matroană definitie

11 definiții pentru matroană

MATROÁNĂ, matroane, s. f. Soție a unui cetățean roman. ♦ P. gener. Femeie căsătorită (care impune respect). ♦ (Depr.) Femeie în vârstă (și grasă). – Din lat., it. matrona, fr. matrone, germ. Matrone.
MATROÁNĂ, matroane, s. f. Soție a unui cetățean roman. ♦ P. gener. Femeie căsătorită (care impune respect). ♦ (Depr.) Femeie în vârstă (și grasă). – Din lat., it. matrona, fr. matrone, germ. Matrone.
MATROÁNĂ, matroane, s. f. (La romani) Nume dat în semn de respect unei femei căsătorite din aristocrație. Roma veche întreagă Se-nșiră pe dinaintea mea: consilii, proconsuli, matroane, copile. MACEDONSKI, O. I 14. ◊ (Astăzi livresc sau ironic) Juvaerurile atîrnau la gîtul și urechile matroanelor. ANGHEL, PR. 40. [Iat-o] în sfîrșit, matroană respectabilă, povățuind. NEGRUZZI, S. I 289.
matroánă (ma-troa-) s. f., g.-d. art. matroánei; pl. matroáne
matroánă s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. matroánei; pl. matroáne
MATROÁNĂ s.f. (Ist.) Nume dat în semn de respect mamelor sau femeilor căsătorite din aristocrația romană. ♦ (Uneori ironic) Femeie matură, respectabilă; mamă a unei familii numeroase și respectabile. [< lat. matrona, cf. germ. Matrone, it. matrona, fr. matrone].
MATROÁNĂ s. f. femeie căsătorită în aristocrația romană. ◊ (ir.) femeie matură, respectabilă. (< lat., it. matrona, fr. matrone)
matroánă (matroáne), s. f. – Stăpînă, femeie respectabilă cu o anumită vîrstă. Lat. matrona (sec. XIX).
MATROÁNĂ ~e f. 1) înv. Soție de cetățean roman. 2) Femeie căsătorită care impune respect prin ținuta exterioară și gravitatea sa. 3) depr. Femeie în vârstă, corpolentă și vulgară. /<lat., it. matrona, fr. matrone
*matrónă și -oánă f., pl. e (lat. matróna. V. motrună). La Romanĭ, doamnă, cocoană (care era foarte respectată). Azĭ. Iron. Cocoană cam bătrînă. V. patron.
matroană, matroane s. f. 1. (peior.) femeie în vârstă și grasă. 2. proprietara unui bordel.

matroană dex

Intrare: matroană
matroană substantiv feminin
  • silabisire: -troa-