Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru re├«mprosp─âtare

RE├ÄMPROSP─éT├ü, re├«mprosp─âtez, vb. I. Tranz. A ├«mprosp─âta din nou; fig. a reaminti cuiva ceva, a readuce ├«n memorie. ÔÇô Pref. re- + ├«mprosp─âta.
RE├ÄMPROSP─éT├ü, re├«mprosp─âtez, vb. I. Tranz. A ├«mprosp─âta din nou; fig. a reaminti cuiva ceva, a readuce ├«n memorie. ÔÇô Re1- + ├«mprosp─âta.
RE├ÄMPROSP─éT├ü, re├«mprosp─âtez, vb. I. Tranz. A ├«mprosp─âta (ceva) din nou, a face (ceva) s─â fie din nou proasp─ât. ÔÖŽ Fig. A reaminti, a readuce ├«n memorie.
reîmprospătá (a ~) vb., ind. prez. 3 reîmprospăteáză
re├«mprosp─ât├í vb., ind. prez. 1 sg. re├«mprosp─ât├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. re├«mprosp─âte├íz─â
REÎMPROSPĂTÁ vb. v. reaminti.
REÎMPROSPĂTÁRE s. v. reamintire.
A RE├ÄMPROSP─éT├ü ~├ęz tranz. A ├«mprosp─âta din nou. * ~ ├«n memorie a rec─âp─âta, printr-un efort, cuno╚Ötin╚Ťele c─âp─âtate ├«n trecut. /re + a ├«mprosp─ât─â
reîmprospătà v. 1. a împrospăta din nou; 2. fig. a aduce iar aminte.
*re├«mprosp─ât├ęz v. tr. (re- ╚Öi ├«mprosp─âtez). Gre╚Öit ├«ld. ├«mprosp─âtez.

Reîmprospătare dex online | sinonim

Reîmprospătare definitie

Intrare: reîmprospăta
reîmprospăta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: reîmprospătare
reîmprospătare substantiv feminin