parolist definitie

13 definiții pentru parolist

PAROLÍST, -Ă, paroliști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care se ține de cuvânt, care își respectă angajamentul luat, promisiunea făcută. – Parolă + suf. -ist.
PAROLÍST, -Ă, paroliști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care se ține de cuvânt, care își respectă angajamentul luat, promisiunea făcută. – Parolă + suf. -ist.
PAROLÍST, -Ă, paroliști, -ste, s. m. și f. (Franțuzism ieșit din uz) Persoană care se ține de cuvînt, care face ceea ce promite. (Adjectival) Nu se prea ținea de vorbă. Dar acum e omul cel mai parolist. La TDRG.
parolíst (fam.) adj. m., s. m., pl. parolíști; adj. f., s. f. parolístă, pl. parolíste
parolíst adj. m., s. m., pl. parolíști; f. sg. parolístă, pl. parolíste
PAROLÍST adj. v. punctual.
PAROLÍST, -Ă adj. (Fam.) Care se ține de cuvânt. [< parolă + -ist].
PAROLÍST, -Ă adj., s. m. (fam.) (cel) care se ține de cuvânt. (< parolă + -ist)
PAROLÍST ~stă (~ști, ~ste) și substantival rar (despre persoane) Care se ține de cuvânt. /parolă + suf. ~ist
parolist m. cel ce se ține de cuvântul dat.
*parolíst, -ă s. (d. parolă). Om de cuvînt, om care face ceĭa ce promite.
PAROLIST adj. exact, punctual. (Voi fi ~; un om ~.)
parolist, -ă, paroliști, -ste adj. (d. oameni) care se ține de cuvânt, care își respectă angajamentul luat / promisiunea făcută

parolist dex

Intrare: parolist (adj.)
parolist adjectiv
Intrare: parolist (s.m.)
parolist substantiv masculin