Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru mister

MIST├ëR1, mistere, s. n. 1. Ceea ce este (├«nc─â) ne├«n╚Ťeles sau nedescoperit; tain─â; secret, enigm─â. 2. Dogm─â cre╚Ötin─â pe care Biserica o consider─â inaccesibil─â ra╚Ťiunii omene╚Öti. 3. (La pl.) Ritualuri religioase ├«n Grecia ╚Öi Roma antic─â la care participau doar cei ini╚Ťia╚Ťi. 4. (La pl.) Scrieri dramatice medievale ├«n versuri, ini╚Ťial cu caracter religios, reprezentate cu prilejul unor s─ârb─âtori (religioase). [Var.: (├«nv.) mist├ęriu s. n.] ÔÇô Din fr. myst├Ęre, lat. mysterium.
M├ŹSTER2 s. m. (Mai ales ├«n Anglia) Termen de adresare c─âtre un b─ârbat care nu are titlu nobiliar; domn. ÔÇô Cuv. engl.
MIST├ëR1, mistere, s. n. 1. Ceea ce este (├«nc─â) necunoscut, ne├«n╚Ťeles sau nedescoperit; tain─â; secret. 2. Dogm─â cre╚Ötin─â pe care biserica o consider─â inaccesibil─â ra╚Ťiunii omene╚Öti. 3. (La pl.) Ritualuri religioase ├«n Grecia ╚Öi Roma antic─â la care participau doar cei ini╚Ťia╚Ťi. 4. (La pl.) Lucrare dramatic─â specific─â evului mediu, cu caracter religios sau laic, reprezentat─â cu prilejul unor s─ârb─âtori (religioase). [Var.: (├«nv.) mist├ęriu s. n.] ÔÇô Din fr. myst├Ęre, lat. mysterium.
M├ŹSTER2 s. m. (Mai ales ├«n Anglia) Termen de adresare c─âtre un b─ârbat care nu are titlu nobiliar; domn. ÔÇô Cuv. engl.
MIST├ëR, mistere, s. n. 1. Ceea ce e ├«nc─â necunoscut, nedescoperit, nep─âtruns de minte; tain─â. E at├«t mister ╚Öi at├«ta frumuse╚Ťe ├«n aceast─â und─â de aer parfumat care r─ât─âce╚Öte a╚Öa prin v─âzduh! SANDU-ALDEA, U. P. 66. P─âdurea te-adumbrea cu bucurie ╚śi-╚Ťi povestea via╚Ťa ei intim─â Cu tot misterul ei, l├ós├«ndu-╚Ťi ╚Ťie Doar greutatea de-a g─âsi o rim─â. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 156. Am c─âutat misterul ├«n lumi necunoscute: pe oameni, pe natur─â, pe to╚Ťi am ├«ntrebat. BOLINTINEANU, O. 197. ÔÖŽ Secret. 2. (├Än evul mediu, ├«n ╚Ť─ârile catolice occidentale, la pl.) Dram─â religioas─â cu subiect din biblie. ÔÇô Pl. ╚Öi: (rar) misteruri (CARAGIALE, O. III 132, EMINESCU, O. IV 120). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) mist├ęriu (EMINESCU, N. 32) s. n.
mist├ęr2 s. n., pl. mist├ęre
m├şster1 (angl.) s. m., g.-d. lui m├şster; abr. Mr.
mist├ęr s. n., pl. mist├ęre
m├şster s. m. invar.
MISTÉR s. 1. enigmă, secret, taină, (rar) misteriozitate, (fig.) șaradă. (~ele naturii.) 2. v. taină.
MIST├ëR s.n. 1. Ritual religios secret ├«n Grecia ╚Öi Roma antic─â, la care participau numai cei ini╚Ťia╚Ťi. ÔÖŽ Tain─â; secret. 2. Doctrin─â religioas─â care nu era ├«mp─ârt─â╚Öit─â dec├ót unui num─âr restr├óns de ini╚Ťia╚Ťi. ÔÖŽ Dogm─â religioas─â cre╚Ötin─â care trebuie primit─â a╚Öa cum este dat─â ╚Öi care se crede a fi inaccesibil─â ra╚Ťiunii omene╚Öti. 3. (├Än evul mediu ├«n ╚Ť─ârile catolice) Dram─â religioas─â cu subiect biblic ╚Öi hagiografic. [Cf. fr. myst├Ęre, lat. mysterium ÔÇô lucru ascuns].
M├ŹSTER s.m. Termen de adresare ├«n Anglia c─âtre un b─ârbat care nu are titlu nobiliar; domn. [< engl. mister].
MIST├ëR1 s. n. 1. (pl.) ritual religios secret ├«n Grecia ╚Öi Roma antic─â, la care participau numai cei ini╚Ťia╚Ťi. 2. doctrin─â religioas─â care nu era ├«mp─ârt─â╚Öit─â dec├ót unui num─âr restr├óns de ini╚Ťia╚Ťi. ÔŚŐ dogm─â religioas─â cre╚Ötin─â care trebuie primit─â a╚Öa cum este ╚Öi care se crede a fi inaccesibil─â ra╚Ťiunii. 3. lucrare dramatic─â medieval─â cu subiect biblic ╚Öi hagiografic. 4. ceea ce este necunoscut, ne├«n╚Ťeles, ├«nc─â inexplicabil; tain─â; secret. (< fr. myst├Ęre, lat. mysterium, gr. mysterion)
M├ŹSTER2 s. m. inv. (adresare ├«n Anglia c─âtre un b─ârbat care nu are titlu nobiliar) domn. (< engl. mister)
MIST├ëR ~e n. 1) Lucru necunoscut sau nep─âtruns de ra╚Ťiune; tain─â; enigm─â. 2) rel. Dogm─â cre╚Ötin─â considerat─â ca fiind inaccesibil─â ra╚Ťiunii omene╚Öti. 3) (├«n antichitatea greco-roman─â) Ansamblu de teze ╚Öi de practici religioase, cunoscute numai persoanelor ini╚Ťiate. 4) (├«n evul mediu) Oper─â dramatic─â cu caracter religios. /<fr. mystere, lat. mysterium
mister n. 1. cult secret ├«n religiunea politeist─â: misterele Eleuzine; 2. ├«n religiunea cre╚Ötin─â: tain─â, adev─âr mai presus de ra╚Ťiune; 3. fig. ceeace e secret, ascuns: au v─âzut ├«n repegiune ale Africei misteruri AL.; 4. ├«n evul-mediu: pies─â de teatru despre un subiect biblic.
*mist├ęr n., pl. e, vech─ş ur─ş (fr. myst├Ęre, d. vgr. myst├ęrion). Cult secret ├«n religiunile antice: misterele din Elensina. ├Än religiunea cre╚Ötineasc─â, ta─şn─â, adev─âr ma─ş pe sus de ra╚Ťiune: ├Ämp─ârt─â╚Öania e un mister. Lucru secret, ascuns: misterele politici─ş, naturi─ş. ├Än evu medi┼ş, p─şes─â teatral─â cu sub─şect religios ╚Öi ├«n care intervine Dumneze┼ş, sfin╚Ťi─ş, ├«ngeri─ş, draci─ş ╚Ö. a. A face mister dintrÔÇÖun lucru, a-l ╚Ťinea secret. A ini╚Ťia pe cineva ├«ntrÔÇÖun mister, a-─ş descoperi ni╚Öte lucrur─ş secrete.
MISTER s. 1. enigmă, secret, taină, (rar) misteriozitate, (fig.) șaradă. (~ele naturii.) 2. (BIS.) taină.
mister v. dram─â liturgic─â.

Mister dex online | sinonim

Mister definitie

Intrare: mister (tain─â)
mister tain─â substantiv neutru
Intrare: mister (domn)
mister domn substantiv masculin invariabil