reprimi definitie

2 intrări

21 definiții pentru reprimi

REPRIMÁ, reprím, vb. I. Tranz. A curma, a înăbuși, a împiedica prin mijloace drastice, violente desfășurarea unei acțiuni de revoltă, de opoziție. – Din fr. réprimer.
REPRIMÍ, reprimesc, vb. IV. Tranz. A primi înapoi. ♦ A reangaja o persoană care a fost concediată. – Pref. re- + primi.
REPRIMÁ, reprím, vb. I. Tranz. A curma, a înăbuși, a împiedica prin mijloace drastice, violente desfășurarea unei acțiuni, un act de revoltă etc. – Din fr. réprimer.
REPRIMÍ, reprimesc, vb. IV. Tranz. A primi înapoi. ♦ A reangaja o persoană care a fost concediată. – Re1- + primi.
REPRIMÁ, reprím, vb. I. Tranz. A pune capăt, a curma, a înăbuși prin mijloace drastice, prin violență (o acțiune, desfășurarea unui proces etc.). Orice încercare de dezordine, înainte de-a servi ca îndemn altora, să fie reprimată energic și exemplar. REBREANU, R. II 21. Mihai-vodă Viteazul la anul al doilea al domniei sale(1594)... avu a reprima o răscoală de boieri. ODOBESCU, S. I 430.
REPRIMÍ, reprimesc, vb. IV. Tranz. A primi înapoi (un lucru care a fost cedat, împrumutat, luat). ♦ A reangaja o persoană care a fost concediată. Muncitorii concediați nu vor fi reprimiți. BARANGA, V. A. 15.
reprimá (a ~) (re-pri-) vb., ind. prez. 3 reprímă
reprimí (a ~) (re-pri-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reprimésc, imperf. 3 sg. reprimeá; conj. prez. 3 să reprimeáscă
reprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. reprím, 3 sg. și pl. reprímă
reprimí vb. (sil. -pri-) primi
REPRIMÁ vb. a înăbuși, (fig.) a sugruma. (A ~ o răscoală.)
REPRIMÍ vb. 1. v. reangaja. 2. a readmite. (A ~ în școală.)
REPRIMÁ vb. I. tr. A pune capăt, a înăbuși prin măsuri drastice (o acțiune, o opoziție etc.). [P.i. reprím. / < fr. réprimer, it., lat. reprimere].
REPRIMÍ vb. IV. tr. A primi înapoi. ♦ A reangaja o persoană concediată. [P.i. -mesc. / < re- + primi].
REPRIMÁ vb. tr. a înăbuși prin măsuri drastice, violente (o opoziție politică, o revoltă etc.). (< fr. réprimer)
A REPRIMÁ reprím tranz. (acțiuni de revoltă, de opoziție etc.) A curma prin violență; a înăbuși. /<fr. réprimer
A REPRIMÍ ~ésc tranz. 1) (obiecte, sume de bani etc.) A primi înapoi. 2) (persoane) A angaja din nou; a reangaja. /re- + a primi
reprimà v. 1. a opri acțiunea, efectul unui lucru: a-și reprima pasiunile; 2. a împiedica răul prin amenințare ori pedeapsă.
*reprím, a v. tr. (fr. réprimer, d. lat. reprimere. V. com-prim). Înfrînez, înăbuș: a reprima o răscoală.
REPRIMA vb. a înăbuși, (fig.) a sugruma. (A ~ o răscoală.)
REPRIMI vb. 1. a reangaja. (A ~ într-o slujbă.) 2. a readmite. (A ~ în școală.)

reprimi dex

Intrare: reprima
reprima verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: -pri-
Intrare: reprimi
reprimi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -pri-