Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru neutru

NE├ÜTRU, -─é, neutri, -e, adj. 1. (Despre state, popoare etc.) Care este ├«n stare de neutralitate, care nu face parte din beligeran╚Ťi sau dintre p─âr╚Ťile adverse; neutral (1). ÔŚŐ Zon─â neutr─â sau teritoriu neutru = teritoriu situat ├«ntre grani╚Ťele a dou─â ╚Ť─âri pe care nu sta╚Ťioneaz─â for╚Ťe armate. ÔÖŽ P. ext. (Despre oameni sau grupuri sociale) Care nu se ├«ncadreaz─â ├«n niciun partid, ├«n niciun curent etc.; care se ab╚Ťine de la a se pronun╚Ťa pro sau contra, p─âstr├ónd o atitudine rezervat─â, pasiv─â. 2. Care nu poate fi calificat nici ├«n sens pozitiv ╚Öi nici ├«n sens negativ, care nu treze╚Öte niciun interes deosebit, care este nesemnificativ, indiferent; care manifest─â indiferen╚Ť─â, lips─â de participare; spec. lipsit de valoare afectiv─â sau stilistic─â. ÔÖŽ (Fon.) Care nu particip─â la o anumit─â opozi╚Ťie fonologic─â. 3. (Gram.; ├«n sintagmele) Gen neutru (╚Öi substantivat, n.) = form─â a unor p─âr╚Ťi de vorbire (substantivul, adjectivul etc.) atribuit─â numelor de lucruri. Substantiv neutru (╚Öi substantivat, n.) = substantiv de genul neutru. Vocal─â neutr─â = vocal─â medial─â. ÔÖŽ (Despre sensul cuvintelor) Care este indiferent fa╚Ť─â de genul (feminin sau masculin) indicat de forma cuv├óntului; care se poate referi la obiecte de orice gen; neutral (2). 4. (Chim.) Care nu are nici caracter acid, nici caracter bazic; neutral (3). ÔÖŽ La care ionii de hidrogen ai acidului au fost ├«nlocui╚Ťi cu metale. 5. (Fiz.) Care nu are sarcin─â electric─â; care posed─â ├«n cantit─â╚Ťi egale sarcin─â electric─â pozitiv─â ╚Öi negativ─â. ÔÇô Din fr. neutre, lat. neuter, -tra, it. neutro.
NE├ÜTRU, -─é, neutri, -e, adj. 1. (Despre state, popoare etc.) Care este ├«n stare de neutralitate, care nu face parte din beligeran╚Ťi sau dintre p─âr╚Ťile adverse; neutral (1). ÔŚŐ Zon─â neutr─â sau teritoriu neutru = teritoriu situat ├«ntre grani╚Ťele a dou─â ╚Ť─âri pe care nu sta╚Ťioneaz─â for╚Ťe armate. ÔÖŽ P. ext. (Despre oameni sau grupuri sociale) Care nu se ├«ncadreaz─â ├«n nici un partid, ├«n nici un curent etc.; care se ab╚Ťine de la a se pronun╚Ťa pro sau contra, p─âstr├ónd o atitudine rezervat─â, pasiv─â. 2. Care nu poate fi calificat nici ├«n sens pozitiv ╚Öi nici ├«n sens negativ, care nu treze╚Öte nici un interes deosebit, care este nesemnificativ, indiferent; care manifest─â indiferen╚Ť─â, lips─â de participare; spec. lipsit de valoare afectiv─â sau stilistic─â. ÔÖŽ (Fon.) Care nu particip─â la o anumit─â opozi╚Ťie fonologic─â. 3. (Gram.; ├«n sintagmele) Gen neutru (╚Öi substantivat, n.) = form─â a unor p─âr╚Ťi de vorbire (substantivul, adjectivul etc.) atribuit─â numelor de lucruri. Substantiv neutru (╚Öi substantivat, n.) = substantiv de genul neutru. Vocal─â neutr─â = vocal─â medial─â. ÔÖŽ (Despre sensul cuvintelor) Care este indiferent fa╚Ť─â de genul (feminin sau masculin) indicat de forma cuv├óntului; care se poate referi la obiecte de orice gen; neutral (2). 4. (Chim.) Care nu are nici caracter acid, nici caracter bazic; neutral (3). ÔÖŽ La care ionii de hidrogen ai acidului au fost ├«nlocui╚Ťi cu metale. 5. (Fiz.) Care nu are sarcin─â electric─â; care posed─â ├«n cantit─â╚Ťi egale sarcin─â electric─â pozitiv─â ╚Öi negativ─â. ÔÇô Din fr. neutre, lat. neuter, -tra, it. neutro.
NE├ÜTRU, -─é, neutri, -e, adj. 1. (Despre un stat) Care nu ia parte la conflictul dintre dou─â sau mai multe state, care nu particip─â la pacte sau alian╚Ťe militare, care p─âstreaz─â neutralitatea; (despre oameni sau grupuri sociale) care nu se ├«ncadreaz─â ├«n nici un partid, ├«n nici un curent etc. (v. apolitic). O vizit─â a unor gazetari elve╚Ťieni, olandezi... ├«n sf├«r╚Öit din ╚Ť─ârile neutre. C. PETRESCU, ├Ä. II 66. De nu vor a le face ajutor sau a sta neutri, apoi ungurii vor c─âuta a nu avea trebuin╚Ť─â de el. GHICA, A. 318. ÔŚŐ Zon─â neutr─â (sau teritoriu neutru) = teritoriu (situat ├«ntre grani╚Ťele a dou─â ╚Ť─âri) pe care nu se pot ╚Ťine for╚Ťe armate. 2. Indiferent. 3. (Gram., ├«n expr.) Gen neutru = form─â pe care (├«n gramaticile unor limbi) o ia numele (substantivul, adjectivul etc.), denumind mai ales obiecte inanimate, nume colective ╚Öi generice, precum ╚Öi unele animate. Substantivul ┬źscaun┬╗ este de genul neutru. Ôľş Sub influen╚Ťa limbilor slave, genul neutru a c─âp─âtat ├«n rom├«ne╚Öte o nou─â valorificare, con╚Ťinutul na╚Ťional al categoriei a fost precizat mult mai bine dec├«t ├«n latine╚Öte. GRAUR, S. L. 104. Substantiv neutru = substantiv care este de genul neutru. Vocal─â neutr─â = vocal─â medial─â, v. medial. ÔÖŽ (Substantivat, n.) Genul neutru. Problema neutrului ├«n limba rom├«n─â. 4. (Chim.; despre compu╚Öi) Care nu are nici caracter acid, nici caracter bazic. ÔÖŽ (Fiz.; despre corpuri sau por╚Ťiuni de materie) Care nu are sarcin─â electric─â. ÔÇô Accentuat ╚Öi: n├ęutru.
!ne├║tru1 adj. m., pl. ne├║tri; f. ne├║tr─â, pl. ne├║tre
*ne├║tru2 s. n., art. ne├║trul
ne├║tru/n├ęutru adj. m., pl. ne├║tri/n├ęutri; f. sg. ne├║tr─â/n├ęutr─â, pl. n├ęutre/ne├║tre
NE├ÜTRU adj., s. 1. adj. (├«nv.) neutral. (Stat ~.) 2. adj. (fig.) echidistant. (Pozi╚Ťie ~ fa╚Ť─â de...) 3. s., adj. (GRAM.) (ie╚Öit din uz) ambigen, (├«nv.) eterogen. (Genul ~.)
Neutru Ôëá angajat
NE├ÜTRU, -─é adj. 1. Care nu ia partea nim─ânui, care nu este de partea nim─ânui; (despre un stat) care nu se amestec─â ├«n conflictul dintre mai multe state, care nu particip─â la pacte sau alian╚Ťe militare; (despre persoane) ne├«ncadrat ├«n nici o mi╚Öcare, ├«n nici un partid etc. 2. Indiferent. 3. Gen neutru (╚Öi s.n.) = form─â pe care o iau substantivul, adjectivul etc. pentru a denumi ├«n special obiecte inanimate, unele nume colective ╚Öi generice, precum ╚Öi unele animale. ÔŚŐ Vocal─â neutr─â = vocal─â medial─â. 4. (Chim.; despre compu╚Öi) Care nu prezint─â nici caractere de acid, nici caractere de baz─â. ÔÖŽ (Despre corpuri) Care nu are sarcin─â electric─â. [< fr. neutre, it. neutro, cf. lat. neuter ÔÇô nici unul din doi].
NE├ÜTRU, -─é adj. 1. care nu este de partea nim─ânui; (despre un stat) care nu face parte dintre beligeran╚Ťi, care nu particip─â la pacte sau alian╚Ťe militare; (despre persoane) ne├«ncadrat ├«n nici o mi╚Öcare, ├«n nici un partid etc. 2. nesemnificativ, indiferent. 3. gen ~ (╚Öi s. n.) = gen gramatical care cuprinde nume ce au la singular form─â masculin─â ╚Öi la plural form─â feminin─â. ÔÖŽ vocal─â ~─â = vocal─â medial─â. 4. (despre compu╚Öi) care nu prezint─â nici caracter de acid ╚Öi nici bazic. ÔŚŐ (despre corpuri) care nu are sarcin─â electric─â. 5. (despre organisme) care nu are un sex bine definit; asexuat. ÔŚŐ care nu are gonade func╚Ťionale; steril. (< fr. neutre, it. neutro, lat. neuter, -tra)
N├ëUTRU ~─â (~i, ~e) 1) (despre state) Care nu ader─â la nici una dintre p─âr╚Ťile aflate ├«n conflict; care promoveaz─â o politic─â de neutralitate. 2) (despre persoane) Care nu este de partea nim─ânui. 3) Care este lipsit de propriet─â╚Ťi bine pronun╚Ťate; lipsit de expresivitate; fad; palid; inexpresiv; ╚Öters. Stil ~. 4) lingv.: (Gen) ~ gen gramatical al numelor care nu este nici masculin, nici feminin. 5) chim. Care nu are caracter nici de acid, nici de baz─â. [Sil. ne-u-; Acc. ╚Öi ne├║tru] /<fr. neutre, lat. neuter, ~tra, it. neutro
neutru a. 1. neutral; 2. ├«n chimie: sare ce nu e nici acid nici alcalin; 3. Gram. se zice de verbele cari nÔÇÖau o complinire direct─â: a dormi e un verb neutru; 4. se zice ├«n unele limbi de un gen care nu e nici masculin nici femenin. ÔĽĹ n. genul neutru: neutrul se mai nume╚Öte rom├óne╚Öte ╚Öi eterogen sau ambigen.
* n├ęutru, -─â adj. (lat. n├ę-uter,n├ę-utra, nic─ş-unu din do─ş). Neutral, care nu se amestec─â pintre al╚Ťi─ş care-s rival─ş: a r─âm├«nea neutru. Chim. Care nu e nic─ş acid, nic─ş alcalin. Fiz. Care nu prezent─â nic─ş un fenomen electric. Gram. Genu neutru, cuv├«nt neutru, ├«n unele limb─ş, care nu nic─ş masculin, nic─ş feminin ╚Öi care se nume╚Öte ╚Öi eterogen. Verb neutru, verb intransitiv. Adv. ├Än mod neutru: a vorbi neutru.
NEUTRU adj., s. 1. adj. (POLITICĂ) (înv.) neutral. (Stat ~.) 2. s., adj. (GRAM.) (ieșit din uz) ambigen, (înv.) eterogen. (Genul ~.)
POZI╚ÜIE NEUTR─é pozi╚Ťia perpendicular─â a man╚Öei ├«n care aeronava prime╚Öte o pozi╚Ťie aproape orizontal─â ├«n timpul zborului.
NE├ÜTRU, -R─é adj. (< fr. neutre, it. neutro, cf. lat. neuter ÔÇô nici unul din doi): ├«n sintagmele gen neutru ╚Öi vorbire neutr─â (v.).

Neutru dex online | sinonim

Neutru definitie

Intrare: neutru
neutru adjectiv