate; sanctitate, titlu dat tututor preo╚Ťilor); sfin╚Ťi╚Öori, s. m. pl. (mucenici de aluat, ├«n Mold.); sfin╚Ťituri, s. f. pl. (m├«ncare sfin╚Ťit─â, la Pa╚Öti); sfin╚Ťit, adj. (cu har divin; titlu onorific al preo╚Ťilor); preasfin╚Ťit, adj. (sf├«nt, titlu onorific al prela╚Ťilor); sf├«ntule╚Ťul, s. m. (nume popular al diavolului), cf. Aghiu╚Ť─â (Candrea interpreteaz─â gre╚Öit drept ÔÇ×DumnezeuÔÇŁ), rus. svjato┼ía ÔÇ×diavolulÔÇŁ.
SF├éNT1 ~─â (sfin╚Ťi, sf├şnte) 1) Care inspir─â sentimente luminoase ╚Öi ├«n─âl╚Ť─âtoare; demn de venera╚Ťie absolut─â; sacru. ~a libertate. 2) Care este excep╚Ťional de important. Datorie ~─â 3) (despre unele elemente, fenomene din natur─â) Care se crede c─â ar avea propriet─â╚Ťi d─ât─âtoare de via╚Ť─â. ~ul soare. ~ul p─âm├ónt. 4) (despre persoane) Care duce o via╚Ť─â extrem de curat─â din punct de vedere moral. 5) (├«n concep╚Ťiile religioase) Care posed─â har divin. Ap─â ~─â. /<sl. sventu
SF├éNT2 sfin╚Ťi m. 1) (la cre╚Ötini) Persoan─â care ╚Öi-a consacrat via╚Ťa ap─âr─ârii religiei ╚Öi care dup─â moarte este considerat─â f─âc─âtoare de minuni. ÔŚŐ La ~ul a╚Öteapt─â niciodat─â. Parc─â i-a ie╚Öit un ~ din gur─â se spune despre cineva care a enun╚Ťat tocmai ceea ce trebuia. A sta ca un ~ a fi foarte cuminte. A se ruga la to╚Ťi sfin╚Ťii a) a se adresa cu rug─âmin╚Ťi tuturor celor ce ar putea da un ajutor; b) a ruga insistent; a implora. 2) art. Fiin╚Ť─â suprem─â, care a creat lumea; Dumnezeu. ÔŚŐ Ferit-a ~ul ├«n nici un caz. /<sl. sventu
A SFIN╚Ü├Ź ~├ęsc tranz. 1) A trece ├«n r├óndul sfin╚Ťilor; a ridica la rang de sf├ónt; a sanctifica. 2) (obiecte) A face s─â devin─â sacru prin s─âv├ór╚Öirea unui ritual religios (rug─âciuni, stropire cu agheasm─â). 3) A trata cu dragoste ╚Öi admira╚Ťie exagerat─â; a venera. /<sl. sventiti
Agura (Sfânta) f. numele popular al muntelui Athos: la pusnicul Chiriac din Sfânta Agura CR. [Românizare din rus. SFETA GORA, sfântul munte]. V. Athos.
Barth├ęlemy (Saint) m. noaptea sf├óntului Bartolomeu (24 August 1572), c├ónd se f─âcu oribilul m─âcel al protestan╚Ťilor francezi (vrÔÇÖo 25.000) din ordinul lui Ca-rol IX ╚Öi al mamei sale Caterina de Medicis.
Cecilia (Sf├ónta) f. fecioar─â martir─â din sec. III, presupusa inventatoare a org─âi, patroana muzican╚Ťilor (s─ârb─âtoare la 22 Noemvrie).
Cosma si Damian (Sfin╚Ťii) pl. fra╚Ťi medici martiriza╚Ťi la Egea, ├«n Cicilia (303). Ei devenir─â patronii medicilor ╚Öi ai chirurgilor. Serba╚Ťi la 4 Noemvrie.
Elena (Sfânta) f. mama lui Constantin cel Mare, contribui mult la răspândirea creștinismului.
Filoftea (Sfânta) î. martiră al carii corp se află la Curtea de Argeș, serbată la 7 Decemvrie.
Gheorghe (St.) m. 1. principe din Capadocia, martirizat sub Diocle╚Ťian ╚Öi despre care legenda rapoart─â c─â sÔÇÖa luptat cu un balaur; s─ârb─âtorit la 23 Aprilie; 2. s─ârb─âtoarea-i ce cade la 23 Aprilie; 3. mijlocul prim─âverii ca termen de mutat, ├«n opozi╚Ťiune cu St. Dumitru; 4. ordin militar rus instituit de Caterina II ├«n 1769: crucea sf├óntului Gheorghe.
Gheorghe (St.) m. 1. numele unei insule ├«ntre Giurgiu ╚Öi Rusciuc; 2. ostrov ╚Öi sat ├«n jud. Tulcea; 3. bra╚Ťul Dun─ârii, prin care acest fluviu se vars─â ├«n Marea-Neagr─â.
Ierarhi (Sfin╚Ťii Trei) m. pl. sau Trisfetitele, biseric─â frumoas─â ├«n Ia╚Öi, zidit─â de Vasile Lupu la 1640. Monument arhitectonic de prima ordine ca ╚Öi Curtea de Arge╚Ö.
Ignatie (St.) m. părinte al Bisericii, episcop din Antiohia, martirizat la Roma între 107 și 115.
Ilarion (St.) m. introduc─âtorul vie╚Ťii monacale ├«n Palestina ╚Öi Siria (291-371).
Ilie (Culmea sfântului) f. pisc de munte în jud. Prahova, desparte apa Doftanei de a Teleajenului.
Imperiu n. Imperiul Roman, fundat de August (29 a. Cr.), fu ├«mp─âr╚Ťit la moartea lui Teodosiu (395) ├«n dou─â: Imperiul de Occident, distrus de barbari (476) ╚Öi Imperiul de Orient (bizantin), subzist─â p├ón─â la luarea Constantinopolii de Turci (1453); Imperiul romano-germanic (sf├óntul), fundat de Otton (962), ├«ncet─â de a mai exista cu abdicarea ├«mp─âratului austriac Francisc II (1806) ╚Öi fu reconstituit de regele Prusiei Wilhelm III; Imperiul latin, fundat la Constantinopole ├«n 1204 de Balduin de Flandra, c─âpetenia crucia╚Ťilor, fu distrus ├«n 1261; Imperiul rom├óno-bulgar, Stat format ├«n sec. XII prin unirea Vlahilor cu Bulgarii: el sus╚Ťinu lupte numeroase cu imperiul bizantin ╚Öi atinse culmea cu ├«mp─âratul Ioani╚Ťiu; dec─âz├ónd dup─â moartea acestuia, imperiul rom├óno-bulgar continu─â a subzista p├ón─â la b─ât─âlia dela Cossova (1339). Imperiul Ceresc, numele ce Chinezii dau ╚Ť─ârii lor.
Ioachim m. 1. rege din Iuda, căzu în mâinile Iui Nabucodonosor (sec. VIII a. Cr.); 2. (St.), părintele sfintei Fecioare.
Ioan m. numele unui mare num─âr de sfin╚Ťi: IOAN BOTEZ─éTORUL (St.), v─ârul ╚Öi ├«naintemerg─âtorul lui Isus, decapitat din porunca lui Irod (32); pr─âznuit la 7 Ianuarie. ÔĽĹ IOAN EVANGELISTUL (St.), unul din cei 12 apostoli, autorul unei Evanghelii ╚Öi al Apocalipsului (7-101): serbat 8 Maiu. ÔĽĹ IOAN (St.), V. Hristostom, Damaschin, Sc─ârariu.
Luca (St.) m. unul din cei 4 evangheliști, născut în Antiohia, medic, a scris grecește Evanghelia ce-i poartă numele și Faptele Apostolilor.
Magdalena f. 1. (Sfânta Maria), sora lui Lazăr și a Martei, originară din satul Magdala, în Galilea; 2. fig. femeie păcătoasă care se pocăește.
Maria (Sf├ónta) f. Maica Domnului, fiica sf├óntului Ioachim ╚Öi a sfintei Ana, so╚Ťia lui losif (s─ârb─âtoare ce cade ├«n ziua de 15 August ╚Öi 8 Septembrie). ÔĽĹ (Viteanc─â, adic─â din Betania), sora Martei ╚Öi a lui Laz─âr, a c─ârii zi, ce cade ├«n s─âpt─âm├óna luminat─â, e ╚Ťinut─â de popor cu odihn─â ╚Öi post.
Marina (Sf├ónta) f. s─ârb─âtoare b─âbeasc─â ce cade ├«n mijlocul Circovilor de var─â (17 Iulie), zi rea pentru boale: la Marina ╚Ť─âranii ├«mpart pelin ╚Öi puici. V. Circovii.
Marta (Sfânta) f. sora lui Lazăr și a Mariei.
Mateiu (St.) m. unul din cei 12 apostoli și unul din cei 4 evangeliști.
Mihail m. (St.), unul din cei doi arhangheli: ziua sfin╚Ťilor Mihail ╚Öi Gavril cade la 8 Noemvrie.
Munte (St.) m. numele popular al Muntelui Athos.
Neculaiu (St.) m. V. Nicolaie.
Nicodim (St.) m. 1. unul din ucenicii Iui Isus; 2. organizatorul vie╚Ťii monahale ├«n ╚Üara rom├óneasc─â, rud─â cu cneazul s├órbesc Laz─âr, ctitor de m─ân─âstiri (Vodi╚Ťa, Tismana) sub Radu Basarab.
Pahomie (St.) m. pusnic din Tebaida, ├«ntemeietorul vie╚Ťii monastice (sec. IV).
Pantelimon (St.) m. 1. martir serbat la 27 Iulie, poporul ├«i ╚Ťine de frate al sf├óntului Ilie, ╚Öi d├ónsul r─âu de tr─âsnete; 2. sat cu o m├ón─âstire ├«n jud. Ilfov, zidit─â de Gr. Ghica ├«n 1750, cu spital ╚Öi ╚Öcoal─â de surdo-mu╚Ťi: 2755 loc.
Paraschiva (Sfânta) f. cuvioasă martiră a cării sărbătoare cade la Vinerea mare (14 Oct.) și ale cării moaște, aduse de Vasile Lupu din Constantinopole, se păstrează la Tri-Sfetitele în Iași.
Pavel (St.) m. apostolul p─âg├ónilor, mai ├«nt├ói persecutor al cre╚Ötinilor sub numele de ╚śaul, convertit ├«n cale spre Damasc, predic─â Evanghelia ├«n Azia-Mic─â ╚Öi ├«n Grecia, fu decapitat sub Nerone (66); serbat la 29 Iunie: Epistole.
Prea-Sfânta f. Maica Domnului: la picioarele Prea-Sfintei.
Santa-Elena f. insulă engleză în Oceanul Atlantic, unde Englezii transportară în 1815 pe Napoleon I, după bătălia dela Waterloo, și unde muri în 1821.
Sava m. (St.) 1. martir cre╚Ötin la Go╚Ťii din Mezia, ucis din ordinul lui Atanaric (dup─â 355); 2. unul din ucenicii apostolilor Ciril ╚Öi Metodiu, episcop al Bulgarilor; 3. (Colegiul) a) ╚Öcoal─â domneasc─â ├«nfiin╚Ťat─â ├«n Bucure╚Öti de ╚śerban Cantacuzino ╚Öi consacrat─â excluziv studiilor grece╚Öti; b) primul gimnaziu na╚Ťional din Bucure╚Öti, ├«nfiin╚Ťat ├«n 1831, azi liceu.
S├óm╚Ťi m. pl. Tr. numele celor 40 sfin╚Ťi mucenici (9 Martie). [V. s├ónt}.
S├ónta-Ana f. lac minunat ├«n Carpa╚Ťii orientali, format de pere╚Ťii craterului din muntele B├╝d├Âs.
Sânta-Maria f. V. Maria.
sf., abrevia╚Ťiune pentru sf├ónt: Sf. Constantin, Dumitru, Grigorie, Ilie, Ion, Mihail, Nicolae, Pavel, Petru, Vasile (vezi aceste nume).
Sf. Gheorghe cap. jud. Trei-Scaune.
sf├ónt a. 1. ce ╚Ťine de religiune, consacrat divinit─â╚Ťii: sfinte altare; 2. care tr─âie╚Öte dup─â legea divin─â: un om sf├ónt; 3. conform legii divine: o viea╚Ť─â sf├ónt─â; 4. se zice de fiin╚Ťele cele mai perfecte: sf├ónta Fecioar─â, sfin╚Ťii martiri; 5. demn de mare respect: sf├ónta dreptate; 6. epitet aplicat soarelui, considerat ca sf├ónt: c├ónd r─âsare sf├óntul soare POP. ╚Öi, eufemistic, spiritelor rele (de ex. Moartea sau Ielele); 7. fam. sdrav─ân, stra╚Önic, grozav: o sf├ónt─â fric─â, o sf├ónt─â de b─âtaie. [Vechiu-rom. sv├ónt = slav. SV─ĺTI, termen bisericesc al─âturea de sinonimul popular s├ónt (dublet analog cu oltar ╚Öi altar); sensul 7 e o generalizare analog─â cu fr. sacr├ę]. ÔĽĹ adv. ca un sf├ónt, lini╚Ötit: vrind [!] seara s─â-l g─âseasc─â sf├ónt PANN. ÔĽĹ m. 1. cel canonizat de Biseric─â: sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi; 2. (absolut) D-zeu: ferit-a Sf├óntul! a-l fura sf├óntul, a adormi lini╚Ötit (├«n opozi╚Ťiune cu a-l fura Aghiu╚Ť─â).
sfânta-sfintelor f. partea cea mai interioară și mai sacră în templul lui Solomon.
sfântu-Așteaptă m. V. Așteaptă.
sfin╚Ť├Č v. 1. a consacra: a sfin╚Ťi o biseric─â; 2. a se sanctifica, a se face sf├ónt: sfin╚Ťeasc─â-se numele t─âu! 3. a asfin╚Ťi: p├ón─â ce sfin╚Ťia soarele CR.; 4. fam. a face dup─â voia sau g├óndul cuiva: d─â-i, s─â nu se n─âr─âveasc─â, nu-l l─âsa s─â se sfin╚Ťeasc─â PANN. [Pentru sensul 3, v. asfin╚Ť├Č].
Sofia (Sf├ónta) f. cuvioas─â martir─â la Roma sub Adrian, c─âreia era consacrat─â m─ârea╚Ťa biseric─â cu acest nume la Constantinopole, transformat─â apoi ├«n moschee.
Spiridon (Sf.) m. născut în insula Cipru, mort în 348, făcător de minuni.
╚śtefan m. 1. nume a 9 papi (254-1058); 2. numele mai multor regi ai Ungariei dintre care cel mai cunoscut e ╚śTEFAN I (cel Sf├ónt), care domni 41 ani, converti poporul la cre╚Ötinism ╚Öi primi dela papa Silvestru II o coroan─â (Coroana sf├óntului ╚śtefan), ce azi ├«nc─â e simbolul unit─â╚Ťii na╚Ťionale pentru Unguri (997-1038); Ordinul sf├óntului ╚śtefan, ├«nfiin╚Ťat ├«n 1764 de Maria Terezia.
Tereza (Sf├ónta) f. c─âlug─âri╚Ť─â spaniol─â, celebr─â prin viziunile si prin misticismul ei (1515-1582).
Toma (St.) m. unul din cei 12 apostoli, a c─ârui necredin╚Ť─â trec─âtoare ├«n ├«nvierea lui Isus ajunse proverbial─â (Toma necredinciosul); s─ârb─âtoare la 3 Martie.
Trei-Ierarhi (Sfin╚Ťii) m. pl. 1. V. Ierarhi; 2. m├ón─âstire monumental─â ├«n Ia╚Öi, zidit─â de Vasile Lupu, unde se ╚Öi ├«nmorm├ónt─â (1661).
Ursula (Sfânta) f. martiră creștină din sec. IV.
Vartolomeiu (St.) m. unul din cei 12 apostoli, martir serbat la 11 Iunie: la Vartolomeiu e mijlocul verii.
Varvara (Sfânta) f. V. Barbura.
Vasile (St.) m. 1. cel Mare, arhiepiscop din Cezarea Capadociei, unul din cei mai ilu╚Ötri p─ârin╚Ťi ai Bisericii ortodoxe, fundatorul vie╚Ťii monahale ╚Öi aprig lupt─âtor ├«n contra arianismului: Omelii (329-379); 2. ziua de 1 Ianuarie, Anul Nou; 3. unul din sfin╚Ťii trei Ierarhi.
asfin╚Ť├ęsc ╚Öi (ma─ş rar) sfin╚Ť├ęsc v. intr. (infl. de sf├«nt, dar derivat de la vsl. sv─şetiti, a str─âluci, a lumina [de unde vine ╚Öi sfetesc], svitati, osvitati, a str─âluci; s├«rb. svitati, osvitati, a r─âs─âri, a se lumina de zi┼ş─â. ├Än╚Ť. de ÔÇ×a r─âs─âriÔÇŁ sÔÇÖa transmis celu─ş de ÔÇ×a apuneÔÇŁ a╚Öa cum crepuscul se zice ╚Öi despre diminea╚Ť─â, ╚Öi despre sear─â. Asfin╚Ťesc l-a luat pe a din apun). Apun: soarele asfin╚Ťe╚Öte.
sf., prescurtare îld. sfîntu.
2) sfin╚Ť├ęsc v. intr. V. asfin╚Ťesc.
1) sfin╚Ť├ęsc v. tr. (d. sf├«nt or─ş vsl. sventiti). Prefac ├«n sf├«nt, santific, divinizez: a sfin╚Ťi un martir. Consacrez, inaugurez pin sfe╚Ötanie: a sfin╚Ťi o biseric─â. V. refl. M─â divinizez: sfin╚Ťeasc─â-se numele t─â┼ş. Fam. M─â ├«nchin la biseric─â: ne-am sfin╚Ťit ╚Öi no─ş! M─â procopsesc, ajung ├«n r├«ndu oamenilor: ho╚Ťu fur─â, dar tot nu se sfin╚Ťe╚Öte. Omu sfin╚Ťe╚Öte locu, omu harnic ├«nfrumuse╚Ťeaz─â or─ş-ce loc. ÔÇô Vech─ş ╚Öi osf- (vsl. osv-), sfintesc, sfen╚Ťesc ╚Öi sfentesc.
sf├«nt, -─â adj. (vsl. svent┼ş, bg. svet, rus. sv├¬at. Latinu sanctus a r─âmas numa─ş ├«n s├«nt-, s├«n-. V. s├«nt- ╚Öi sfet). Al lu─ş Dumnezeu, al religiuni─ş: sf├«nta Treime, sf├«nta biseric─â a lu─ş Hristos. Foarte moral, foarte curat la suflet: om sf├«nt, v─şat─â sf├«nt─â, sf├«nta Fecioar─â, sfin╚Ťi─ş martir─ş. Demn de mare respect, suveran, imaculat: sf─şnta dreptate. Fig. Suveran, foarte eficace: chinina e un medicament sf├«nt contra frigurilor, apa e cea ma─ş sf├«nt─â b─âutur─â. Iron. Zdrav─ân, ╚Ťeap─ân: o sf├«nt─â de b─âtaie, o sf├«nt─â de fric─â. Adv. Ca un sf├«nt, bine, adev─ârat: sf├«nt a-─ş vorbit! Subst. Fiin╚Ť─â divinizat─â de biseric─â ╚Öi c─âre─şa ne ├«nchin─âm: sf├«nt─â Maria, sf├«ntu Petru. Sfin╚Ťi╚Öor (de aluat). F. pl. Pop. (├«n desc├«ntece ╚Ö.a.). Z├«ne care fac r─âu. Sf├«ntu soare, epitet respectuos adresat soarelu─ş. Domnu sf├«nt, Dumneze┼ş. Fereasc─â (sa┼ş: ferit-a) sf├«ntu, fereasc─â (sau: ferit-a) Dumneze┼ş! A te fura sf├«ntu, a adormi (V. aghios). A te vedea sf├«ntu, a o p─â╚Ťi, a-╚Ť─ş merge r─â┼ş (c├«nd fac─ş r─â┼ş): s─â nu pu─ş m├«na, c─â te vede sf├«ntu! Sf├«nta sfintelor, sanctuaru templulu─ş lu─ş Solomon. Prov. Dup─â cum e sf├«ntu, ╚Öi t─âm├«─şa, da─ş fiec─âru─şa aten╚Ťiune dup─â puterea lu─ş. P├«n─â la Dumneze┼ş, te m─âninc─â sfin╚Ťi─ş, p├«n─â s─â ob╚Ťi─ş dreptatea de la autoritatea suprem─â, te nimicesc subalterni─ş. ÔÇô Pl. sfin╚Ť─ş, sfinte.
sf├«ntu A╚Öteapt─â (la) loc. adv. Iron. Nic─ş-odat─â: a pl─ât─ş la sf├«ntu A╚Öteapt─â.
iarba-sfîntului-Cristofor s. v. ORBALȚ.
lemn-sfînt s. v. LEMNUL-MAICII-DOMNULUI.
p─ârul-Sfintei-Marii s. v. P─éRUL-MAICII-DOMNULUI.
părul-Sfintei-Mării s. v. CUSCUTĂ. TORȚEL.
pita-lui-sf├«ntu-Ioan s. v. RO╚śCOV─é.
poala-Sfintei-Mării s. v. GRANAT. MELISĂ. PRIBOI. RECHIE. ROINIȚĂ. SCATIU. SOVÎRF. SPILCUȚĂ. TALPA-URSULUI.
sfinte s. pl. v. IELE.
SFINȚI vb. (BIS.) 1. a canoniza, (livr.) a sacraliza, a sanctifica, (înv.) a sacra. (A ~ un mucenic.) 2. a consacra, a tîrnosi. (A ~ o biserică.) 3. (înv.) a potrebi. (A ~ sfintele daruri.)
sfin╚Ťi vb. v. AME╚ÜI. APUNE. ASFIN╚ÜI. CHERCHELI. COBOR├Ä. CONSACRA. CONSFIN╚ÜI. DISP─éREA. FIXA. HIROTONI. HIROTONISI. ├ÄMB─éLS─éMA. ├ÄMB─éTA. ├ÄNMIRESMA. PARFUMA. PIERI. PLECA. POPI. PREO╚ÜI. STABILI. STATORNICI. TURMENTA.
sf├«nt adj. v. GROZAV. STRA╚śNIC. TERIBIL. ZDRAV─éN.
SF├ÄNT adj., s. 1. adj. (BIS.) ceresc, divin, dumnezeiesc, (livr.) celest, (rar) ├«ndumnezeit, zeiesc, (pop.) s├«nt, (├«nv.) minunat, prea├«nalt. (Pronia ~.) 2. adj. (BIS.) (├«nv. ╚Öi pop.) s├«nt. (~ duh.) 3. s. (BIS.) sfinta treime = trinitate, (pop.) troi╚Ť─â. 4. s., adj. (BIS.) (pop.) s├«nt, (├«nv.) preacuvios, preafericit, preapodobnic, (latinism ├«nv.) sanct. (~ Gheorghe.) 5. s. (BIS.) Sf├«nta Fecioar─â = madona (art.), n─âsc─âtoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasf├«nta (art.), precista (art.), Fecioara Maria, Maica Domnului, (├«nv.) bogorodni╚Ťa (art.), preacinstita (art.). 6. s. (mai ales la pl.) mucenic, sfin╚Ťi╚Öor, (reg.) brado╚Ö, br─âdule╚Ť, br├«ndu╚Ö. (De 9 martie se m─ân├«nc─â ~i.) 7. s. (BIS.) sf├«ntul p─ârinte = pap─â, pontiful roman, pontiful Romei, suveranul pontif. 8. adj. (BIS.) bisericesc, religios, (pop.) s├«nt. (Carte ~.) 9. adj. (BIS.) sacru, (livr.) sacrat, sacrosanct. (Scripturile ~.) 10. s. (BIS.) sf├«nta scriptur─â = biblie, scriptur─â. 11. adj. (BIS.) divin, sacramental, sacru. (Lucrurile ~.) 12. s. (BIS.) sf├«nta sfintelor = sanctuar. (~ la iudei.) 13. adj. sacru. (Numele ~ al patriei.) 14. adj. sacru, solemn. (Un jur─âm├«nt ~.) 15. adj. intangibil, inviolabil, sacru, (livr.) sacramental, sacrosanct, (rar) sacral. (Drept ~.) 16. adj. des─âv├«r╚Öit, perfect. (~ nevinov─â╚Ťie!)
sfîntul s. art. v. ATOTPUTERNICUL. CREATORUL. DIVINITATE. DOMNUL. DUMNEZEIRE. DUMNEZEU. PĂRINTE. PROVIDENȚĂ. PUTERNICUL. STĂPÎNUL. TATĂL. ZIDITORUL.
spinul-Sfintei-Marii s. v. ARMURAR.
SF├éNTUL ILIE patronul pilo╚Ťilor de supersonice.
DOMINIC, Sf├óntul (Guzm├ín) (c. 1170-1221), predicator spaniol. Fondator al Ordinului Fra╚Ťilor Predicatori (1215). A dus o via╚Ť─â de ascet ╚Öi a fost misionar devotat, ├«n special printre membrii sectei albigenzilor din S Fran╚Ťei. Canonizat (1234).
DUHUL SF├éNT (SF├éNTUL DUH), al treilea ipostas al Sfintei Treimi, al─âturi de Tat─âl ╚Öi Fiul. Doctrina despre D. S. a fost fixat─â de cel de-al doilea sinod ecumenic (Constantinopol, 381). D. S. poart─â diferite denumiri: D. Tat─âlui, D. lui Hristos, D. Domnului, D. adev─ârului, M├óng├óietorul. Potrivit ├«nv─â╚Ť─âturii cre╚Ötine, i-a inspirat pe profe╚Ťi, apostoli ╚Öi pe scriitorii c─âr╚Ťilor ÔÇ×Noului TestamentÔÇŁ ╚Öi lucreaz─â asupra Bisericii. ├Än iconografie, D. S. este reprezentat ca un porumbel pogor├óndu-se peste Iisus botezat, ca nor luminos c├ónd are loc Schimbarea la fa╚Ť─â a Domnului, ├«n chip de limbi de foc la Cincizecime.
DUMINICA SFIN╚ÜILOR ROM├éNI, s─ârb─âtoare pr─âznuit─â ├«n Calendarul Bisericii Ortodoxe Rom├óne ÔÇ×├«n fiecare an, ├«n a doua duminic─â dup─â Pogor├órea Duhului Sf├óntÔÇŁ. A fost hot─âr├ót─â de Sf├óntul Sinod la 20 iun. 1992 ÔÇ×pentru a cinsti dup─â pravil─â, cu slujb─â special─â ╚Öi cu acatist, to╚Ťi sfin╚Ťii din neamul nostru ╚Ötiu╚Ťi ╚Öi ne╚Ötiu╚ŤiÔÇŁ.
HARALAMBIE, Sf. ~, sf├ónt mucenic, f─âc─âtor de minuni ╚Öi patron al bolilor, pe care le ╚Ťine ├«n lan╚Ť (├«n special ciuma), slobozindu-le, potrivit credin╚Ťei populare, asupra celor ce-i nesocotesc ziua. De origine p─âstor, H. este considerat ╚Öi ocrotitor al animalelor domestice. Pr─âznuit la 10 febr.
HOMO RES SACRA HOMINI (lat.) omul e lucru sf├ónt pentru om ÔÇô Seneca, ÔÇ×Epistulae ad LucilliumÔÇŁ, 95, 35. Replic─â la maxima lui Plaut: Homo homini lupus.
IGNATIE TEOFORUL (Sf├óntul) (?-c. 110), episcop al Antiohiei. Cunoscut pentru cele ╚Öapte scrisori (╚Öase adresate mai multor comunit─â╚Ťi cre╚Ötine, iar a ╚Öaptea lui Policarp, episcop al Smirnei) pe care le-a scris ├«n timpul c─âl─âtoriei spre Roma, unde, condamnat la moarte, avea s─â fie sf├ó╚Öiat de fiare ├«n aren─â. Scrisorile sale, prin care pov─â╚Ťuie╚Öte comunitatea cre╚Ötin─â s─â se apere de influen╚Ťa gnosticismului, reprezint─â o surs─â de informa╚Ťii ├«n privin╚Ťa credin╚Ťelor bisericii cre╚Ötine timpurii. Pr─âznuit la 20 dec.
ISAAC, Sf├óntul ~ (numit ╚Öi Armeanul sau Isaac cel Mare) (c. 345-439), c─âlug─âr armean. Conduc─âtor al Bisericii armene (din c. 388, cu ├«ntreruperi ├«ntre 428 ╚Öi 432), c─âreia i-a conferit independen╚Ťa. A creat, ├«mpreun─â cu Mesrop Mastos, un nou alfabet (c. 391), mai adecvat foneticii limbii armene, pe care l-a folosit cu ocazia primei traduceri a ÔÇ×BiblieiÔÇŁ (c. 435) ├«n aceast─â limb─â.
ISIDOR din Sevilla (Sf├óntul) (Isidorus Hispalensis) (c. 560-636), prelat ╚Öi ├«nv─â╚Ťat spaniol. Arhiepiscop al Sevillei (c. 600). Organizator al Bisericii spaniole. Autor a numeroase lucr─âri cu caracter enciclopedic (ÔÇ×De natura rerumÔÇŁ, ÔÇ×Etimologiae...ÔÇŁ ÔÇô celebr─â ├«n Evul Mediu). Canonizat (1598).
LEGENDA SF. GERARD, scriere hagiografic─â ├«n care este ├«nf─â╚Ťi╚Öat─â via╚Ťa lui Gerard, primul episcop de Cenad (1030-1046). Cuprinde informa╚Ťii cu caracter social ╚Öi politic privitoare la societatea contemporan─â lui din Banat.
LIGA SF├éNT─é, denumire dat─â unor coali╚Ťii antiotomane din sec. 16-17 alc─âtuite din state cre╚Ötine. 1. L.S. de la sf├ór╚Öitul sec. 16, cuprindea Imp. Habsburgic, Spania, Vene╚Ťia, Toscana ╚Ö.a.; ├«n 1594 s-a raliat ╚Öi domnul Moldovei, Aron Tiranul. S-a destr─âmat la sf├ór╚Öitul r─âzboiului antiotoman din 1606. 2. L.S. constituit─â ├«n 1684 prin aderarea Vene╚Ťiei la alian╚Ťa austro-polon─â; ├«n 1686 i s-a al─âturat ╚Öi Rusia. ╚śi-a ├«ncetat activitatea ├«n urma ├«ncheierii cu turcii a Tratatului de Pace de la Karlowitz (1699).
LOCURILE SFINTE, ansamblu de localit─â╚Ťi ╚Öi monumente celebrate de o religie ├«n amintirea unor momente semnificative pentru propria istorie. ├Än mod particular, aceast─â denumire este folosit─â ├«n leg─âtur─â cu locurile din Palestina care amintesc de prezen╚Ťa lui Iisus Hristos (Grota de la Bethlehem, Nazareth, muntele Tabor, Sf├óntul Morm├ónt ╚Ö.a.), venerate de religiile mozaic─â, cre╚Ötin─â ╚Öi musulman─â. Dup─â ├«nceputul diasporei ebraice (135 d. Hr.) ╚Öi al construirii (c. 330) ├«n timpul lui Constantin cel Mare, a bisericilor cre╚Ötine Sf├óntul Morm├ónt, la Ierusalim ╚Öi a Naivit─â╚Ťii, la Bethlehem, regiunea a trecut sub domina╚Ťia arab─â (638). Recucerirea L.s. de c─âtre cre╚Ötini a constituit principalul obiectiv al cruciadelor, care vor garanta trecerea Ierusalimului sub protec╚Ťie occidental─â, dar numai pentru scurte perioade (1099-1187 ╚Öi 1129-1244). ├Än timpul domina╚Ťiei mamelucilor (1260-1516), a fost fundat─â (1342) pe muntele Sion o m─ân─âstire franciscan─â cu scopul ap─âr─ârii intereselor cre╚Ötin─ât─â╚Ťii. A urmat domina╚Ťia otoman─â, care s-a prelungit p├ón─â la sf├ór╚Öitul primului r─âzboi mondial, perioad─â ├«n care, conform unui acord diplomatic din 1535 ╚Öi reconfirmat ├«n 1673, 1690 ╚Öi 1742, Fran╚Ťa a fost cea care a reprezentat interesele cre╚Ötin─ât─â╚Ťii. ├Äntre 1850 ╚Öi 1853 a avut loc a╚Öa-numita ÔÇ×afacere a L.s.ÔÇŁ, care opune Fran╚Ťa Rusiei pentru preluarea tutel─ârii acestora. ├Än 1923, regiunea a trecut sub protectorat britanic. ├Än 1947, O.N.U. a propus interna╚Ťionalizarea L.s. ╚Öi stabilirea unui nou statut adoptat ├«n Adunarea General─â (1950). Dup─â r─âzboiul de 6 zile (1967), statul Israel ale de facto controlul asupra tuturor L.s. din regiune.
MARIA (N─éSC─éTOAREA DE DUMNEZEU, FECIOARA MARIA, SF├éNTA FECIOAR─é, MAICA DOMNULUI, MADONNA) (reprezint─â forma gr.-lat. a ebr. Miriam ÔÇ×doamna/st─âp├ónaÔÇŁ), mama lui Iisus Hristos, n─âscut prin puterea Duhului Sf├ónt. Fiica lui Ioachim ╚Öi a Anei, originar─â din Galileea, care nu au avut copii p├ón─â la o v├órst─â ├«naintat─â. Rud─â cu Elisabeta, mama lui Ioan Botez─âtorul. La v├órsta de 3 ani, a fost adus─â la Templu ╚Öi l─âsat─â aici p├ón─â la v├órsta de 12 ani, c├ónd a fost logodit─â cu mai v├órstnicul Iosif, care i-a respectat leg─âm├óntul de a r─âm├óne ve╚Önic fecioar─â. Prime╚Öte apoi de la arhanghelul Gavriil vestea c─â va na╚Öte un fiu, ÔÇ×Fiul Celui Prea├«naltÔÇŁ, care va primi tronul lui David. Potrivit tradi╚Ťiei, ca urmare a ordinului ├«mp─âratului roman August de a se efectua num─âr─âtoarea popula╚Ťiei, se re├«ntoarce ├«n Bethlehem, cetatea ei de ba╚Ötin─â. Aici ├«l va na╚Öte pe Iisus (Mesia). Datorit─â poruncii lui Irod (care se temea c─â-╚Öi va pierde tronul la na╚Öterea lui Mesia) de a fi uci╚Öi to╚Ťi pruncii mai mici de doi ani, M. ╚Öi Iosif, ├«mpreun─â cu pruncul lor, s-au refugiat ├«n Egipt, de unde au revenit, dup─â trei ani, ├«n Nazaret, unde Iisus a tr─âit p├ón─â la v├órsta de 30 ani, c├ónd ╚Öi-a ├«nceput misiunea de m├óntuire. Dup─â cum cereau legile religioase evreie╚Öti, c├ónd Iisus a ├«mplinit 12 ani, M. ╚Öi Iosif l-au prezentat la Templul din Ierusalim, unde Simeon le-a proorocit c─â fiul lor este M├óntuitorul. M. a fost adeseori al─âturi de fiul ei (la nunta din Cana, pe Golgota, unde, ├«mpreun─â cu alte femei ╚Öi cu ucenicii, s-a aflat sub Crucea R─âstignirii, c├ónd Iisus a ├«ncredin╚Ťat-o discipolului s─âu, Ioan, spre a-i purta de grij─â). Potrivit ÔÇ×Noului TestamentÔÇŁ, dup─â R─âstignirea ╚Öi ├Änvierea lui Iisus, M. a mai tr─âit 11 ani, al─âturi de grupul apostolilor din Ierusalim, fiind, probabil, martora Pogor├órii Duhului Sf├ónt. Conciliul de la Efes (431) i-a conferit M. calitatea de ÔÇ×Maic─â a DomnuluiÔÇŁ, atribuindu-i o contribu╚Ťie proprie la lucrarea dumnezeiasc─â a m├óntuirii. De atunci, dar mai ales ├«n sec. 17-19, s─ârb─âtorile ├«n onoarea ei se ├«nmul╚Ťesc, religia catolic─â dezvolt├ónd ├«n teologie ideea Imaculatei Concep╚Ťiuni, care, ├«n 1854, a fost adoptat─â ca dogm─â prin bula papal─â Ineffabilis Deus (dat─â de Pius IX). Conciliul Vatican II (1862-1865) ├«i confer─â titlul de ÔÇ×Mam─â a BisericiiÔÇŁ. Biserica ortodox─â o pr─âznuie╚Öte ├«n patru zile din an: Na╚Öterea Maicii Domnului (8 sept.), ├Äntrarea ├«n Biseric─â a Maicii Domnului (21 nov.), Buna Vestire (25 mart.) ╚Öi Adormirea Maicii Domnului (15 aug.).
NOAPTEA SF├éNTULUI BARTOLOMEU, nume dat evenimentului s├óngeros petrecut la Paris ├«n noaptea de 23 spre 24 august 1572, ├«n care au fost masacra╚Ťi peste 2.000 de hugheno╚Ťi. Moment principal al r─âzboaielor religioase din Fran╚Ťa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol IX.
O, SANCTA SIMPLICITAS! (lat.) o, sf├ónt─â naivitate! ÔÇô Exclama╚Ťia lui J. Hus la vederea unei b─âtr├óne, care ├«n speran╚Ťa unei r─âspl─â╚Ťi cere╚Öti, arunc─â vreascuri pe rugul pe care el era ars. Constatare a unui act de ignoran╚Ť─â incon╚Ötient─â sau de conformism naiv.
PATRICK, Sf├óntul ~ (c. 385-461), c─âlug─âr din Gallia, originar din Britannia. Capturat, timp de ╚Öase ani a fost sclav ├«n Irlanda, dup─â care s-a re├«ntors ├«n Britannia. Ca episcop (din 432), pleac─â misionar ├«n Irlanda, reu╚Öind ├«n urm─âtoarele trei decenii s─â impun─â aici cre╚Ötinismul. Sanctificat, a devenit patronul spiritual al acestei ╚Ť─âri. S─ârb─âtorit pe 17 mart.
PETRU, Sf├óntul ~ (ini╚Ťial Simon) (c. 10-67) (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Conform tradi╚Ťiei, s-a n─âscut ├«n Betsaida Galileii, fiind fiul lui Ioan ╚Öi fratele lui Andrei. Pescar de meserie, a fost chemat de Iisus ca s─â devin─â ÔÇ×pescar de oameniÔÇŁ ╚Öi i-a schimbat numele de Simon cu Petru. C├ónd Iisus a fost prins, s-a lep─âdat de el, dar c─âindu-se amarnic a fost iertat dup─â ├«nviere ╚Öi a primit din partea apostolilor recunoa╚Öterea ├«nt├óiet─â╚Ťii de v├órst─â. Sus╚Ťin├ónd, ├«mpotriva lui Pavel, practica iudaic─â a t─âierii ├«mprejur, a acceptat ├«ns─â hot─âr├órea Sinodului de la Ierusalim, ca primirea p─âg├ónilor ├«n cre╚Ötinism s─â se fac─â doar prin botez. A propov─âduit ├«nv─â╚Ť─âtura lui Hristos la Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mic─â p├ón─â ├«n Babilon, iar ├«n ultima parte a vie╚Ťii la Roma; aici a fost martirizat ├«mpreun─â cu Pavel (29 iun. 67), fiind r─âstignit pe cruce cu capul ├«n jos. Pe l├óng─â cele opt cuv├ónt─âri din ÔÇ×Faptele ApostolilorÔÇŁ, a mai scris dou─â epistole (ÔÇ×├Änt├óiaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×A doua epistol─â soborniceasc─â a Sf. Apostol PetruÔÇŁ). Tradi╚Ťia catolic─â ├«n consider─â ca primul Pap─â la Roma, ├«ntemeietorul Papalit─â╚Ťii. S─ârb─âtorit la 29 iun. ├«mpreun─â cu Pavel.
ROCH, Sfântul ~ (1300-1350), personaj semilegendar, cunoscut ca patron al câinilor.
SAINT HELENA (SF├éNTA ELENA), ins. britanic─â ├«n S Oc. Atlantic, situat─â la 1.850 km V de ╚Ť─ârmul SV al Africii, la 15┬░15ÔÇ▓ lat. S ╚Öi 5┬░42ÔÇ▓ long. V; 122 km2; 16,9 km lungime; 10,5 km l─â╚Ťime. Ora╚Öe pr.: Jamestown, Longwood. Relief accidentat, de origine vulcanic─â, cu alt. max. de 823 m (Diana Peak), fragmentat de v─âi cu numeroase chei. Clim─â tropical─â bl├ónd─â, cu temp. medii de 22┬░C vara ╚Öi 18┬░C iarna. Descoperit─â la 21 mai 1502 de navigatorul portughez Jo├úo da Nova Castella la ├«ntoarcerea din Indii, vizitat─â de englezi ├«n 1588 ╚Öi revendicat─â de olandezi ├«n 1633, care au ocupat-o ├«ntre 1645 ╚Öi 1651. ├Än 1659 a fost inclus─â ├«n Compania britanic─â a Indiilor de Est, care a folosit-o ca sta╚Ťie pe drumul maritim ce leag─â Anglia de India. Compania a st─âp├ónit-o p├ón─â ├«n 1834, cu excep╚Ťia anilor 1815-1821, c├ónd ea a fost administrat─â direct de Coroana britanic─â. ╚śi-a pierdut din importan╚Ť─â o dat─â cu deschiderea Canalului Suez (1869). ├Ämpreun─â cu ins. vulcanice Ascension (88 km2), Tristan da Cunha (104 km2), Inaccessible (10 km2), Nightingale (1,3 km2) ╚Öi Gough (93 km2) formeaz─â o dependen╚Ť─â britanic─â cu capitala la Jamestown, administrat─â de un guvernator propriu. Pe ins. S.H. a fost exilat (1815-1821) ├«mp─âratul Napoleon I ╚Öi tot aici a murit ├«n localit. Longwood, unde exist─â un muzeu memorial.
SAN PIETRO IN VATICAN, bazilic─â ├«n Roma, l├óng─â Palatul Vaticanului. Cea mai mare bazilic─â cre╚Ötin─â, a c─ârei prim─â form─â a fost ridicat─â de Constantin cel Mare ╚Öi consacrat─â ├«n 326. ├Än 1452 papa Nicolae V ├«i ├«ncredin╚Ťeaz─â refacerea lui B. Rossellino. Lucr─ârile, ├«ntrerupte ├«n 1455, sunt reluate din ini╚Ťiativa papei Iuliu II care-i ├«ncredin╚Ťeaz─â lui Bramante continuarea bazilicii g├óndit─â ca un edificiu ├«n form─â de cruce greceasc─â ╚Öi cupol─â central─â. Un nou proiect este propus de Rafael ├«n 1514. O dat─â cu Michelangelo ╚Öi B. Peruzzi (1547) este reluat proiectul lui Bramante. G. della Porta ╚Öi D. Fontana ridic─â (1588-1589), marea cupol─â conceput─â de Michelangelo. Bazilica a fost consacrat─â ├«n timpul papei Urban VIII (1626). ├Än fa╚Ťa altarului principal se afl─â grandiosul baldachin ├«n bronz al lui Bernini, iar la intrare ÔÇ×Piet├áÔÇŁ lui Michelangelo. Bazilica ad─âposte╚Öte mormintele mai multor suverani pontifi.
SEBASTIAN, SF├éNTUL ~ (?-c. 288), martir cre╚Ötin ucis ├«n vremea persecu╚Ťiilor din timpul domniei ├«mp─âratului roman Diocle╚Ťian. Originar din Galia, a venit la Roma pentru a servi ├«n armata roman─â. Condamnat la moarte pentru c─â a ajutat pe cre╚Ötini ╚Öi i-a repro╚Öat ├«mp─âratului c─â ├«i persecut─â pe ace╚Ötia. Patron al arca╚Öilor. Frecvent ├«n arta plastic─â. Pr─âznuit ├«n Biserica R─âs─âritean─â la 18 dec., iar ├«n cea Apusean─â la 20 ian.
SF├éNTA ALIAN╚Ü─é, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â creat─â la 26 sept. 1815, la Paris, de c─âtre ├«mp─âra╚Ťii Aleksandru I al Rusiei, Francisc I al Austriei ╚Öi Frederic Wilhelm III, regele Prusiei, cu scopul ap─âr─ârii celor convenite la Congresul de la Viena (1815) ╚Öi al descuraj─ârii mi╚Öc─ârilor cu caracter liberal din Europa, ├«n numele principiilor cre╚Ötine de pace ╚Öi justi╚Ťie. La S. A. au aderat majoritatea monarhilor Europei. Marea Britanie a refuzat s─â adere. A intervenit cu for╚Ťa armat─â ├«n Regatul Neapolelui (1820-1821) ╚Öi ├«n Spania (1823). S-a destr─âmat ├«n urma revolu╚Ťiilor de la 1848-1849.
SF├éNTA ANA, lac aflat ├«n craterul vulcanic al masivului Puciosu (Carpa╚Ťii Orientali), situat ├«n apropiere de B─âile Tu╚Önad, la 950 m alt. Lacul S. A., singurul de acest gen din ╚Ťar─â, are o form─â aproximativ circular─â, cu aspect de palet─â de ping-pong (620 m lungime ╚Öi 460 m l─â╚Ťime max.) ╚Öi se alimenteaz─â de la ploi, z─âpezi ╚Öi izvoare subterane. Supr.: 22 ha; vol.: 786360 m3; ad. max. 7,1 m (├«n sc─âdere, din cauza infiltr─ârii apei ├«n fisuri: ├«n 1870 avea o ad├óncime max. de 12 m). Transparen╚Ť─â mare (c. 5 m). ├Än apa lacului s-a aclimatizat, ├«n condi╚Ťii bune, somnul pitic (Ictalurus nebulosus). Rezerva╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â, inclus─â pe lista monumentelor naturii. Obiectiv turistic. ├Än apropiere, la c. 1 km NE de S. A., se afl─â tinovul sau mla╚Ötina Moho╚Ö, numit ÔÇ×Lacul cu mu╚ÖchiÔÇŁ, care ocup─â cuveta unui alt crater vulcanic.
SFÂNTA DUMINICĂ (în mitologia românească), divinitate binevoitoare, având chipul unei bătrâne blânde, care dispune de diverse instrumente magice, cu care îi ajută pe eroi.
SFÂNTA ELENA v. Saint Helena.
SFÂNTA LUCIA v. (Saint Lucia).
SF├éNTA MARIA-CRICOV, Schitul ~, v. Urla╚Ťi.
SF├éNTA MIERCURI (├«n mitologia rom├óneasc─â), divinitate folcloric─â, de obicei silvestr─â, cu ├«nf─â╚Ťi╚Öare monahal─â sau de maic─â b─âtr├ón─â ├«mbr─âcat─â ├«n alb. Are puteri miraculoase: ├«ngrije╚Öte ╚Öi hr─âne╚Öte animale s─âlbatice, ajut─â c─âl─âtorii sau pe cei r─ât─âci╚Ťi. Posed─â o cutie minunat─â, din care scoate diverse obiecte magice, ce ├«mplinesc dorin╚Ťele eroilor.
SF├éNTA SCRIPTUR─é, denumire dat─â ÔÇ×BiblieiÔÇŁ ├«n scrierile religioase.
SF├éNTA SOFIA DIN CONSTANTINOPOL, capodoper─â a arhitecturii de cult bizantin, construit─â (532-537) ├«n timpul ├«mp─âratului Iustinian de c─âtre arhitec╚Ťii Anthemios din Tralles ╚Öi Isidor din Milet; ref─âcut─â ulterior (558-562). Conceput─â ca bazilic─â, este acoperit─â de o imens─â cupol─â (32 m diametru) ╚Öi de dou─â semicupole. Decora╚Ťii interioare ├«n marmur─â colorat─â ╚Öi mozaic aurit. ├Än sec. 9 i s-a ad─âugat mozaicul ÔÇ×Fecioara cu PrunculÔÇŁ. Transformat─â, dup─â c─âderea Constantinopolului (1453), ├«n moschee; ast─âzi, restaurat─â ├«n forma ei ini╚Ťial─â, a devenit muzeu, din 1935.
SF├éNTA VINERI (├«n mitologia rom├óneasc─â), divinitate dual─â. Ca personaj nefast este ├«nchipuit─â ca o v─âduv─â b─âtr├ón─â, usc─â╚Ťiv─â ╚Öi rea, ce pedepse╚Öte femeile care torc ╚Öi c├ónt─â vinerea, iar pe cele lene╚Öe le preface ├«n nev─âstuici. Ca divinitate fast─â este cea mai important─â dintre personific─ârile zilelor s─âpt─âm├ónii. Este tot b─âtr├ón─â ╚Öi usc─â╚Ťiv─â, ├«mbr─âcat─â ├«n alb ╚Öi este protectoarea femeilor, a c─âl─âtorilor, a animalelor ╚Öi p─âs─ârilor. Uneori echivalat─â cu Sf. Parascheva.
SF├éNTUL IMPERIU ROMAN (SF├éNTUL IMPERIU ROMANO-GERMAN, de la sf├ór╚Öitul sec. 15 ÔÇô SF├éNTUL IMPERIU ROMAN DE NA╚ÜIUNE GERMAN─é), denumire oficial─â, ├«ncep├ónd din sec. 12, a imperiului ├«ntemeiat de Otto I. Cuprindea terit. Germaniei, precum ╚Öi o parte din Italia, Cehia, Burgundia, ╚Ü─ârile de Jos ╚Öi alte terit. care, ├«n diferite perioade, nu erau subordonate ├«mp─âratului dec├ót nominal. A existat formal p├ón─â ├«n 1806, c├ónd a fost desfiin╚Ťat de Napoleon I.
SFÂNTUL LAURENȚIU v. Saint Lawrence.
SFÂNTUL MUNTE v. Athos.
SFÂNTUL VINCENȚIU v. Saint Vincent.
SFÂNTUL VINCENȚIU SI GRENADINELE v. Saint Vincent și Grenadinele.
SF├ÄNT-S├ÄNT subst. I. Cu subst. vechi rom├«nesc s├«nt- (s├«n-, s├«mt-) < lat. sanctus s-au format numele unor s─ârb─âtori ├«n compunere cu numele patronului zilei: S├«ntion, S├«nt─âm─ârie, S├«npietru etc., luate uneori ╚Öi ca prenume sau nume de familie; f─âr─â numele patronului afl─âm c├«teva cazuri, care s-ar putea explica ╚Öi prin Axinte (< Auxentius): 1. S├«ntu s. ard: S├«ntescu, Ion, 1783, ard. iobag (Var 14). 2. Prezen╚Ťa acestei forme ├«n numirea unor sate ardelene ca S├«ntandrei, S├«ncrai, S├«ndominic, S├«ntimbru, S├«nmihai etc. se explica prin rom├«nizarea toponimelor ungure╚Öti, formate sub influen╚Ťa confesiunii catolice, cu magh. szent ÔÇ×sf├«ntÔÇŁ. Pentru top. ard. S─âv─âdisla < S─ânv─âdislav, vezi Petrovici (Balcania, VIII 233). II. SF├ÄNT, ca nume de persoan─â; 1. Sf├«ntu (Sd X). 2. Sf─ântoai = Sfintoai, B─âla╚Öa, n, marital (Sd XXII 62, 64); Sfinteni s. vechi mold. 3. Sfinte╚Ö pren. (P13 fila 43; Ac Bz 43). 4. Cu afer.: Fintea jupan (13 ÔÇô 15 B 62); Finte╚Öti s. (ib 229). Derivatele lui Fintea s-au confundat cu cele formate din alt nume, Fintea, probabil de origine ungureasc─â (v. Partea II-a). 5. Din pluralul SFIN╚ÜI: Sfin╚Ť/escu fam.; -eni ╚Öi -e╚Öti ss. (Ur XXII 176). 6. Cu afer.: Fin╚Ťi, artist dramatic; Fin╚Ťul(Sd XVI); ÔÇô N. (B├«r III); Fin╚Ťe╚Öti s. (r. Buz─âu), numit ├«n acte vechi: Finte╚Öti (16 BI 23,II 166)sau Hin╚Ťe╚Öti ╚Öi Hen╚Ťe╚Öti (Sd XVI); cf. Hin╚Ťa s. olt. (16 B II 392); Hin╚Ťea b. (C ╚śtef; 16 BI 15, 127); Hin╚Ť/escu, Lupa╚Öco (A╚Ö Br 155); ÔÇô e╚Öti s. (C Bog). III. Din sl. svent ĐüĐîđÁĐéđŞ ÔÇ×sf├«ntÔÇŁ, forme str─âine: A. Sub influen╚Ť─â cult─â. 1. Svin╚Ťiu, T. (IS. 276). 2. Svente╚Öti s. (16 B II 373 ╚Öi V47). b. Forma popular─â: Sfete < sl. ĐüĐîđÁĐéđŞ: Sfetulescu, 1642 (Gorj. 366) 2. *Sfete, Fete b. (Dm; ╚śtef; C ╚śtef); Fete, R. (16 B I 79). 3. Sfetea, C., ard. librar; cu afer.: Fetea (16 B I 153; 17 B I 388; Tec); Featea b. mold., 1636 (BCI V 189); Fete╚Ö, I. (Sur VII); Fete╚Öti s., sau din F─âtu, Fata. 4. + -cu: Sfetcu, ╚Öi Fetcu. 5. + -ic *Sfetic > Fetic act. sau din f─ât, fat─â. 6. + -ici: Sfetici, Giura, balcanic (Hur 100); Sfeticescu zis Sfeti╚Ťescu, G. (Hur 124, 129).
sf├ónt, -─â, sfin╚Ťi, -te adj., subst. 1. Adj. Epitet dat divinit─â╚Ťii, ├«ntruchiparea supremei perfec╚Ťiuni ╚Öi purit─â╚Ťi. ÔŚŐ Sf├óntul Duh v. duh. ÔÖŽ Epitet dat celor sanctifica╚Ťi de Biseric─â. ÔŚŐ Sf├óntul p─ârinte = titlu dat papei de c─âtre catolici. ÔÖŽ Care ╚Ťine de divinitate sau de religie. ÔŚŐ Sf├óntul Sinod v. sinod. Sf├óntul Munte v. Athos. ÔÖŽ Locurile sfinte = locurile men╚Ťionate ├«n Biblie ca fiind acelea ├«n care a tr─âit ╚Öi a propov─âduit Iisus Hristos. ÔŚŐ Sf├óntul giulgiu v. giulgiu. ÔŚŐ Sf├óntul morm├ónt = morm├óntul unde a fost ├«ngropat Iisus Hristos. ÔŚŐ Sf├ónta Sfintelor = sanctuarul vechiului templu din Ierusalim. ÔŚŐ Sf├ónta Scriptur─â v. Biblia. ÔŚŐ Sf├óntul aer = epitaf. ÔŚŐ Sf├ónta evanghelie v. evanghelie ÔŚŐ Sf├óntul Graal v. Graal. ÔŚŐ Sf├ónta mas─â = pristol, jertfelnic. ÔŚŐ Sf├ónta Treime v. treime. ÔŚŐ Sf├ónta Vineri v. vineri. ÔŚŐ Sf├ónt m─ârturisitor v. m─ârturisitor. ÔÖŽ Care constituie un obiect de cult sau de venera╚Ťie. ÔÖŽ (Pop.) Epitet dat unor elemente ale naturii (de ex. sf├óntul soare). ÔÖŽ Des─âv├ór╚Öit, infailibil, perfect (de ex.: Ce-am vorbit e sf├ónt). ÔÖŽ (Substantivat, urmat de un subst. introdus de prep. ÔÇ×deÔÇŁ, exprim├ónd superlativul) Stra╚Önic, zdrav─ân (de ex.: O sf├ónt─â fr b─âtaie). 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â sanctificat─â de c─âtre Biseric─â dup─â moarte. ÔÖŽ Om care duce o via╚Ť─â curat─â ╚Öi cucernic─â. 4. S. m. pl. Mucenici. 5. S. f. pl. (├Än supersti╚Ťii) Iele. ÔÇô Din sl. svent┼ş.
╚śtefan cel Mare ╚Öi Sf├ónt, domn al Moldovei (1457-1504), ap─âr─âtorul cre╚Ötin─ât─â╚Ťii. A fost numit de poporul rom├ón ÔÇ×mareÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×sf├óntÔÇŁ: mare pentru iscusin╚Ťa cu care a condus ╚Ťara cu dreptate, r─âspl─âtind pe cei buni ╚Öi pedepsind pe cei lacomi ╚Öi tr─âd─âtori; sf├ónt pentru lupta dus─â ├«n ap─ârarea ├«ntregii cre╚Ötin─ât─â╚Ťi ├«n fa╚Ťa p─âg├ónilor care n─âv─âleau spre apusul Europei, precum ╚Öi pentru marele num─âr de m-ri ╚Öi biserici zidite de el ├«n Moldova, Muntenia, Transilvania ╚Öi muntele Athos, ├«n num─âr de 40. Profund p─âtruns de credin╚Ťa ├«n Dumnezeu, ╚Öi-a petrecut via╚Ťa ca un adev─ârat cre╚Ötin, av├ónd ca p─ârinte ╚Öi pov─â╚Ťuitor duhovnicesc pe sf├óntul Daniil Sihastrul, pe care l-a vizitat de multe ori. Este ├«nmorm├óntat la m-rea Putna, ctitoria sa. Sf. Sinod al Bis. Ortodoxe Rom├óne l-a canonizat la 20 iunie 1992, fiind s─ârb─âtorit la 2 iulie.
ÔÇ×Vie╚Ťile sfin╚ŤilorÔÇŁ v. via╚Ť─â.
a ├«njura ca un birjar / ca la u╚Öa cortului / de mama focului / de to╚Ťi sfin╚Ťii expr. a ├«njura foarte ur├ót.
la sf├óntuÔÇÖ a╚Öteapt─â expr. (pop.) niciodat─â.
sf├ónt, sfin╚Ťi s. m. (╚Öc.) nota opt.

Sfin╚Ťi dex online | sinonim

Sfin╚Ťi definitie

Intrare: sfânt (adj.)
sfânt 1 adj. adjectiv
Intrare: sfin╚Ťi
sfin╚Ťi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: sfânt (s.m.)
sfânt 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: poala-Sfintei-Marii
poala-Sfintei-Marii substantiv feminin articulat (la) singular
Intrare: sfânta-sfintelor
sfânta-sfintelor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: iarba-sfântului-Cristofor
iarba-sfântului-Cristofor (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: p─ârul-Sfintei-M─ârii
p─ârul-Sfintei-M─ârii substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: p─ârul-Sfintei-Marii
p─ârul-Sfintei-Marii substantiv masculin articulat (numai) singular