Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru rid

RID, riduri, s. n. ├Äncre╚Ťitur─â a pielii obrazului; zb├órcitur─â, cut─â, cre╚Ť. ÔÇô Din fr. ride.
RID, riduri, s. n. ├Äncre╚Ťitur─â a pielii obrazului; zb├órcitur─â, cut─â, cre╚Ť. ÔÇô Din fr. ride.
RID, riduri, s. n. (Mai ales la pl.) ├Äncre╚Ťitur─â a pielii obrazului; zb├«rcitur─â. Fa╚Ť─â plin─â de riduri.
rid s. n., pl. r├şduri
rid s. n., pl. r├şduri
RID s. cre╚Ť, cut─â, dung─â, ├«ncre╚Ťitur─â, zb├órcitur─â, (pop.) zb├órceal─â, zb├órci, (prin Transilv.) ran╚Ť, (fig.) brazd─â. (O fa╚Ť─â plin─â de ~uri.)
RID s.n. (De obicei la pl.) ├Äncre╚Ťitur─â, zb├órcitur─â a pielii obrazului. [Pl. -uri. / < fr. ride].
RID s. n. 1. ├«ncre╚Ťitur─â, zb├órcitur─â a pielii obrazului. 2. mic─â ondula╚Ťie pe suprafa╚Ťa unui teren, a unui material plastic, pe z─âpad─â, nisipuri etc. (< fr. ride)
RID ~uri n. mai ales la pl. ├Äncre╚Ťitur─â pe suprafa╚Ťa pielii (mai ales pe fa╚Ť─â); cre╚Ť; zb├órcitur─â; cut─â; dung─â. /<fr. ride
RID s. cre╚Ť, cut─â, dung─â, ├«ncre╚Ťitur─â, zb├«rcitur─â, (pop.) zb├«rceal─â, zb├«rci, (prin Transilv.) ran╚Ť, (fig.) brazd─â. (O fa╚Ť─â plin─â de ~uri.)
rid de dragaj, (engl.= groove marks) urm─â liniar─â continu─â, generat─â de un obiect transportat de un curent de ap─â pe supr. slab coeziv─â a unui sediment lutitic.
RID (< fr.) s. n. ├Äncre╚Ťitur─â a pielii obrazului; zb├órcitur─â, cut─â, cre╚Ť, determinat─â de ruperea fibrelor elastice ale dermului. Se distind r. de expresie, care pot ap─ârea de timpuriu, fiind legate de mimica fe╚Ťei (care imprim─â o activitate specific─â mu╚Öchilor faciali) ╚Öi r. de ├«mb─âtr├ónire, care apar ├«ndeosebi dup─â 50 de ani, ca urmare a sl─âbirii rezisten╚Ťei pielii.

Rid dex online | sinonim

Rid definitie

Intrare: rid
rid substantiv neutru