Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru manubriu

MAN├ÜBRIU s. n. 1. (Zool.) Forma╚Ťie tubular─â a corpului meduzelor, unde se afl─â orificiul buco-anal. 2. Structur─â anatomic─â care are form─â de m├óner. ÔÇô Din fr., lat. manubrium.
MAN├ÜBRIU, manubrii, s. n. 1. (Zool.) Forma╚Ťie tubular─â a corpului meduzelor, unde se afl─â orificiul buco-anal. 2. Structur─â anatomic─â ├«n form─â de m├óner. ÔÇô Din fr., lat. manubrium.
man├║briu [briu pron. briu] (-nu-briu) s. n., art. man├║briul
man├║briu s. n. [-briu pron. -briu], art. man├║briul; pl. man├║brii
MAN├ÜBRIU s.n. 1. Tub la meduze unde se afl─â orificiul buco-anal. 2. Structur─â anatomic─â av├ónd form─â de m├óner. ÔŚŐ Manubriu sternal = os lat articulat cu sternul. 3. Celul─â cilindric─â din interiorul anteridiei la unele plante inferioare. [Pron. -briu. / < fr., lat. manubrium ÔÇô m├óner].
MAN├ÜBRIU s. n. 1. tub la meduze unde se afl─â orificiul buco-anal. 2. structur─â anatomic─â ├«n form─â de m├óner. ÔÖŽ ~ sternal = os lat, articulat cu sternul. 3. celul─â cilindric─â din interiorul anteridiei la unele plante inferioare. (< fr., lat. manubrium)

Manubriu dex online | sinonim

Manubriu definitie

Intrare: manubriu
manubriu substantiv neutru
  • silabisire: ma-nu-briu
  • pronun╚Ťie: -br─şu