Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru mundir

MOND├ŹR s. n. v. mundir.
MUND├ŹR, mundire, s. n. (├Änv.) Tunic─â sau, p. gener., uniform─â (militar─â). [Var.: mond├şr s. n.] ÔÇô Din rus. mundir, magh. mond├║r, mund├ęr.
MOND├ŹR s. n. v. mundir.
MUND├ŹR, mundire, s. n. (├Änv.) Tunic─â sau, p. gener., uniform─â (militar─â). [Var.: mond├şr s. n.] ÔÇô Din rus. mundir, magh. mond├║r, mund├ęr.
MOND├ŹR, mondire, s. n. (├«nvechit) Tunic─â militar─â. Ceafa lat─â ╚Öi dreapt─â se r─âsfr├«ngea.. peste gulerul str├«ns al mondirului. DELAVRANCEA, S. 124. Ridic pe maiorul, ├«i deschei repede mondirul la g├«t ╚Öi la piept. CARAGIALE, O. II 167. ÔÇô Variant─â: mund├şr s. n.
MUND├ŹR s. n. v. mondir.
mund├şr (├«nv.) s. n., pl. mund├şre
mund├şr s. n., pl. mund├şre
mond├şr (-ruri), s. n. ÔÇô Uniform─â, hain─â militar─â. ÔÇô Var. mundir. Fr. monture ÔÇ║ germ. Montur, ╚Öi de aici rus. mundir (Sanzewitsch 205; Tiktin; Bogrea, Dacor., I, 292; Vasmer, II, 173), cf. pol. mundur. ÔÇô Der. ├«nmundira, vb. (a se ├«mbr─âca ├«n uniform─â).
MUND├ŹR ~e n. ├«nv. Tunic─â sau uniform─â (militar─â). /<rus. mundir, ung. mond├║r, mund├ęr
mondir n. uniform─â milit─âreasc─â: cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac CAR. [Rus. MUNDIR┼Č, din nem╚Ť. MONTUR].
mond├şr ╚Öi mund├şr n., pl. e (rus. mundir, d. germ. montur, uniform─â, echipament; montieren, a echipa, care vine d. fr. monture, ac╚Ťiunea de a monta. V. montur─â. P. term., cp. cu coviltir). Vech─ş. Uniform─â militar─â, ma─ş ales tunic─â.
mund├şr, V. mondir.
mond├şr, mondire, s.n. ÔÇô (mil.) Manta sold─â╚Ťeasc─â: ÔÇ×Peste-o lun─â ╚Öi mai bine / Pune-or mondiru pe mineÔÇŁ (Memoria, 2004-bis: 1307). ÔÇô Din rus. mundir (MDA) < germ. Montur ÔÇ×uniform─â, echipamentÔÇŁ < fr. monture (╚ś─âineanu, Scriban; Tiktin, Bogrea, Vasmer, cf. DER).
mond├şr, -e, s.n. ÔÇô (mil.) Manta sold─â╚Ťeasc─â: ÔÇ×Peste-o lun─â ╚Öi mai bine / Pune-or mondiru pe mineÔÇŁ (Memoria 2004-bis: 1307). ÔÇô Fr. monture > germ. Montur > rus. mundir (DER).

Mundir dex online | sinonim

Mundir definitie

Intrare: mundir
mondir
mundir substantiv neutru