Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

64 defini╚Ťii pentru moar─â

MO├üR─é, mori, s. f. 1. Instala╚Ťie special amenajat─â pentru m─âcinarea cerealelor; cl─âdire, construc╚Ťie prev─âzut─â cu asemenea instala╚Ťii. ÔŚŐ Expr. A-i merge (sau a-i umbla, a-i toca) (cuiva) gura ca o moar─â (hodorogit─â sau stricat─â, neferecat─â etc.) = a vorbi mult (╚Öi inutil). Ca la moar─â = a) pe r├ónd, ├«n ordinea sosirii; b) (├«n leg─âtur─â cu verbele ÔÇ×a intraÔÇŁ, ÔÇ×a ie╚ÖiÔÇŁ sau cu echivalentele acestora) ├«ntr-un continuu du-te-vino. A(-i) da (cuiva) ap─â la moar─â = a-i crea cuiva o situa╚Ťie favorabil─â; a ├«ncuraja, a stimula. A-i veni (cuiva) apa la moar─â = a se schimba ├«mprejur─ârile ├«n favoarea cuiva. A-i lua (sau a-i t─âia) (cuiva) apa de la moar─â = a) a priva pe cineva de anumite avantaje de care s-a bucurat; b) a ├«ntrerupe pe cineva ├«n timp ce vorbe╚Öte, a nu-i permite s─â mai vorbeasc─â sau a face s─â nu mai vorbeasc─â. A m├óna apa la moara sa = a c─âuta s─â trag─â singur toate foloasele. A-i umbla (cuiva) moara = a-i merge bine, a-i merge toate din plin. A-i sta (cuiva) moara = a nu-i mai merge bine; a nu mai avea profituri, avantaje. A ajunge de la moar─â la r├ó╚Öni╚Ť─â = a ajunge r─âu; a dec─âdea, a sc─âp─âta. (Livr.) A se bate (sau a se lupta) cu morile de v├ónt = a ├«ntreprinde ac╚Ťiuni inutile, ridicole; a se lupta cu du╚Ömani ireali. ÔÖŽ (Depr.; de obicei urmat de determin─âri ca ÔÇ×hodorogit─âÔÇŁ, ÔÇ×stricat─âÔÇŁ etc.) Gur─â (considerat─â ca organ al vorbirii); p. ext. persoan─â care flec─âre╚Öte f─âr─â ├«ncetare; meli╚Ť─â. 2. Ma╚Öin─â de lucru sau instala╚Ťie folosit─â pentru m─ârun╚Ťirea fin─â a unor materiale tari (minereuri, produse chimice etc.); cl─âdire, construc╚Ťie prev─âzut─â cu asemenea ma╚Öini sau instala╚Ťii. 3. (├Änv.) Fabric─â (├«n care materia prim─â era m─ârun╚Ťit─â, zdrobit─â, fr─âm├óntat─â). 4. (Reg.) Jocul de ╚Ťintar. ÔÇô Lat. mola.
MUR├Ź, mor, vb. IV. Intranz. 1. A ├«nceta de a mai tr─âi, de a mai fi ├«n via╚Ť─â; a r─âposa, a deceda, a sucomba, a expia. ÔŚŐ Expr. A muri cu zile = a deceda ├«n urma unei boli insuficient ├«ngrijite sau ├«n ├«mprejur─âri neprev─âzute. ÔÖŽ (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se sim╚Ťi cov├ór╚Öit de o durere, de un sentiment etc. ÔÖŽ (Cu determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×dup─âÔÇŁ) A ╚Ťine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i pl─âcea nespus, a iubi cu patim─â. 2. (Despre plante) A se usca, a se ve╚Öteji. 3. Fig. A ├«nceta de a mai fi v─âzut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. ÔÇô Lat. moriri.
MO├üR─é, mori, s. f. 1. Instala╚Ťie special amenajat─â pentru m─âcinarea cerealelor; cl─âdire, construc╚Ťie prev─âzut─â cu asemenea instala╚Ťii. ÔŚŐ Expr. A-i merge (sau a-i umbla, a-i toca) (cuiva) gura ca o moar─â (hodorogit─â sau stricat─â, neferecat─â etc.) = a vorbi mult (╚Öi inutil), a nu-i t─âcea gura. Ca la moar─â = a) pe r├ónd, ├«n ordinea sosirii; b) (├«n leg─âtur─â cu verbele ÔÇ×a intraÔÇŁ, ÔÇ×a ie╚ÖiÔÇŁ sau cu echivalentele acestora) ├«ntr-un continuu du-te-vino. A(-i) da (cuiva) ap─â la moar─â = a-i crea cuiva o situa╚Ťie favorabil─â, a-i ├«nlesni s─â fac─â un anumit lucru; a ├«ncuraja, a stimula. A-i veni (cuiva) apa la moar─â = a se schimba ├«mprejur─ârile ├«n favoarea cuiva. A-i lua (sau a-i t─âia) (cuiva) apa de la moar─â = a) a priva pe cineva de anumite avantaje de care s-a bucurat; b) a ├«ntrerupe pe cineva ├«n timp ce vorbe╚Öte, a nu-i permite s─â mai vorbeasc─â sau a face s─â nu mai vorbeasc─â. A m├óna apa la moara sa = a c─âuta s─â trag─â singur toate foloasele. A-i umbla (cuiva) moara = a-i merge bine, a-i merge toate din plin. A-i sta (cuiva) moara = a nu-i mai merge bine; a nu mai avea profituri, avantaje. A ajunge de la moar─â la r├ó╚Öni╚Ť─â = a ajunge r─âu; a dec─âdea, a sc─âp─âta. (Livr.) A se bate (sau a se lupta) cu morile de v├ónt = a ├«ntreprinde ac╚Ťiuni inutile, ridicole; a se lupta cu du╚Ömani ireali. ÔÖŽ (Depr.; de obicei urmat de determin─âri ca ÔÇ×hodorogit─âÔÇŁ, ÔÇ×stricat─âÔÇŁ etc.) Gur─â (considerat─â ca organ al vorbirii); p. ext. persoan─â care flec─âre╚Öte f─âr─â ├«ncetare; meli╚Ť─â. 2. Ma╚Öin─â de lucru sau instala╚Ťie folosit─â pentru m─ârun╚Ťirea fin─â a unor materiale tari (minereuri, c─ârbuni, produse ale industriei chimice etc.); cl─âdire, construc╚Ťie prev─âzut─â cu asemenea ma╚Öini sau instala╚Ťii. 3. (├Änv.) Fabric─â (├«n care materia prim─â era m─ârun╚Ťit─â, zdrobit─â, fr─âm├óntat─â). 4. (Reg.) Jocul de ╚Ťintar. ÔÇô Lat. mola.
MUR├Ź, mor, vb. IV. Intranz. 1. A ├«nceta de a mai tr─âi, de a mai fi ├«n via╚Ť─â; a r─âposa, a deceda, a sucomba, a expia. ÔŚŐ Expr. A muri cu zile = a deceda ├«n urma unei boli insuficient ├«ngrijite sau ├«n ├«mprejur─âri neprev─âzute. ÔÖŽ (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a se sim╚Ťi cov├ór╚Öit de o durere, de un sentiment etc. ÔÖŽ (Cu determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×dup─âÔÇŁ) A ╚Ťine foarte mult la cineva sau la ceva, a-i pl─âcea nespus, a iubi cu patim─â. 2. (Despre plante) A se usca, a se ve╚Öteji. 3. Fig. A ├«nceta de a mai fi v─âzut sau auzit; a se pierde treptat, a se stinge. ÔÇô Lat. moriri.[1]
MO├üR─é, mori, s. f. 1. Construc╚Ťie prev─âzut─â cu toate instala╚Ťiile necesare pentru m─âcinarea cerealelor. Moar─â de aburi. Moar─â de ap─â. Ôľş Ajunse la moara de sc├«nduri negre, a╚Öezat─â pe t─âra╚Öi voinici, zguduit─â de fierberea apelor. SADOVEANU, O. II 54. Veneau din zori sc├«r╚Ť├«ind carele ├«nc─ârcate ╚Öi poposeau sub s─âlciile care ├«mprejmuiau moara. ANGHEL-IOSIF, C. L. 24. Pe malul apei se-mpletesc C─âr─âri ce duc la moar─â. CO╚śBUC, P. I 191. Pe-un deal oarecare... f─âcea zgomot mare O moar─â de v├«nt. ALECSANDRI, O. 170. (├Äi merge gura ca o) moar─â stricat─â (sau hodorogit─â, neferecat─â), se spune despre omul care vorbe╚Öte mult, c─âruia nu-i tace gura. Bre, bre, bre! Ce moar─â stricat─â! ALECSANDRI, T. 1043. ÔŚŐ Expr. (Pe r├«nd) ca la moar─â = unul dup─â altul, fiecare la r├«ndul s─âu. Pe u╚Öile deschise larg unii intrau ╚Öi al╚Ťii ie╚Öeau ca la moar─â. REBREANU, R. II 200. Alt─â f─âin─â se macin─â acum la moar─â = s-a schimbat rostul lucrurilor. A avea (sau a nu avea, a ispr─âvi) de moar─â = a avea (sau a nu avea) cele necesare pentru trai. Vorba ceea: ┬źC├«nd se ├«nsoar─â, nu-i de moar─â┬╗. CREANG─é, P. 155. Ca o piatr─â de moar─â = foarte greu, (fig.) anevoios; nepl─âcut. A-i veni cuiva apa la moar─â v. ap─â. A-i lua (sau a-i t─âia) cuiva apa de la moar─â v. ap─â. A-i da cuiva ap─â la moar─â = a crea cuiva condi╚Ťii favorabile de afirmare, de manifestare, de c├«╚Ötig. (Livresc) A se bate cu morile de v├«nt = a ├«ntreprinde ac╚Ťiuni inutile, ridicole, a se lupta cu du╚Ömani ireali. S─â ai... o victorie care s─â-╚Ťi dea toate satisfac╚Ťiile, nu s─â te ba╚Ťi cu morile de v├«nt ca un zevzec ca mine. C. PETRESCU, ├Ä. II 156. ÔÖŽ Ma╚Öin─â de lucru care m─ârun╚Ťe╚Öte prin izbire, prin frecare sau prin ap─âsare, materiale relativ dure. 2. Cl─âdire cu instala╚Ťiile necesare unde se prelucreaz─â prin strivire diferite materii prime. Moar─â de ulei. Moar─â de ciment. Moar─â de var. 3. (Regional) Numele unui joc distractiv de copii; ╚Ťintar.
MUR├Ź, mor, vb. IV. Intranz. 1. A ├«nceta de a mai tr─âi, de a mai fi ├«n via╚Ť─â; a-╚Öi pierde via╚Ťa, a r─âposa, a deceda. B─âiatul vioi, t├«n─ârul plin de av├«nt ╚Öi de vise, prietinul tinere╚Ťii mele murise! SADOVEANU, O. VIII 20. De-oi muri... al meu nume or s─â-l poarte Secolii din gur─â-n gur─â. EMINESCU, O. I 133. ÔŚŐ Fig. Mor azi z├«mbetele mele, Moare-ntreag─â vraja firii. GOGA, C. P. 114. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ ╚Öi ar─ât├«nd cauza mor╚Ťii) Niciodat─â n-a crezut c─â ├«ntr-adev─âr se poate muri de foame. C. PETRESCU, C. V. 129. Ei, bine ar fi s─â poat─â muri omul c├«nd vrea; dar.. nu moare nimeni de asta! CARAGIALE, O. I 64. ÔŚŐ (├Än impreca╚Ťii ╚Öi jur─âminte) S─â mor dac─â-n╚Ťeleg ceva. CARAGIALE, P. 136. ÔŚŐ (La viitor, ├«n construc╚Ťii negative, ca ├«ncurajare la o ac╚Ťiune, adesea ironic) Te-ai deprins tot la le╚Ö... Mai ╚Öezi ╚Öi p├«n ╚Ťinut, c─â nu-i muri. ALECSANDRI, T. I 183. ÔŚŐ Expr. A muri cu zile = a muri ├«n urma unei boli ne├«ngrijite sau ├«n ├«mprejur─âri neprev─âzute. (├Änvechit ╚Öi popular) A muri cu moarte = a muri condamnat la moarte ╚Öi executat. Dup─â datinele noastre, cu moarte trebuie s─â mori. ISPIRESCU, L. 76. ÔŚŐ Tranz. (Cu complement intern) A muri moarte de erou. ÔÖŽ Fig. (Despre plante) A se usca, a se ve╚Öteji. A murit pe lunc─â macul, A murit ╚Öi-i mult de-atunci. CO╚śBUC, P. II 276. 2. (Prin exagerare) A suferi foarte tare, a fi la cap─âtul puterilor, a se sim╚Ťi cov├«r╚Öit (de o senza╚Ťie dureroas─â, de o stare psihic─â, de un sentiment ap─âs─âtor etc.). V. consuma. T─âb─ârau pe bietul om cu gura: tat─â, mi-e foame, tat─â, mor de foame! ISPIRESCU, I. 174. Striga c├«t ├«l lua gura, c─â moare de frig. CREANG─é, P. 239. S─â moar─â de ciud─â celelalte fete. ALECSANDRI, T. I 36. ÔŚŐ (Urmat de un conjunctiv prin care se exprim─â o dorin╚Ť─â) Murea s─â afle toate despre to╚Ťi ╚Öi s─â cleveteasc─â. REBREANU, R. I 178. ÔÖŽ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źdup─â┬╗) A ╚Ťine foarte mult la cineva sau la ceva, a iubi cu patim─â, a nu se putea lipsi de fiin╚Ťa sau de obiectul iubit. Fete mari ╚Öi mititele, Moare neic─â dup─â ele. ANT. LIT. POP. I 105. Sf├«ntul soare, dac─â-i soare, ╚śi tot dup─â tine moare; Dar─â eu fecior s─ârac, Cum s─â nu mor de-al t─âu drag? JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 15. 3. Fig. A ├«nceta de a mai fi v─âzut sau auzit, a se pierde, a se stinge treptat. De pe dealuri dep─ârtate r─âspundeau melodii de bucium, treceau ca v├«ntul serii ╚Öi mureau ├«n dep─ârt─âri. SADOVEANU, O. I 101. Drumul murea ├«n desi╚Öul negru-verde a doi mun╚Ťi parc─â ├«mpreuna╚Ťi. HOGA╚ś, DR. II 3. Focul ce murea ├«n sob─â c-o albastr─â v├«lv─âtaie. MACEDONSKI, O. I 84.
moáră s. f., g.-d. art. mórii; pl. mori
mur├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mor, 3 sg. mo├íre, imperf. 3 sg. mure├í; conj. prez. 3 s─â mo├ír─â
moar├í vb., ind. prez. 1 sg. moar├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. moare├íz─â
moáră s. f., g.-d. art. mórii; pl. mori
mur├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mor, imperf. 3 sg. mure├í
MO├üR─é s. v. ╚Ťintar.
MOÁRĂ s. v. ceas, ceasornic, gater, gură, joagăr, morișcă, stomac.
MUR├Ź vb. 1. a deceda, a disp─ârea, a se duce, a pieri, a se pr─âp─âdi, a r─âposa, a (se) sf├ór╚Öi, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (├«nv. ╚Öi pop.) a se s─âv├ór╚Öi, (├«nv. ╚Öi reg.) a se prist─âvi, (├«nv.) a se prosl─âvi, (ir.) a cr─âpa, a plesni, (├«nv. ╚Öi reg. ir.) a se sparge, (fig. ╚Öi fam.) a se cur─â╚Ťa, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (├«nv. ╚Öi pop. fig.) a pica, (├«nv. ╚Öi reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (A ~ ├«n urma unui atac de cord.) 2. v. c─âdea.
A muri Ôëá a (se) na╚Öte, a ├«nvia, a r─âs─âri, a tr─âi, a vie╚Ťui
MOAR├ü vb. tr. a da reflexe de moar unei ╚Ťes─âturi, unei stofe, unor metale. (< fr. moirer)
mo├ír─â (m├│ri), s. f. ÔÇô 1. Cl─âdire unde se macin─â cereale. ÔÇô 2. (Arg.) Ceas. ÔÇô 3. Jocul de ╚Ťintar. ÔÇô Mr., megl. moar─â. Lat. măĺla (Candrea-Dens., 1148; Tiktin; REW 5641), cf. it., prov., cat. mola, fr. meule, sp. muela, port. m├Á. ÔÇô Der. morar, s. m. cu suf. -ar (dup─â Pu╚Öcariu 1108 ╚Öi Candrea-Dens., 1148, din lat. mol─ürius); mor─âreas─â (var. mor─âri╚Ť─â), s. f.; mor─âresc, adj.; mor─ârie (var. mor─ârit), s. f. ╚Öi n. (ocupa╚Ťie de morar); mor─âri, vb. (a face serviciul de morar); mori╚Öc─â, s. f. (moar─â de m├«n─â; juc─ârie; guraliv).
mur├ş (-mort, mur├şt), vb. ÔÇô 1. A deceda, a se sf├«r╚Öi din via╚Ť─â. ÔÇô 2. A sim╚Ťi o pasiune vehement─â. ÔÇô 3. A se epuiza, a se extenua. ÔÇô Mr. mor, murire, megl. mor, muriri, istr. mor. Lat. măĺrior, redus la o conjug. analogic─â *măĺrß┐Ĺre (Pu╚Öcariu 1107; Candrea-Dens., 1174; REW 5681), cf. it. morire, prov., cat., sp. morir, fr. mourir. Cuv├«nt de uz general (ALR, I, 286). ÔÇô Cf. mort, moarte, mort─âciune, amor╚Ťi. Der. muricios, adj. (├«nv., mortal); murind, s. m. (c─âlug─âr care ├«ngrije╚Öte muribunzii), cuv├«nt neuzual, creat de Caragiale, dup─â modelul fr. mourant; muribund, adj., din fr. moribond; muritor, s. m. (mortal, efemer); nemurire, s. f. (imortalitate); nemuritor, adj. (imortal); nemuri (var. ├«nemuri), vb. (a imortaliza), neuzual, crea╚Ťie a scriitorilor romantici; nemuritorie, s. f. (├«nv., imortalitate).
MO├üR─é mori f. 1) Construc╚Ťie prev─âzut─â cu instala╚Ťii speciale pentru m─âcinarea cerealelor. ~ de v├ónt. ~ de ap─â. ~ cu aburi. ÔŚŐ A turna ap─â la ~a cuiva (sau a-i da cuiva ap─â la ~) a-i crea cuiva o situa╚Ťie favorabil─â (pentru a ├«nf─âptui ceva negativ). A-i veni cuiva apa la ~ a) a-i ap─ârea cuiva posibilitatea de a face ceva; b) a se schimba situa╚Ťia ├«n folosul cuiva. A se bate cu morile de v├ónt a) a ├«ntreprinde ac╚Ťiuni inutile; b) a lupta cu du╚Ömani ├«nchipui╚Ťi. A ajunge de la ~ la r├ó╚Öni╚Ť─â a s─âr─âci. ~ stricat─â (sau hodorogit─â, spart─â, neferecat─â) palavragiu; flecar. A lua cuiva apa de la ~ a) a ├«mpiedica pe cineva s─â fac─â ceva; a paraliza cuiva mi╚Öc─ârile; b) a lipsi pe cineva de un avantaj. A tr─âi ca g─âina la ~ a tr─âi ├«n bel╚Öug. 2) Ma╚Öin─â pentru m─ârun╚Ťirea unor materiale tari (minereuri, pietri╚Ö etc.) /<lat. mola
A MUR├Ź mor intranz. 1) A ├«nceta de a mai tr─âi; a se stinge din via╚Ť─â; a se sf├ór╚Öi; a deceda; a r─âposa; a sucomba. * ~ dup─â cineva (sau dup─â ceva) a ╚Ťine foarte mult la cineva (sau la ceva); a suferi foarte tare pentru cineva (sau ceva). ~ de foame a) a fi foarte fl─âm├ónd; b) a fi foarte s─ârac. ~ de dor (fric─â, triste╚Ťe) a fi cov├ór╚Öit de dor (fric─â, triste╚Ťe). ~ cu zile a muri ├«nainte de vreme (├«n ├«mprejur─âri nefaste sau neglij├ónd o boal─â). A trage s─â moar─â a fi ├«n agonie; a fi pe patul de moarte. 2) (despre plante) A pierde cu totul seva (de secet─â, de frig etc.); a se usca; a pieri. 3) fig. A ├«nceta de a mai fi perceput cu organele de sim╚Ť; a disp─ârea treptat; a se pierde. 4) fig. A ├«nceta de a mai exista (printr-o evolu╚Ťie lent─â); a ajunge ├«n declin; a apune. Civiliza╚Ťie, limb─â care moare. /<lat. moriri
moară f. 1. mașină de măcinat grâu: moară de apă, de vânt, moară cu aburi; a se lua cuiva apa dela moară, a-l stingheri în afacerile sale (imagine luată dela moara care nu poate umbla când nu are apă); a veni cuiva apa la moară, a-i merge bine afacerile; 2. fam. ciufuială: a face cuiva o moară în cap. [Lat. MOLA].
mur├Č v. 1. a ├«nceta din viea╚Ť─â: a murit; a muri de foame, a nu avea mijloace de traiu; 2. fig. a ├«nceta de a exista: fapta bun─â nu moare; 3. a se stinge: ochii unchia╚Öului clipir─â ca o candel─â ce moare OD.; 4. a se consuma: a muri de fric─â, de ur├«t; 5. a se pr─âp─âdi de dragoste: moare dup─â ea. [Lat. MORIRI].
mo├ír─â f., pl. mor─ş (lat. m┼Ćla, vgr. m├Żle, [got. malan, a m─âcina], it. pv. cat. mola, fr. meule [peatr─â de m─âcinat, ─şar moulin, moar─â, vine d. lat. m┼Ćlinum], sp. muela, port. m├┤. V. molar ╚Öi m─âla─ş). Ma╚Öin─â de m─âcinat cereale. Edificiu ├«n care e instalat─â aceast─â ma╚Öin─â. A t─â─şa (sa┼ş: a lua) cu─şva apa de la moar─â, a-─ş paraliza mi╚Öc─ârile, a-l face s─â nu ma─ş poat─â lucra, a-l descuraja. A-╚Ť─ş veni apa la moar─â, a-╚Ť─ş merge bine afacerile, a prinde curaj, a-╚Ť─ş veni momentu favorabil. A tr─âi ca g─âina la moar─â, a tr─âi ├«n bel╚Öug. A vorbi ca moara (sa┼ş ca o moar─â hodorogit─â), a vorbi mult ╚Öi f─âr─â ╚Öir. Ca la moar─â, pe r├«nd, succesiv, fie-care la r├«ndu lu─ş. V. r├«╚Öni╚Ť─â.
*moar├ęz v. tr. (fr. moirer). Da┼ş aspect de moar: a moara o panglic─â.
1) mor, a mur├ş v. intr. (lat. pop. *m┼Ćrio, -├şre, cl. m┼Ćrior, m┼Ćri; it. morire, pv. sp. morir, fr. mourir [pg. morrer]. ÔÇô Mor, mor─ş, moare, murim, muri╚Ť─ş, mor; muream; muri─ş; s─â mor, s─â moar─â; murind. V. mort, moarte). ├Äm─ş da┼ş sufletu, termin v─şa╚Ťa, nu ma─ş tr─â─şesc: ╚śtefan cel Mare a murit la 1504. Fig. Sufer mult, ├«s chinuit de: mor de foame, de frig, de fric─â. M─â sting (Fam.): focu a murit. Dispar, ├«s dat u─şt─âri─ş: fapta bun─â nu moare. Mor de r├«s, m─â topesc de r├«s, r├«d de nu ma─ş pot, le╚Öin de r├«s. A muri de ur├«t, a te plictisi grozav. A muri dup─â cineva sa┼ş ceva, a te pr─âp─âdi dup─â, a-╚Ť─ş pl─âcea foarte mult, a ─şubi ad├«nc. A trage s─â mor─ş, a fi ├«n agonia mor╚Ťi─ş. De murit, foarte, grozav: era un frig de murit.
MOAR─é s. ╚Ťintar, (Mold.) car. (Jocul numit ~.)
moar─â s. v. CEAS. CEASORNIC. GATER. GUR─é. JOAG─éR. MORI╚śC─é. STOMAC.
MURI vb. 1. a deceda, a disp─ârea, a se duce, a pieri, a se pr─âp─âdi, a r─âposa, a (se) sf├«r╚Öi, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (├«nv. ╚Öi pop.) a se s─âv├«r╚Öi, (├«nv. ╚Öi reg.) a se prist─âvi, (├«nv.) a se prosl─âvi, (ir.) a cr─âpa, a plesni, (├«nv. ╚Öi reg. ir.) a se sparge, (fig. ╚Öi fam.) a se cur─â╚Ťa, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (├«nv. ╚Öi pop. fig.) a pica, (├«nv. ╚Öi reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (A ~ ├«n urma unui atac de cord.) 2. a c─âdea, a pieri. (A ~ la datorie, ├«n lupt─â.)
AUCH DAS SCH├ľNE MUSS STERBEN (germ.) ╚Öi ceea ce-i frumos trebuie s─â moar─â ÔÇô Schiller, ÔÇ×N├ĄnieÔÇŁ. Nimic nu e nepieritor.
DEALU MORII, com. în jud. Bacău; 3.100 loc. (1995).
DECET IMPERATOREM STANTEM MORI (lat.) un ├«mp─ârat se cuvine s─â moar─â ├«n picioare ÔÇô Maxim─â atribuit─â ├«mp─âratului Vespasian. Semnific─â ├«nfruntarea demn─â ╚Öi stoic─â a destinului.
DULCE ET DECORUM EST PRO PATRIA MORI (lat.) e pl─âcut ╚Öi frumos s─â mori pentru patrie ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 2, 13. ├Ändemn adresat tineretului de a urma pildele de vitejie ale str─âbunilor.
LA GARDE MEURT, MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare, dar nu se pred─â ÔÇô Cuvinte de r─âspuns atribuite generalului Cambronne, comandant ├«n garda imperial─â, c─âruia, ├«n b─ât─âlia de la Waterloo, englezii i-au cerut s─â se predea ├«mpreun─â cu cei c├ó╚Ťiva oameni ce-i mai r─âm─âseser─â.
LE ROI EST MORT! VIVE LE ROI! (fr.) regele a murit! tr─âiasc─â regele! ÔÇô Formul─â prin care se anun╚Ťa, ├«n Fran╚Ťa, decesul suveranului ╚Öi urcarea pe tron a urma╚Öului s─âu. Se folose╚Öte ironic atunci c├ónd o schimbare de persoane nu antreneaz─â ╚Öi schimbarea unor st─âri de lucruri.
MOARA, com. ├«n jud. Suceava, situat─â ├«n Pod. Sucevei, pe r├óul ╚śomuzu Mare; 4.429 loc. (2000). Re╚Öed. com. este satul Moara Nica. Biserica armeano-gregorian─â Adormirea Maicii Domnului-Hagigadar (1512), ├«n satul Bulai ╚Öi biserica de lemn Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1774), ├«n satul Moara Nica.
MOARA S─éRAC─é v. Moara Vl─âsiei.
MOARA VL─éSIEI, com. ├«n jud. Ilfov, situat─â ├«n C├ómpia Vl─âsiei, pe r├óul Cociovali╚Ötea; 5.560 loc. (2000). Sta╚Ťii de c. f. (├«n satele M.V. ╚Öi C─âciula╚Ťi). Fabric─â de b─âuturi r─âcoritoare. Sericicultur─â. P├ón─â la 17 febr. 1968 s-a numit Moara S─ârac─â. Palatul ÔÇ×GhicaÔÇŁ (1822-1828), ├«n stil neoclasic, ├«n satul C─âciula╚Ťi.
NON OMNIS MORIAR (lat.) ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×Ode,ÔÇŁ III, 30, 6. Un mare creator supravie╚Ťuie╚Öte prin opera sa.
PARTIR, CÔÇÖEST MOURIR UN PEU (fr.) a pleca ├«nseamn─â a muri pu╚Ťin ÔÇô E. Haraucourt (poet francez) ÔÇ×Rondel de lÔÇÖadieuÔÇŁ.
R├éU DE MOAR─é, com. ├«n jud. Hunedoara, situat─â ├«n S depr. Ha╚Ťeg, la poalele N ale m-╚Ťilor Retezat, pe cursul superior al r├óului R├óu Mare; 3.409 loc. (2005). Expl. de granit. Hidrocentrale ├«n satele Ostrovu Moc (15,9 MW, intrat─â ├«n func╚Ťiune ├«n 1986), Clopotiva (14 MW, 1987) ╚Öi Ostrov (15,9 MW, 1988). ├Än satul R. de M., atestat documentar ├«n 1359, se afl─â ruinele Cur╚Ťii cnejilor C├ónde (sec. 15), iar ├«n satul Suseni, men╚Ťionat documentar ├«n 1439, ruinele cet─â╚Ťii Col╚Ť (sau Cetatea Col╚Ťului), construit─â de cnejii C├ónde pe un pinten st├óncos din m-╚Ťii Retezat. A fost una dintre cele mai puternice cet─â╚Ťi cneziale din Transilvania, Biserica Pogor├órea Duhului Sf├ónt (sec. 14), ├«n satul Ostrov, ╚Öi bisericile Cuvioasa Parascheva (1700) ╚Öi Sf. Ioan Botez─âtorul (1768), ├«n satul Clopotiva. Acces spre rezerva╚Ťiile Gemenele (din Parcul Na╚Ťional Retezat) ╚Öi spre calcarele de la Fa╚Ťa Fetei (cu planta endemic─â Centaurea pseudophrygia ssp. retezatensis).
R├éUL MORILOR v. Teli╚Ťa.
SLOBOZIA MOAR─é, com. ├«n jud. D├ómbovi╚Ťa, situat─â ├«n C. Titu, pe interfluviul D├ómbovi╚Ťa-Ilfov; 2.366 loc. (2005). ├Äntre 17 febr. 1968 ╚Öi 23 ian. 1981 a f─âcut parte din jud. Ilfov.
VEDI NAPOLI, E POI MUORI! (it.) s─â vezi Napoli, apoi po╚Ťi s─â mori ÔÇô Proverb prin care se exprim─â admira╚Ťia fa╚Ť─â de frumuse╚Ťea ora╚Öului ╚Öi a golfului.
WO EIN BRUTUS LEBT, MUSS C├äSAR STERBEN (germ.) acolo unde tr─âie╚Öte un Brutus, trebuie s─â moar─â un Cezar ÔÇô Schiller, ÔÇ×Die R├ĄuberÔÇŁ, act IV, scena 5. Sentin╚Ťa se utilizeaz─â azi, atunci c├ónd este vorba de doi adversari ireductibili, care nu pot convie╚Ťui sau colabora.
a lăsa (pe cineva) în boli / în moara lui expr. (pop.) a lăsa (pe cineva) în pace.
a muri ca muștele expr. a muri în număr foarte mare.
a muri cu zile expr. 1. a deceda în urma unei boli insuficient tratate. 2. a deceda în împrejurări neprevăzute.
a muri de inimă rea expr. a muri copleșit de durere / de supărare.
a muri de moarte bun─â expr. a deceda din cauze naturale, a muri de b─âtr├óne╚Ťe.
a muri de pneumonie / de el ├«ncins / de glon╚Ťul rece 1. (glum.) a muri ├«mpu╚Öcat. 2. a muri ├«n ├«mprejur─âri dubioase.
a muri pe capete expr. v. a muri ca muștele.
a tolocăni ca o moară stricată expr. a vorbi mult și fără rost.
a vorbi ca o moară hodorogită / ca o moară stricată expr. a pălăvrăgi, a turui, a trăncăni întruna, agasându-i pe cei din jur.
a-i muri cuiva lăudătorii expr. 1. a fi plin de sine, a fi încântat / mândru de propria persoană. 2. a se lăuda întruna.
a-i veni (cuiva) apa la moar─â expr. a se sup─âra, a se enerva.
├«ncercarea moarte n-are: moare numai cine-ncearc─â prov. (glum.) speran╚Ťa moare ultima.
moar─â, mori s. f. (intl.) ceas.
moar─â alb─â expr. (intl.) ceas de buzunar de argint.
moară galbenă / roșie expr. (intl.) ceas de aur.
moar─â neferecat─â / stricat─â expr. persoan─â guraliv─â.
MURI a adormi, a ajunge la export / la salamet, a-i cre╚Öte gr─âdini╚Ťa pe piept, a se cur─â╚Ťa, a da col╚Ťul, a da ├«n primire, a da ortul popii, a face macii ro╚Öii la col╚Ťul gurii, a face pneumonie, a-╚Öi fr├ónge g├ótul, a se ├«mboln─âvi de deces, a-l lua aghiu╚Ť─â / benga / dracul / mama dracului / naiba, a merge la export, a o mierli, a muri de pneumonie, el ├«ncins, glon╚Ťul rece, a se pr─âji la lum├ónare, a-l pupa m─âsa (pe cineva) rece, a se r─âci, a-i r─âm├óne (cuiva) ciolanele / oasele undeva, a-l str├ónge Dumnezeu de pe p─âm├ónt, a-i suna ceasul, a trece ├«n lumea drep╚Ťilor, a-l vedea ─âl-de-Sus, a vedea pe dracul / pe naiba.
s─â moar─â Bibi / mama / ortuÔÇÖ expr. (vulg.) folosit─â pentru a convinge un interlocutor de adev─ârul unei afirma╚Ťii anterioare.
să mor eu! expr. (vulg.) pe cuvânt de onoare!, pe cinstea mea!
să mori tu? expr. (vulg.) serios?, pe cuvânt de onoare?

Moar─â dex online | sinonim

Moar─â definitie

Intrare: moar─â
moar─â substantiv feminin
Intrare: moara
moara verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: muri (verb)
muri verb verb grupa a IV-a conjugarea a V-a