Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

chilogramm├ętru smn vz kilogrammetru
KILOGR├üM-M├ëTRU, kilogram-metri, s. m. Unitate de m─âsur─â pentru lucrul mecanic, egal─â cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greut─â╚Ťi de un kilogram la ├«n─âl╚Ťimea de un metru. [Scris ╚Öi: kilogrammetru, chilogrammetru] ÔÇô Din fr. kilogramm├Ętre.
M├ëTRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamental─â de m─âsur─â pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alc─âtuit dintr-o rigl─â, band─â gradat─â de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) ╚Öi divizat ├«n centimetri ╚Öi milimetri, cu care se m─âsoar─â lungimile. ÔÖŽ Bucat─â de lemn (de foc) lung─â de aproximativ un metru (1); stiv─â de lemne (de foc) egal─â cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de m─âsur─â a versului; p. ext. ritm determinat de ├«mp─âr╚Ťirea unui vers ├«n silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unit─â╚Ťilor de timp, determinat─â de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, caden╚Ť─â. ÔÇô Din fr. m├Ętre, lat. metrum.[1]
KILOGRAMM├ëTRU, kilogrammetri, s. m. Unitate de m─âsur─â pentru lucrul mecanic, egal─â cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greut─â╚Ťi de un kilogram la ├«n─âl╚Ťimea de un metru [Scris ╚Öi: chilogrammetru] ÔÇô Din fr. kilogramm├Ętre.[1]
M├ëTRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamental─â de m─âsur─â pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alc─âtuit dintr-o rigl─â, band─â gradat─â de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) ╚Öi divizat ├«n centimetri ╚Öi milimetri, cu care se m─âsoar─â lungimile. ÔÖŽ Bucat─â de lemn (de foc) lung─â de aproximativ un metru (1); stiv─â de lemne (de foc) egal─â cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de m─âsur─â a versului; p. ext. ritm determinat de ├«mp─âr╚Ťirea unui vers ├«n silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unit─â╚Ťilor de timp, determinat─â de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, caden╚Ť─â. ÔÇô Din fr. m├Ętre, lat. metrum.
KILOGRAMM├ëTRU, kilogrammetri, s. m. Unitate de m─âsur─â pentru lucru mecanic, egal─â cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greut─â╚Ťi de un kilogram la ├«n─âl╚Ťimea de un metru. ÔÇô Scris ╚Öi: chilogrammetru.
M├ëTRU 2, metri, s. m. Unitate de m─âsur─â ├«n versifica╚Ťie, compus─â din unul sau dou─â picioare. ÔŚŐ Sistem de versifica╚Ťie, caracterizat printr-o anumit─â structur─â ╚Öi dispozi╚Ťie a unit─â╚Ťilor ritmice. ÔŚŐ Metru iambic v. iambic. Metru trohaic v. trohaic. Metru dactilic v. dactilic. ÔÖŽ Ritm, caden╚Ť─â. Inimi reci ca v├«ntul iernii, psalmodii pe-acela╚Öi metru. MACEDONSKI, O. I 95. Pl. ╚Öi: (├«nvechit, n.) metruri (MACEDONSKI, O. IV 98).
M├ëTRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamental─â de m─âsur─â a lungimii din sistemul metric (aproximativ egal─â cu a zecea milioana parte din sfertul meridianului p├óm├«ntesc). Peste o jum─âtate de or─â relu─âm mar╚Öul. Dup─â vreo cinci sute de metri, afl─âm ce-a fost. CAMIL, PETRESCU, U. N. 348. ÔŚŐ (Precizat prin ┬źliniar┬╗) Fa╚Ťada are paisprezece metri liniari. ÔŚŐ Metru p─âtrat v. p─âtrat. Metru cub (sau cubic) v. cub. 2. Rigl─â de metal sau de lemn ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n centimetri ╚Öi milimetri, cu care se m─âsoar─â lungimile. Continu─â s─â trag─â linii pe o sc├«ndur─â, ferind din cale un metru galben. C. PETRESCU, ├Ä. II 181.
!kilogr├ím-m├ętru (-lo-gram-, me-tru) s. m., art. kilogr├ím-m├ętrul; pl. kilogr├ím-m├ętri, art. kilogr├ím-m├ętrii; simb. kgm
m├ętru (me-tru) s. m., art. m├ętrul; pl. m├ętri, art. m├ętrii; simb. m
kilogr├ím-f├│r╚Ť─â-m├ętru s. n. (sil. -gram-, -tru), art. kilogr├ímul-f├│r╚Ť─â-m├ętru; pl. kilogr├íme-f├│r╚Ť─â-m├ętru; simb. kgf.m
kilogramm├ętru s. m. (sil. -gram-, -tru), art. kilogramm├ętrul; pl. kilogramm├ętri, art. kilogramm├ętrii; simb. kgm[1]
m├ętru s. m. (sil. -tru), art. m├ętrul; pl. m├ętri, art. m├ętrii; simb. m
kilogr├ím-f├│r╚Ť─â-m├ętru s. n. (sil. -gram-, -tru), art. kilogr├ímul-f├│r╚Ť─â-m├ętru; pl. kilogr├íme-f├│r╚Ť─â-m├ętru; simb. kgf.m
kilogramm├ętru s. m. (sil. -gram-, -tru), art. kilogramm├ętrul; pl. kilogramm├ętri, art. kilogramm├ętrii; simb. kgm[1]
KILOGRAM-FORȚĂ-MÉTRU s. v. kilogram-metru.
KILOGRAMM├ëTRU s. (FIZ.) kilogram-for╚Ť─â-metru.[1]
MÉTRU s. 1. (înv.) măsurar. (~ pentru calculat lungimile.) 2. v. ritm.
KILOGRAMM├ëTRU s.m. Unitate de lucru mecanic, egal─â cu efortul necesar pentru ridicarea unei greut─â╚Ťi de 1 kg la ├«n─âl╚Ťimea de 1 m. [< fr. kilogramm├Ętre].
M├ëTRU1 s.m. 1. Unitate de m─âsur─â a lungimii din sistemul metric, care reprezint─â a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de m─âsur─â f─âcut din lemn, din metal etc. av├ónd lungimea de un metru (1). [< fr. m├Ętre, cf. gr. metron ÔÇô m─âsur─â].
M├ëTRU2 s.m. 1. Picior de vers ritmic ├«n versifica╚Ťia greco-latin─â, determinat de un grup de silabe lungi ╚Öi scurte. ÔÖŽ Num─ârul de silabe ╚Öi cezura necesar─â pentru a forma un gen de vers ├«n versifica╚Ťia modern─â. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unit─â╚Ťilor de timp, determinat─â de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, caden╚Ť─â. [Pl. -ri. / < fr. m├Ętre, cf. lat. metrum, gr. metron].
-METRU Element secund de compunere savant─â, cu semnifica╚Ťia unit─â╚Ťii de m─âsur─â ÔÇ×metru1 (1) [├«n DN]ÔÇŁ. [Cf. gr. metron ÔÇô m─âsur─â].
KILOGRAMM├ëTRU s. m. unitate de m─âsur─â a lucrului mecanic ╚Öi a energiei, egal─â cu efortul necesar pentru deplasarea unei greut─â╚Ťi de 1 kg cu 1 m. (< fr. kilogramm├Ętre)
M├ëTRU1 s. m. 1. unitate fundamental─â de m─âsur─â pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. rigl─â, band─â gradat─â de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de m─âsur─â a versului; (p. ext.) ritm determinat de ├«mp─âr╚Ťirea unui vers ├«n silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organiz─ârii duratelor sunetelor dup─â succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, caden╚Ť─â, m─âsur─â. (< fr. m├Ętre, lat. metrum, gr. metron)
-MÉTRU3 elem. metr2(o)-.
-MÉTRU2 elem. metr1(o)-. ()
KILOGRAMM├ëTRU ~i m. Unitate de m─âsur─â pentru lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greut─â╚Ťi de un kilogram la ├«n─âl╚Ťimea de un metru. /< fr. kilogrammetre[1]
M├ëTRU ~i m. 1) Unitate de m─âsur─â a lungimii, egal─â cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de m─âsur─â a lungimii egal─â cu aceast─â unitate. /<fr. m├ętre, lat. metrum
metru m. 1. unitatea m─âsurilor de lungime, egal─â cu a zece milioana parte din sfertul meridianului terestru; 2. piciorul unui vers greco-latin.
*chilogramom├ętru m. ╚Öi n., pl. e (chilo-, gram ╚Öi metru). Unitate de m─âsur─â a munci─ş echivalent─â cu sfor╚Ťarea necesar─â ca s─â ridic─ş un chilogram la ├«n─âl╚Ťime de un metru.
*m├ętru m. (vgr. m├ętron, m─âsur─â. V. metric, m─âsur─â). Unitatea de m─âsur─â a lungimi─ş adoptat─â ├«n Francia, ├«n cele-lalte ╚Ť─âr─ş latine ╚Öi a─şurea: metru e egal cu a patruzec─ş de milioana parte din sfertu meridianulu─ş p─âm├«ntesc. Ob─şect care serve╚Öte la m─âsurat ╚Öi care are o lungime de un metru: metru de lemn, de metal. Metru p─âtrat, unitate de m─âsur─â p. suprafe╚Ťe echivalent─â cu un p─âtrat cu laturile de un metru. Metru cub (sa┼ş cubic), unitatea de m─âsur─â p. volume echivalent─â cu un cub cu laturile de un metru. Pic─şoru unu─ş vers greco-latin. ÔÇô Multipli─ş metrulu─ş s├«nt: deca-, ecto-, chilo-, ╚Öi miria-metru, ─şar submultipli─ş: deci-, centi-, ╚Öi mili-metru.
CHILOGRAMM├ëTRU, chilogrammetri, s. m. v. KILOGRAMMETRU. Unitate de m─âsur─â pentru lucrul mecanic, egal─â cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greut─â╚Ťi de un kilogram la ├«n─âl╚Ťimea de un metru [Scris ╚Öi: chilogrammetru] ÔÇô Din fr. kilogramm├Ętre. ÔÇô [DEX ÔÇÖ98]
METRU s. 1. (înv.) măsurar. (~ pentru calculat lungimile.) 2. ritm. (~ al unui vers.)
metru (< lat. metrum ÔÇ×m─âsura versului, picior, versÔÇŁ, de la gr. ╬╝╬ş¤ä¤ü╬┐╬Ż [metron] ÔÇ×m─âsur─âÔÇŁ) 1. ├Än muzic─â, succesiune sau alternare periodic─â de timpi (1, 2) accentua╚Ťi, unde duratele* sunt identice, iar accentele (III, 1) de intensitate egal─â apar la intervale de timp egale. Un m. se deosebe╚Öte de altul prin structura m─âsurii*, care, cuprins─â ├«ntre dou─â accente tari, se repet─â mereu. Alternarea accentelor este de trei feluri: alternare binar─â* din doi ├«n doi timpi, cre├ónd m. binar; alternare ternar─â*, din trei ├«n trei timpi, cre├ónd m. ternar; alternare mixt─â, o combina╚Ťie de m. binar ╚Öi ternar, cre├ónd m. mixt sau eterogen. ├Än m─âsurile simple, m. (binar sau ternar) coincide cu m─âsura. ├Än m─âsurile compuse, una singur─â din acestea poate cuprinde mai mul╚Ťi m., binari sau ternari, iar uneori binari + ternari. Accentele timpilor tari ai unui m. poart─â numele de accente metrice ╚Öi apar la intervale de timp egale (din 2 ├«n 2 timpi, din 3 ├«n 3 sau din 4 ├«n 4). Timpul accentuat se mai nume╚Öte thesis* (gr. ÔÇ×cobor├óreÔÇŁ) iar cel neaccentuat arsis* (gr. ÔÇ×urcareÔÇŁ); ├«n antic. ace╚Öti doi termeni aveau ├«n accentuare semnifica╚Ťii inverse. Din punctul de vedere al accentului metric, m─âsur─â de doi timpi cuprinde o thesis ╚Öi o arsis; cea de trei timpi o thesis ╚Öi ╚Öi dou─â arsis, pe c├ónd cea de patru timpi, successiv, o thesis principal─â, o arsis, a thesis secundar─â ╚Öi iar─â╚Öi o arsis. 2. M. constituie etalonul ritmului*, un mijloc de a-l m─âsura. ├Än cursul execut─ârii unei lucr─âri muzicale, timpii m. pot fi m─âsura╚Ťi ├«n g├ónd sau cu vocea. Ei pot fi marca╚Ťi prin mi╚Öc─âri adecvate ale capului, m├óinii, piciorului sau corpului, ceea ce face s─â se ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi s─â se re╚Ťin─â ritmul lucr─ârii executate. 3. ├Än arta poetic─â, m. [numit aici ╚Öi picior (1)] este un grup de dou─â sau trei silabe, care formeaz─â celula de baz─â a unui vers. Un m. are o silab─â accentuat─â ╚Öi una sau dou─â neaccentuate. Dup─â num─ârul silabelor ╚Öi pozi╚Ťia accentelor, se deosebesc diferitele tipuri de m. poetici, cu denumirile lor [ex. iambul* este bisilabic, cu prima silab─â neaccentuat─â (├«nsemnat─â grafic cu U) ╚Öi ├«n muzic─â echivaleaz─â cu o valoare de durat─â urmat─â de alta dubl─â; dactilul* este trisilabic, cu prima silab─â accentuat─â (├«nsemnat─â cu -) ╚Öi ├«n muzic─â echivaleaz─â cu o valoare de durat─â urmat─â de dou─â, fiecare de valoare pe jum─âtate]. ÔÖŽ ├Än antic. greco-roman─â exista un unic sistem de m. pentru a m─âsura poezia, muzica ╚Öi dansul, arte ├«ngem─ânate, primele dou─â fiind ca ╚Öi inseparate (v. sincretism). Silabele se deosebeau dup─â cantitatea duratei lor, iar nu dup─â intensitatea accentelor. O silab─â putea fi lung─â (lat. longa, notat─â cu semnul grafic -) sau scurt─â (lat. brevis, notat─â cu U). Lu├ónd ca unitate elementele din m─âsura muzical─â actual─â, silaba scurt─â echivala cu un timp, cea lung─â cu doi timpi, iar piciorul cu m. De la ├«nceputul ev. med., intensitatea accentului a prevalat asupra cantit─â╚Ťii duratei, ajung├óndu-se ca, la sf├ór╚Öitul sec. 12, m. muzical s─â capete caracteristicile stabilite ├«n sistemul mensuralismului (v. musica mensurata), adic─â al sistemului de nota╚Ťie (III), n─âscut o dat─â cu muzica polif., ├«n care raporturile de valoare dintre note trebuiau s─â fie precis determinate, condi╚Ťie sine qua non a execu╚Ťiei acestei muzici. ├Än fine, din sec. 16 ├«nainte, m. muzical a fost reglat─â de diviziunea ├«n m─âsuri. Semnele ÔÇô ╚Öi U sunt utilizate ╚Öi ast─âzi ├«n teoria artei poetice ╚Öi a metricii (1) muzicale, ├«ns─â ele marcheaz─â intensitatea accentelor, iar nu cantitatea duratei, ca ├«n antic.
M├ëTRU (< fr., lat.) s. m. 1. Unitate de m─âsur─â fundamental─â pentru lungime (simbol: m); potrivit defini╚Ťiei adoptate ├«n 1983 de Conferin╚Ťa XVII general─â de m─âsuri ╚Öi greut─â╚Ťi, m. este egal cu distan╚Ťa parcurs─â de lumin─â ├«n vid ├«n 1/299.792.458 secunde. Prima defini╚Ťie a m. ca ÔÇ×a zecea milioana parte din lungimea sfertului meridianului terestruÔÇŁ dateaz─â din 1791. ├Än 1889, a fost definit ca ÔÇ×lungimea prototipului interna╚ŤionalÔÇŁ, de platin─â iradiat─â, denumit m. etalon, p─âstrat la S├Ęvres (Fran╚Ťa). ├Än 1960, m. a fost definit ca fiind egal cu 1.650.763,73 lungimi de und─â ├«n vid ale radia╚Ťiei care corespunde tranzi╚Ťiei atomului de kripton 86 ├«ntre nivelele energetice 2p10 ╚Öi 5d5. ÔŚŐ M. pe secund─â (simbol: m/s) = unitate de m─âsur─â pentru vitez─â. ÔŚŐ M. pe secund─â la p─âtrat (simbol m/s2) = unitate de m─âsur─â pentru accelera╚Ťie. V. cub, p─âtrat. ÔÖŽ Rigl─â de lemn, de metal, de material plastic etc., care au, de regul─â, lungimea de un m. (1) ╚Öi sunt divizate ├«n centimetri sau milimetri, servind la efectuarea m─âsur─âtorilor. ÔÖŽ Bucat─â de lemn (de foc) ├«nalt─â ╚Öi lat─â de c. un m. 2. Grup de silabe, constituind unitatea de m─âsur─â a unui vers; p. ext., ritm determinat de ├«mp─âr╚Ťirea unui vers ├«n silabe. 3. (MUZ.) Ordinea succesiunii unit─â╚Ťilor de timp, determinat─â, de obicei, de accente tari sau slabe.
Q-METRU (< fr.) s. n. (TELEC.) Instrument pentru m─âsurarea factorului de calitate (egal cu raportul dintre impedan╚Ť─â ╚Öi rezisten╚Ť─â) al bobinelor sau al circuitelor de ├«nalt─â frecven╚Ť─â.
-METRU1 ÔÇ×care m─âsoar─â, care ├«nregistreaz─âÔÇŁ. ÔŚŐ gr. metron ÔÇ×m─âsur─âÔÇŁ > fr. -m├Ętre, it. -metro > rom. -metru.
-METRU2 ÔÇ×uter, matriceÔÇŁ. ÔŚŐ gr. metra ÔÇ×uter, matriceÔÇŁ > fr. -m├Ętre > rom. -metru.
a avea un metru ╚Öi trei atmosfere / ╚Ö-un ╚Öni╚Ťel expr. (adol., iron.) a fi firav / priz─ârit
a bea la metru expr. a bea mult ╚Öi f─âra a ╚Ťine cont de calitatea b─âuturii.
doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă și slabă.
metru, metri s. m. (intl.) an de deten╚Ťie.

Metru dex online | sinonim

Metru definitie

Intrare: metru
metru 2 pl. -uri substantiv neutru
  • silabisire: me-tru
metru 1 pl. -i substantiv masculin
  • silabisire: me-tru
m substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: em, me, m├«
Intrare: kilogram-metru
kgm simbol
chilogrammetru substantiv masculin
chilogramometru substantiv masculin
kilogrammetru substantiv masculin
  • silabisire: ki-lo-gram-me-tru
kilogram-metru substantiv masculin
  • silabisire: ki-lo-gram-me-tru
kilogram substantiv neutru
  • silabisire: ki-lo-gram
metru 1 pl. -i substantiv masculin
  • silabisire: me-tru
Intrare: q-metru
q-metru substantiv neutru (numai) singular
metru 1 pl. -i substantiv masculin
  • silabisire: me-tru
Intrare: metru (suf. - uter)
metru 2 suf. - uter
Intrare: metru (suf. - m─âsurare)
metru 1 suf. - m─âsurare
Intrare: kilogram-for╚Ť─â-metru
kilogram-for╚Ť─â-metru substantiv neutru
  • silabisire: ki-lo-gram-for-╚Ť─â-me-tru
kgf.m simbol