Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu p─âr╚Ťile aeriene verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, folosite pentru hrana animalelor. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├ón─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti. Din p─âm├ónt, din iarb─â verde = cu orice pre╚Ť, neap─ârat. ÔÖŽ Nutre╚Ť verde, proasp─ât cosit. 2. Buruieni de tot felul. ÔŚŐ Iarb─â rea = a) buruian─â otr─âvitoare; b) fig. om r─âu, primejdios. 3. Paji╚Öte. 4. Compuse: iarb─â-de-mare = plant─â erbacee cu frunze liniare ╚Öi cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii ╚Öi ale c─ârei frunze uscate sunt folosite ├«n tapi╚Ťerie; zegras (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorit─â pe╚Ťiolului lung) plutesc la suprafa╚Ťa apei, ╚Öi cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plant─â peren─â din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse ├«n capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plant─â erbacee veninoas─â, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (├«n basme) iarb─â cu putere miraculoas─â, cu ajutorul c─âreia se poate deschide orice u╚Ö─â ├«ncuiat─â; p. ext. putere supranatural─â, care poate ajuta s─â ob╚Ťii ceva greu de ob╚Ťinut; iarba-g─âii = plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarb─â-crea╚Ť─â = izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, cu frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, dispuse ├«n panicule (Poa nemoralis); iarb─â-gras─â = plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze c─ârnoase, lucioase ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea); iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium); iarb─â-alb─â = plant─â erbacee ornamental─â cu frunzele v─ârgate cu linii verzi ╚Öi albe-ro╚Öietice sau g─âlbui (Phalaris arundinacea); iarba-c─ân─âra╚Öului = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui ╚Öi semin╚Ťele g─âlbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarb─â-albastr─â = plant─â erbacee cu frunzele ├«ngr─âm─âdite la baza tulpinii ╚Öi cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plant─â erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-c├ómpului = plant─â erbacee cu tulpinile noduroase ╚Öi cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarb─â-neagr─â = a) plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate ╚Öi cu flori brune-purpurii pe dinafar─â ╚Öi galbene-verzui pe din─âuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare ╚Öi flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse ╚Öi cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarb─â-ro╚Öie = plant─â erbacee cu tulpina ro╚Öiatic─â, cu frunze nedivizate, lanceolate ╚Öi cu flori galbene dispuse ├«n capitule; (pop.) c├órligioar─â (Bidens cernuus); iarba-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate, p─âroase, cu flori albastre, rar ro╚Öii sau albe (Echium vulgare); b) plant─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albastre sau ro╚Öietice (Veronica latifolia); c) broscari╚Ť─â; iarba-╚Öop├órlelor = plant─â erbacee cu rizom gros, c─ârnos, cu tulpina terminat─â ├«n spic, cu frunze ovale ╚Öi flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarb─â-stelat─â = plant─â erbacee cu tulpina ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi pe margini p─âroase ╚Öi cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarb─â-de-Sudan = plant─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Sorghum halepense). 5. Praf de pu╚Öc─â. ÔÇô Lat. herba.
LUP, lupi, s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blan─â sur─â, cu g├ótul gros, cu capul mare, cu botul ╚Öi urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu coada stufoas─â (Canis lupus). ÔŚŐ Expr. Lup ├«mbr─âcat ├«n piele de oaie sau lup ├«n pielea oii, se spune despre un om ╚Öiret, r─âu ╚Öi pref─âcut. A intrat lupu-n co╚Öar = p─âze╚Öte-te de ho╚Ť. Vorbe╚Öti de lup ╚Öi lupul la u╚Ö─â = vorbe╚Öti despre cineva ╚Öi acesta tocmai sose╚Öte. A da oile ├«n paza lupului = a l─âsa pe cineva la discre╚Ťia du╚Ömanilor, a ho╚Ťilor. A avea urechi de lup = a auzi bine. A ├«nchide lupul ├«n st├ón─â = a-╚Öi aduce singur du╚Ömani ├«n cas─â sau ├«n preajm─â. A tr─âi ca lupul ├«n p─âdure = a tr─âi la largul s─âu. A ├«nghi╚Ťi (sau a m├ónca) ca (sau c├ót) lupul = a ├«nghi╚Ťi sau a m├ónca mult ╚Öi cu l─âcomie. A se duce (ca) pe gura lupului = a disp─ârea cu repeziciune. A se arunca ├«n gura lupului = a se expune primejdiilor. A sc─âpa (ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o situa╚Ťie foarte grea. A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. ÔÖŽ Fig. Om hr─âp─âre╚Ť ╚Öi crud. 2. Compuse: lupul-b─âl╚Ťii = (Iht.) ╚Ötiuc─â; lup-de-mare = a) numele unei specii de foc─â; fig. marinar experimentat, ├«ncercat; b) specie de pas─âre acvatic─â de m─ârimea unui uliu, de culoare brun-├«ntunecat, cu partea ventral─â alb─â ├«n timpul iernii, care cuib─âre╚Öte ├«n ╚Ťinuturile nordice (Stercorarius pomarinus); c) (Iht.) lavrac; d) pe╚Öte teleostean marin lung de circa 1 m, cu din╚Ťi puternici (Anarchichas lupus); lupul-vr─âbiilor = pas─âre cu spinarea cenu╚Öie, cu aripile ╚Öi cu coada de culoare neagr─â; sfr├óncioc (Lanius excubitor); lupul-albinelor = g├ónd─âcel carnivor, frumos colorat cu negru, negru-alb─âstrui ╚Öi ro╚Öu, care tr─âie╚Öte pe flori (Trichodes apiarius). 3. Bu╚Ötean sus╚Ťinut de o capr─â deasupra jilipului, folosit ca fr├ón─â pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. (Text.; ├«n sintagmele) Lup amestec─âtor = ma╚Öin─â de destr─âmat ╚Öi de amestecat materia prim─â, care formeaz─â amestecul de fibre ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia. Lup b─ât─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de bumbac, care execut─â destr─âmarea ╚Öi cur─â╚Ťarea de impurit─â╚Ťi a bumbacului desfoiat ├«n prealabil. Lup destr─âm─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia pentru destr─âmarea firelor ╚Öi a ╚Ťes─âturilor, ├«n vederea recuper─ârii fibrelor ╚Öi a reintroducerii lor ├«n amestec. ÔÇô Lat. lupus.
M├üRE2, m─âri, s. f. Nume generic dat vastelor ├«ntinderi de ap─â st─ât─âtoare, ad├ónci ╚Öi s─ârate, de pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o str├ómtoare; parte a oceanului de l├óng─â ╚Ť─ârm; p. ext. ocean. ÔŚŐ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A v├óntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri = a c─âl─âtori mult. A ├«ncerca marea cu degetul = a face o ├«ncercare, chiar dac─â ╚Öansele de reu╚Öit─â sunt minime. Peste (nou─â) m─âri ╚Öi (nou─â) ╚Ť─âri = foarte departe. ÔÖŽ Fig. Suprafa╚Ť─â vast─â; ├«ntindere mare; imensitate. ÔÖŽ Fig. Mul╚Ťime (nesf├ór╚Öit─â), cantitate foarte mare. ÔÇô Lat. mare, -is.
Mß║«RE interj. (Pop.) 1. Cuv├ónt care exprim─â: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admira╚Ťie etc. 2. Termen de adresare; m─â, bre. ÔÖŽ Cuv├ónt prin care se subliniaz─â o relatare, o afirma╚Ťie. [Var.: mß║»ri interj.] ÔÇô Cf. alb. more, ngr. mor├ę ÔÇ×prost, nebunÔÇŁ.
M─éRI2 interj. v. m─âre.
M─éR├Ź1, m─âresc, vb. IV. 1. Refl. ╚Öi tranz. A cre╚Öte sau a face s─â creasc─â ├«n dimensiuni, ├«n num─âr, ├«n cantitate etc.; a spori sau a face s─â sporeasc─â, a (se) ├«nmul╚Ťi. ÔÖŽ Refl. A cre╚Öte ├«n v├órst─â, a se face mai mare. 2. Tranz. A cre╚Öte, a ridica (valoarea, pre╚Ťul). 3. Tranz. ╚Öi refl. A (se) intensifica, a (se) dezvolta. 4. Tranz. ╚Öi refl. A (se) prelungi ├«n timp. 5. Tranz. A da cinstea, considera╚Ťia cuvenit─â; a stima, a pre╚Ťui, a sl─âvi, a pream─âri pe cineva sau ceva. 6. Refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A se ├«ng├ómfa, a se f─âli, a se m├óndri. ÔÇô Din mare1.
╚śTI├ÜC─é, ╚Ötiuci, s. f. Pe╚Öte r─âpitor de ap─â dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare cu mul╚Ťi din╚Ťi ╚Öi cu botul turtit ca ciocul de ra╚Ť─â (Esox lucius). Compus: ╚Ötiuc─â-de-mare = pe╚Öte de 50-80 cm, cu corpul asem─ân─âtor cu al ╚Öarpelui, cu spinarea verzuie ╚Öi p├óntecele alb, cu gura ├«n forma unui cioc lung (Belone belone). ÔÇô Din bg., sb. ┼ítuka.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse; (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Lat. vulpes.
LUP, lupi, s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blan─â sur─â, cu g├ótul gros, cu capul mare, cu botul ╚Öi urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu coada stufoas─â (Canis lupus). ÔŚŐ Expr. Lup ├«mbr─âcat ├«n piele de oaie sau lup ├«n pielea oii, se spune despre un om ╚Öiret, r─âu ╚Öi pref─âcut. A intrat lupu-n co╚Öar = p─âze╚Öte-te de ho╚Ť. Vorbe╚Öti de lup ╚Öi lupul la u╚Ö─â = vorbe╚Öti despre cineva ╚Öi acesta tocmai sose╚Öte. A da oile ├«n paza lupului = a l─âsa pe cineva la discre╚Ťia du╚Ömanilor. A avea urechi de lup = a auzi bine. A ├«nchide lupul ├«n st├ón─â = a-╚Öi aduce singur du╚Ömani ├«n cas─â sau ├«n preajm─â. A tr─âi ca lupul ├«n p─âdure = a tr─âi la largul s─âu. A ├«nghi╚Ťi (sau a m├ónca) ca (sau c├ót) lupul = a ├«nghi╚Ťi sau a m├ónca mult ╚Öi cu l─âcomie. A se duce (ca) pe gura lupului = a disp─ârea cu repeziciune. A se arunca ├«n gura lupului = a se expune primejdiilor. A sc─âpa (ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o situa╚Ťie foarte grea. A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. ÔÖŽ Fig. Om hr─âp─âre╚Ť ╚Öi crud. 2. Compuse: lupul-b─âl╚Ťii = (Iht.) ╚Ötiuc─â; lup-de-mare = a) numele unei specii de foc─â; fig. marinar experimentat, ├«ncercat; b) specie de pas─âre acvatic─â de m─ârimea unui uliu, de culoare brun-├«ntunecat, cu partea ventral─â alb─â ├«n timpul iernii, care cuib─âre╚Öte ├«n ╚Ťinuturile nordice (Stercorarius pomarinus); c) (Iht.) lavrac; d) pe╚Öte teleostean marin lung de circa 1 m, cu din╚Ťi puternici (Anarchichas lupus); lupul-vr─âbiilor = pas─âre cu spinarea cenu╚Öie, cu aripile ╚Öi cu coada negre; sfr├óncioc (Lanius excubitor); lupul-albinelor = g├ónd─âcel carnivor, frumos colorat cu negru, negru-alb─âstrui ╚Öi ro╚Öu, care tr─âie╚Öte pe flori (Trichodes apiarius). 3. Bu╚Ötean sus╚Ťinut de o capr─â deasupra jilipului, folosit ca fr├ón─â pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. (Text.; ├«n sintagmele) Lup amestec─âtor = ma╚Öin─â de destr─âmat ╚Öi de amestecat materia prim─â, care formeaz─â amestecul de fibre ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia. Lup b─ât─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de bumbac, care execut─â destr─âmarea ╚Öi cur─â╚Ťarea de impurit─â╚Ťi a bumbacului desfoiat ├«n prealabil. Lup destr─âm─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia pentru destr─âmarea firelor ╚Öi a ╚Ťes─âturilor, ├«n vederea recuper─ârii fibrelor ╚Öi a reintroducerii lor ├«n amestec. ÔÇô Lat. lupus.
M├üRE2, m─âri, s. f. Nume generic dat vastelor ├«ntinderi de ap─â st─ât─âtoare, ad├ónci ╚Öi s─ârate, de pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o str├ómtoare; parte a oceanului de l├óng─â ╚Ť─ârm; p. ext. ocean. ÔŚŐ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A v├óntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri = a c─âl─âtori mult. A ├«ncerca marea cu degetul = a face o ├«ncercare, chiar dac─â ╚Öansele de reu╚Öit─â sunt minime. Peste (nou─â) m─âri ╚Öi (nou─â) ╚Ť─âri = foarte departe. ÔÖŽ Fig. Suprafa╚Ť─â vast─â; ├«ntindere mare; imensitate. ÔÖŽ Fig. Mul╚Ťime (nesf├ór╚Öit─â), cantitate foarte mare. ÔÇô Lat. mare, -is.
Mß║«RE interj. (Pop.) 1. Cuv├ónt care exprim─â: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admira╚Ťie etc. 2. Termen de adresare: M─âi, bre. ÔÖŽ Cuv├ónt prin care se subliniaz─â o relatare, o afirma╚Ťie. [Var.: mß║»ri interj.] ÔÇô Cf. alb. more, ngr. mor├ę ÔÇ×prost, nebunÔÇŁ.
M─éRI2 interj. v. m─âre.
M─éR├Ź1, m─âresc, vb. IV. 1. Refl. ╚Öi tranz. A cre╚Öte sau a face s─â creasc─â ├«n dimensiuni, ├«n num─âr, ├«n cantitate etc.; a spori sau a face s─â sporeasc─â, a (se) ├«nmul╚Ťi. ÔÖŽ Refl. A cre╚Öte ├«n v├órst─â, a se face mai mare. 2. Tranz. A cre╚Öte, a ridica (valoarea, pre╚Ťul). 3. Tranz. ╚Öi refl. A (se) intensifica, a (se) dezvolta. 4. Tranz. ╚Öi refl. A (se) prelungi ├«n timp. 5. Tranz. A da cinstea, considera╚Ťia cuvenit─â; a stima, a pre╚Ťui, a sl─âvi, a pream─âri pe cineva sau ceva. 6. Refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A se ├«ng├ómfa, a se f─âli, a se m├óndri. ÔÇô Din mare1.
╚śTI├ÜC─é, ╚Ötiuci, s. f. Pe╚Öte r─âpitor de ap─â dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare ├«narmat─â cu mul╚Ťi din╚Ťi ╚Öi cu botul turtit ca ciocul de ra╚Ť─â; m├órli╚Ť─â (Esox lucius). ÔŚŐ Compus: ╚Ötiuc─â-de-mare = pe╚Öte de 50-80 cm, cu corpul asem─ân─âtor cu al ╚Öarpelui, cu spinarea verzuie ╚Öi p├óntecele alb, cu gura ├«n forma unui cioc lung (Belone belone). ÔÇô Din bg., scr. ┼ítuka.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Din lat. vulpes.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. (De obicei colectiv) Nume generic dat plantelor erbacee, de obicei necultivate, ale c─âror p─âr╚Ťi aeriene s├«nt verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase ╚Öi servesc ca hran─â animalelor erbivore. Un fir de iarb─â. Ôľş Dinu se tr├«nti ├«n iarb─â, mai la o parte, ca s─â se odihneasc─â. BUJOR, S. 52. Zac pierdut ├«n iarba-nalt─â, Privind, cu ochii be╚Ťi de poezie, A cerului albastr─â-mp─âr─â╚Ťie. IOSIF, V. 72. Pe c├«mpie Lini╚Öte era, Iarba cea verzie Nici se cl─âtina. ALECSANDRI, O. 171. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├«n─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti sau ce ╚Ťi s-a promis de c─âtre cineva. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde = oricare ar fi greut─â╚Ťile, cu orice pre╚Ť, negre╚Öit, neap─ârat. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde, s─â te duci s─â-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. C├«t─â frunz─â, c├«t─â iarb─â sau c├«t─â frunz─â ╚Öi iarb─â sau ca frunza ╚Öi ca iarba v. frunz─â. 2. (Mai ales la pl.) Buruieni de tot felul (uneori servind ca medicament, ca antidot sau ca otrav─â). A pus prin b─âl╚Ťi ╚Öi ni╚Öte ierburi veninoase de care [du╚Ömanul] cum bea, cr─âpa. NEGRUZZI, S. I 171. Alearg─â din st├«nc─â-n st├«nc─â ╚śi cat─â, culege ierburi. CONACHI, P. 86. ÔŚŐ Iarb─â rea = buruian─â otr─âvitoare; fig. om r─âu, d─âun─âtor societ─â╚Ťii. Foaie verde iarb─â rea, Iac─â v─âz o porumbea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 172. ÔŚŐ Expr. A c─âuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (dup─â cineva) ca dup─â iarba de leac v. leac. 3. (Uneori determinat prin ┬źde pu╚Öc─â┬╗) Praf de pu╚Öc─â. Atunci, c├«teva luni d-a r├«ndul, nu mai auzi nici prin holde, nici prin cr├«nguri, pocnetul ierbei de pu╚Öc─â ╚Öi ╚Öuier─âtura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. Punea iarb─â cu m├«na ╚śi gloan╚Ťe cu chiv─âra. ╚śEZ. II 77. 4. Compuse: iarb─â-de-mare (sau iarba-m─ârii) = plant─â erbacee acvatic─â, cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii, form├«nd adesea ├«ntinse paji╚Öti submarine; se folose╚Öte ├«n tapi╚Ťerie (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â cu flori albe (Hydrocharis morsus- ranae); iarba-fiarelor sau (mai rar) iarba-fierului = plant─â erbacee veninoas─â, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); (├«n basme) iarb─â cu puterea miraculoas─â de a deschide orice u╚Ö─â, lac─ât, ├«ncuietoare etc.; p. ext. putere supranatural─â, prin care se poate ajunge la un rezultat greu de ob╚Ťinut. Cei ce au avut interesul s─â le t─âinuiasc─â aveau ╚Öi iarba-fiarelor care descuia lac─âtele. PAS, Z. III 256. Manlache are iarba-fiarelor ╚Öi nu-l atinge glon╚Ťul. POPA, V. 187. Dac─â ai avea iarba-fierului, ai putea s─â sf─ârmi broa╚Ötele. ALECSANDRI, T. I 447; iarb─â-crea╚Ť─â = ment─â, izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, care cre╚Öte prin p─âduri, ├«n locuri umbroase ╚Öi umede (Poa nemoralis). Frunz─â verde iarb─â-deas─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 10; iarb─â-gras─â = mic─â plant─â erbacee, bogat─â ├«n sev─â, cu tulpina ramificat─â ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea). Foaie verde, iarb─â-gras─â. ╚śEZ. I 103; iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium). Un miros de iarb─â-mare, sita-zinelor ╚Öi alte ierburi uscate ├«╚Ťi g├«dilea nasul. CONTEMPORANUL, VI 291; iarba-╚Öerpilor = broscari╚Ť─â (2). ÔÇô Pl. ╚Öi: ierbi (CO╚śBUC, P. II 281).
LUP, lupi, s. m. 1. Mamifer s─âlbatic, carnivor, care seam─ân─â cu un c├«ine, dar are capul ceva mai mare, botul ╚Öi urechile mai ascu╚Ťite ╚Öi coada mai stufoas─â (Canis lupus). Dintr-o dat─â s-au sculat cu m├«nie scroafele asupra lupului, clef─âind ╚Öi p─âlindu-l cu sf├«rlele. SADOVEANU, B. 103. Argatul... a murit s─ârmanul mu╚Öcat de un lup turbat. HOGA╚ś, DR. II 46. ╚śi deodat─â-n urm─â-le v─âzur─â c─â se ridic─â o p─âdure, neagr─â, deas─â, mare, ├«nfiorat─â... de un urlet fl─âm├«nd de lupi. EMINESCU, N. 23. Ochii bancherului se ├«nfl─âc─ârar─â; ai fi zis c─â e un lup fl─âm├«nd ce vede o prad─â. BOLINTINEANU, O. 393. ÔŚŐ (├Än proverbe ╚Öi zic─âtori) Pe ciobanul f─âr─â c├«ine Lupii-l las─â f─âr─â p├«ine (= cel care nu-╚Öi ia m─âsuri de prevedere p─âgube╚Öte). Lup ├«mbr─âcat ├«n piele de oaie (sau lup ├«n pielea oii), se spune despre un om ╚Öiret, r─âu, care se preface c─â e bun ╚Öi cu vorbe mieroase caut─â s─â-╚Öi ajung─â scopul. Lupul m─ân├«nc─â ╚Öi din oile num─ârate v. num─ârat. Lupul, cu slugi r─âm├«ne fl─âm├«nd (= cine nu se serve╚Öte singur r─âm├«ne p─âgubit). Ori ├«i urla ca lupul, ori ├«i c├«nta ca cucul (= tot una este). A intrat lupu-n co╚Öar (= p─âze╚Öte-te de ho╚Ť). Vorbe╚Öti de lup ╚Öi lupul la u╚Ö─â, se spune atunci c├«nd, pomenind numele cuiva, acesta tocmai sose╚Öte. A da oile ├«n paza lupului (= a l─âsa pe cineva la discre╚Ťia unui du╚Öman al lui). Lupul ├«╚Öi schimb─â p─ârul, dar n─âravul ba (= deprinderile rele ╚Öi ├«nvechite nu se schimb─â u╚Öor). ÔŚŐ Loc. adv. De c├«nd cu lupii albi v. alb. ÔŚŐ Expr. A tr─âi ca lupul ├«n p─âdure = a tr─âi la largul s─âu. A avea urechi de lup = a auzi bine. A ├«nchide lupul ├«n st├«n─â = a avea du╚Ömani ├«n cas─â. A ├«nghi╚Ťi (sau a m├«nca) ca (sau c├«t) lupul = a ├«nghi╚Ťi sau a m├«nca mult ╚Öi cu l─âcomie. A se duce (ca) pe gura lupului v. gur─â (I 1). A se arunca ├«n gura lupului = a se expune primejdiilor. A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a sc─âpa, a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. Gur─â de lup v. gur─â. ÔÖŽ Fig. Om hr─âp─âre╚Ť ╚Öi crud. ╚śi lupii s-or fr├«nge amarnic de r─âu De-or vrea s─â se-ating─â de leag─ânul t─âu. FRUNZ─é, S. 11. 2. Compuse: lupul-b─âl╚Ťii = ╚Ötiuc─â; lup-de-mare = numele unei specii de foc─â; fig. marinar experimentat. Femeia... vorbe╚Öte cu pasiune, ca orice lup-de-mare, despre chestii navale, vapoare, furtuni ╚Öi naufragii. BART, E. 225; lupul-vr─âbiilor = pas─âre cu spinare cenu╚Öie ╚Öi cu aripile ╚Öi coada negre; se hr─âne╚Öte cu p─âs─âri mici, ╚Öoareci ╚Öi insecte (Lanius excubitor); lupul-albinelor = g├«nd─âcel viu colorat a c─ârui larv─â tr─âie╚Öte ├«n stupii de albine, produc├«nd pagube (Trichodes apiarius); (Bot.) barba-lupului v. barb─â; gura-lupului v. gur─â; ochiul-lupului v. ochi; p─ârul-lupului v. p─âr; spinarea-lupului v. spinare; talpa-lupului v. talp─â. 3. Bu╚Ötean sus╚Ťinut de o capr─â deasupra jilipului, folosit ca fr├«n─â pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. Nume dat la diverse ma╚Öini folosite ├«n filaturi pentru cur─â╚Ťirea sau prelucrarea materialelor textile.
M├üRE2, m─âri, s. f. Vast─â ├«ntindere de ap─â st─ât─âtoare, s─ârat─â ╚Öi amar─â, de obicei unit─â cu oceanul printr-o str├«mtoare sau form├«nd partea oceanului de l├«ng─â ╚Ť─ârm; nume generic dat apelor s─ârate de pe suprafa╚Ťa p─âm├«ntului. C├«nd chiuie o dat─â, se cutremur─â p─âm├«ntul, v─âile r─âsun─â, m─ârile clocotesc ╚Öi pe╚Ötii din ele se sparie. CREANG─é, P. 54. La picioare-╚Ťi cad ╚Öi-╚Ťi caut ├«n ochi negri-ad├«nci ca marea, ╚śi s─ârut a tale mine ╚Öi-i ├«ntreb de po╚Ťi ierta. EMINESCU, O. I 30. Marea limpede ╚Öi albastr─â pare ca un smarald ├«ncadrat ├«ntr-un inel de aur. ALECSANDRI, O. P. 312. Lup de mare v. lup. Cal de mare v. cal (3). Spum─â de mare v. spum─â. R─âu de mare v. r─âu. ÔŚŐ Expr. Marea cu sarea = imposibilul. A f─âg─âdui marea cu sarea. Ôľş Popa cerea ├«ns─â marea cu sarea! SLAVICI, O. II 88. A cerca marea cu degetul = a face o ├«ncercare, chiar dac─â ╚Öansele de reu╚Öit─â s├«nt foarte mici. Bine, bine! cerca╚Ťi voi marea cu degetul, dar ia! s─â vedem, cum i-╚Ťi da de fund? CREANG─é, P. 260. (├Än leg─âtur─â cu verbe de mi╚Öcare) Peste (nou─â) m─âri ╚Öi (nou─â) ╚Ť─âri = foarte departe, v. nou─â. ╚śi merg ei ╚Öi merg, cale lung─â s─â le-ajung─â, trec├«nd peste nou─â m─âri, peste nou─â ╚Ť─âri ╚Öi peste nou─â ape mari. CREANG─é, P. 207. A v├«ntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri = a cutreiera lumea larg─â, a hoin─âri. ÔŚŐ Fig. ├Äntindere mare, suprafa╚Ť─â ├«ntins─â, vast─â; imensitate. La asfin╚Ťit un soare ro╚Öu, ├«ncununat de nouri de j─âratic, se cufunda ├«n m─ârile verzi ale codrilor. SADOVEANU, O. I 325. S-aprinde un joc de lic─âriri ciudate pe aceast─â mare ├«ntins─â de nisipuri arz─âtoare. BART, S. M. 22. Stele pluteau ca ni╚Öte faruri pe nem─âsurata ╚Öi lini╚Ötita mare de ├«ntuneric. VLAHU╚Ü─é, O. A. 158.
Mß║«RE interj. (Mai ales ├«n literatura popular─â; ╚Öi ├«n forma m─âri) Cuv├«nt care exprim─â mirare, surprindere, uimire, admira╚Ťie. ╚śi m├«ndre palaturi mai avea z├«na, m─âre. ISPIRESCU, E. 77. Iat─â, m─âri, c─â deodat─â O poian─â se arat─â. ALECSANDRI, P. II 90. ÔŚŐ (├Än leg─âtur─â cu un vocativ) Da ce vrei, m─âri C─ât─âlin? Ia dutÔÇÖ de-╚Ťi vezi de treab─â. EMINESCU, O. I 174. Greu la deal, m─âre copile. PANN, P. V. II 57. ÔÇô Variant─â: m─âri interj.
MẮRI1 interj. v. măre.
M─éR├Ź2, m─âresc, vb. IV. 1. Refl. A-╚Öi spori dimensiunile, a cre╚Öte, a deveni mai mare. Luna tremur─â pe codri, se aprinde, se m─âre╚Öte. EMINESCU, O. I 152. P├«n─â-s mere mititele Stau ├«n creang─â cu putere; Iar─â dac─â se m─âresc Oamenii le-agr─âm─âdesc! HODO╚ś, P. P. 71. ÔÖŽ A se ├«nmul╚Ťi ca num─âr, a cre╚Öte ├«n num─âr, a spori. Pe m─âsur─â ce treceau prin inima satului, prin ┬źcentru┬╗, ceata se m─ârea. DUMITRIU, N. 253. ÔŚŐ Refl. pas. ├«ntre timp i se m─âri leafa cu cinci lei pe zi. SAHIA, N. 109. ÔÖŽ A cre╚Öte ├«n v├«rst─â, a se dezvolta. M─ârindu-se ╚Öi merg├«nd la ╚Öcoal─â, el ├«ntrecea la ├«nv─â╚Ť─âtur─â ╚Öi iste╚Ťime pe to╚Ťi copiii. ISPIRESCU, M. V. 4. 2. Tranz. A face mai mare, a face s─â sporeasc─â, s─â creasc─â; p. ext. a intensifica. Zgomotul dep─ârtat al v─âilor fr─âm├«ntate de vijelia Bistri╚Ťei amu╚Ťi, fantasmagoria f─âr─â de margini a nop╚Ťii ├«╚Öi m─âri farmecul. HOGA╚ś, DR. II16. 3. Tranz. (Rar) A sl─âvi, a pream─âri, a l─âuda. (Refl. pas.) Nu lipsea a ridica ╚Öi un monument ├«n care s─â se m─âreasc─â dumnezeul... ├«ndur─ârilor. NEGRUZZI, S. I 196. 4. Refl. (├Änvechit) A se f─âli, a se fuduli, a se ├«ng├«mfa. Asinul m─ârindu-se ├«ntru sine a ├«ntrebat pe leu... ce judeci de glasul meu? ╚ÜICHINDEAL, F. 16.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. 1. Mamifer carnivor, de m─ârimea unui c├«ine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â; se hr─âne╚Öte cu animale mici ╚Öi cu p─âs─âri (Vulpes vulpes). Vulpea st─â l├«ng─â vizuin─â ╚Öi nu se ├«ndur─â s─â mearg─â la v├«nat. G├ÄRLEANU, L. 18. Vulpile codane, cu blana ├«mplinit─â de iarn─â, sar sprintene ├«ncoace ╚Öi-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169. Era odat─â o vulpe, viclean─â ca toate vulpile. CREANG─é, O. A. 295. Merge iarna pe poian─â ╚śi-i g─âtit─â ca ╚Ö-o doamn─â (Vulpea). GOROVEI, C. 398. La m├«ncare lup ╚Öi la treab─â vulpe, se spune despre omul lene╚Ö ╚Öi m├«nc─âcios. Vulpea, c├«nd n-ajunge la struguri, zice c─â s├«nt acri. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-1 ai (la ├«ndem├«n─â). S─â nu mai tocmim vulpea din p─âdure; s─â nu ne mai cert─âm pe ceea ce nu are nimeni dintre mi. BOLLLAC, O. 227. 2. Blan─â de vulpe (1). [ Curtenii ] ├«n vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabani╚Ť─â cu jder ╚Öi cu vulpi. B─éLCESCU, O. I 122. 3. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. Dac─â apoi rela╚Ťiile ├«ntre cele dou─â partide ar ji fost a╚Öa de ├«ncordate, se putea s─â. nu fi sim╚Ťit nimic vulpea fin─â care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315. Ce folos c─â e╚Öti frumoas─â... C─â-mi e╚Öti vulpe cam ╚Öireat─â Care-n╚Öal─â lumea toat─â. PANN, la CADE. 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE. Unele gospodine culeg... din speciile care au bobi╚Ťele mai tari, precum s├«nt strugurii de poam─â, coarn─â, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240. 5. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 6. Compus: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos. 7. (Regional) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, e obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. Dac─â... mirele voie╚Öte ca at├«t lui c├«t ╚Öi miresei s─â nu i se ├«nt├«mple nimica, pl─âte╚Öte mai intri f─âr─â cea mai mic─â ├«mpotrivire vulpea cerut─â. MARIAN, NU. 603.- Variant─â: h├║lpe (SADOVEANU, O. A. II 105, PAMFILE, C. 440) s. f.
ac-de-máre (pește) s. n., pl. áce-de-máre
anemónă-de-máre (animal) s. f., g.-d. art. anemónei-de-máre; pl. anemóne-de-máre
ar├şci-de-m├íre (animal marin) s. m., pl. ar├şci-de-m├íre, art. ar├şcii-de-m├íre
├í╚Ť─â-de-m├íre (plant─â, pe╚Öte) s. f., g.-d. art. ├í╚Ťei-de-m├íre
bou-de-máre (pește) s. m., art. bóul-de-máre; pl. boi-de-máre, art. bóii-de-máre
!bur├ęte-de-m├íre (animal) s. m., pl. bur├ę╚Ťi-de-m├íre
cal-de-máre (pește) s. m., pl. cai-de-máre, art. cáii-de-máre
castrav├ęte-de-m├íre (animal) s. m., pl. castrav├ę╚Ťi-de-m├íre
c─âl├║╚Ť-de-m├íre (pe╚Öte) s. m., pl. c─âl├║╚Ťi-de-m├íre
!c─â╚Ť├ęl-de-m├íre (pe╚Öte) s. m., pl. c─â╚Ť├ęi-de-m├íre
cß║ąine-de-m├íre (rechin) s. m., pl. cß║ąini-de-m├íre
corb-de-máre (pasăre) s. m., pl. corbi-de-máre
crin-de-máre (animal) s. m., pl. crini-de-máre
cu╚Ť├şt-de-m├íre (animal) s. m.
dedi╚Ť├ęl-de-m├íre (actinie) s. m., pl. dedi╚Ť├ęi-de-m├íre, art. dedi╚Ť├ęii-de-m├íre
!drac-de-máre (pește) s. m., pl. draci-de-máre
g─â├şn─â-de-m├íre (bibilic─â) s. f., g.-d. art. g─â├şnii-de-m├íre; pl. g─â├şni-de-m├íre
i├írb─â-de-m├íre (plant─â) s. f., g.-d. art. i├ęrbii-de-m├íre
i├ępure-de-m├íre (gasteropod) s. m., art. i├ępurele-de-m├íre; pl. i├ępuri-de-m├íre
leu-de-máre (mamifer) s. m., pl. lei-de-máre
!l├şmb─â-de-m├íre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. l├şmbii-de-m├íre; pl. l├şmbi-de-m├íre
!lup de máre (marinar) s. m. + prep. + s. f.
!lup-de-máre (focă) s. m., pl. lupi-de-máre
máre2 s. f., g.-d. art. mắrii; pl. mări
mắre/mắri1 (pop.) interj.
mắri1 v. mắre
m─âr├ş2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m─âr├ęsc, imperf. 3 sg. m─âre├í; conj. prez. 3 s─â m─âre├ísc─â
!p├ę╚Öte-de-m├íre (specie de pe╚Öti) s. m., pl. pe╚Öti-de-m├íre
*p├ę╚Öte de m├íre s. m. + prep. + s. f.
!pis├şc─â-de-m├íre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. pis├şcii-de-m├íre; pl. pis├şci-de-m├íre
!porc-de-máre (pește) s. m., pl. porci-de-máre
!r├óndun├şc─â-de-m├íre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. r├óndun├şcii-de-m├íre; pl. r├óndun├şci-de-m├íre
!scórpie-de-máre (pește) (-pi-e-) s. f., g.-d. art. scórpiei-de-máre; pl. scórpii-de-máre
spúmă-de-máre (piatră ponce) s. f., g.-d. art. spúmei-de-máre
!stea-de-m├íre (animal) s. f., g.-d. art. st├ęlei-de-m├íre; pl. st├ęle-de-m├íre
!șoárece-de-máre (pește) s. m., pl. șoáreci-de-máre
!știúcă-de-máre (pește) s. f., g.-d. art. știúcii-de-máre; pl. știuci-de-máre
!trandaf├şr-de-m├íre (actinie) s. m., pl. trandaf├şri-de-m├íre
!urs-de-máre (pește) s. m., pl. urși-de-máre
!urz├şc─â-de-m├íre (actinie) s. f., g.-d. art. urz├şcii-de-m├íre; pl. urz├şci-de-m├íre
vácă-de-máre (morsă) s. f., g.-d. art. vácii-de-máre; pl. vaci-de-máre
!vúlpe-de-máre (pește) s. f., g.-d. art. vúlpii-de-máre; pl. vulpi-de-máre
ac-de-máre s. n., pl. áce-de-máre
anemónă-de-máre s. f.
ar├şci-de-m├íre s. m.
├í╚Ť─â-de-m├íre s. f.
bóu-de-máre s. m., pl. bói-de-máre
bur├ęte de m├íre s. m. + prep. + s. f.
cal-de-máre s. m.
castrav├ęte-de-m├íre s. m.
c─âl├║╚Ť-de-m├íre s. m.
c─â╚Ť├ęl-de-m├íre s. m.
corb-de-máre s. m., pl. corbi-de-máre
crin-de-máre (zool.) s. m., pl. crini-de-máre
cu╚Ť├şt-de-m├íre (zool.) s. m.
dedi╚Ť├ęl-de-m├íre s. m., pl. dedi╚Ť├ęi-de-m├íre
drác-de-máre s. m.
g─â├şn─â-de-m├íre (bibilic─â) s. f., pl. g─â├şni-de-m├íre
iárbă-de-máre s. f.
i├ępure-de-m├íre s. m. (sil. ie-)
l├ęu-de-m├íre s. m.
l├şmb─â-de-m├íre (zool.) s. f.
lup-de-máre (focă, marinar) s. m.
máre s. f., g.-d. art. mării; pl. mări
m─âre/m─âri interj.
m─âri v. m─âre
m─âr├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m─âr├ęsc, imperf. 3 sg. m─âre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. m─âre├ísc─â
p├ę╚Öte-de-m├íre (calcan) s. m.
pis├şc─â-de-m├íre s. f.
porc-de-máre s. m.
r├óndun├şc─â-de-mare s. f.
scórpie-de-máre s. f. (sil. -pi-e)
spúmă-de-máre s. f., art. spúma-de-máre
stea-de-máre s. f.
șoárece-de-máre (pește) s. m.
știúcă-de-máre s. f.
trandaf├şr-de-m├íre s. m.
urs-de-máre s. m.
urz├şc─â-de-m├íre s. f.
vácă-de-máre s. f.
vúlpe-de-máre s. f.
ANEMONĂ-DE-MÁRE s. v. actinie.
ARICI-DE-MÁRE s. (ZOOL.: Echinoidea) echinidă.
CAL-DE-MÁRE s. v. morsă.
CARABA╚ś-DE-M├üRE s. v. martin-mare, pescar-de-mare, pescar-mare.
CARAS-DE-MÁRE s. v. sparos.
CĂȚEL-DE-MÁRE s. v. corosbină.
COARNE-DE-MÁRE s. pl. v. roșcovă.
CORB-DE-MÁRE s. v. cormoran.
CULIC-DE-MÁRE s. v. scoicar.
GĂINĂ-DE-MÁRE s. v. bibilică.
HOȚ DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
LEU-DE-MÁRE s. (ZOOL.; Otaria byronia) otarie.
MÁRE s. 1. (GEOGR.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. (GEOGR.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe ~.) 3. (JUR.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (GEOL.) mare de pietre = câmp de pietre.
M├üRE s. v. ap─â, duium, gr─âmad─â, mul╚Ťime, ocean, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
M─éR├Ź vb. v. f─âli, fuduli, groz─âvi, infatua, ├«mp─âuna, ├«nfumura, ├«ng├ómfa, l─âuda, m├óndri, seme╚Ťi.
M─éR├Ź vb. 1. v. cre╚Öte. 2. v. extinde. 3. a (se) extinde, a (se) ├«ntinde, a (se) l─ârgi, a (se) l─â╚Ťi. (╚śi-a ~ st─âp├ónirea peste...) 4. v. dilata. 5. v. holba. 6. a cre╚Öte, a se ridica, a se umfla. (Apele s-au ~ ├«n matca lor.) 7. a multiplica, a spori, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 8. v. ├«nmul╚Ťi. 9. a cre╚Öte, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (Au ~ fondul de rulment.) 10. a rotunji, a spori. (╚śi-a ~ averea.) 11. a cre╚Öte, a se ├«nmul╚Ťi, a se ridica, a spori, a se urca, (├«nv.) a prisosi, a se mul╚Ťi, a se umnoji. (S-a ~ num─ârul participan╚Ťilor.) 12. v. majora. 13. v. amplifica. 14. a cre╚Öte, a se ridica, a se sui, a se urca. (I s-a ~ temperatura.) 15. v. lungi. 16. v. intensifica. 17. a cre╚Öte, a (se) ridica, a spori. (S-a ~ nivelul de trai.) 18. v. ad├ónci. 19. v. glorifica. 20. v. pream─âri.
NUCĂ DE MÁRE s. v. nucșoară.
PORUMBEL-DE-MÁRE s. v. martin, pescar râzător, pescăruș.
R├éNDUNIC─é-DE-M├üRE s. v. chirighi╚Ť─â, pesc─âru╚Ö, r├óbar.
SCOICĂ DE MÁRE s. v. stridie.
SPUMĂ-DE-MÁRE s. v. magnezit.
╚śOARECE-DE-M├üRE s. v. limb─â-de-mare.
╚śTI├ÜC─é s. (IHT.) 1. (Esox lucius) (pop.) lupul-b─âl╚Ťii, (reg.) m├órli╚Ť─â. 2. ╚Ötiuc─â-de-mare (Belone belone euxini) = z─ârgan, (reg.) ╚Ťipar-de-mare.
TÂLHAR DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
TRANDAFIR-DE-M├üRE s. v. actinie, anemon─â-de-mare, dedi╚Ťel-de-mare.
TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină.
ȚIPAR-DE-MÁRE s. v. știucă-de-mare, zărgan.
VACĂ-DE-MÁRE s. v. morsă.
VÚLPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaică. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.
A m─âri Ôëá a (se) ├«mpu╚Ťina, a denigra, a diminua
A (se) m─âri Ôëá a (se) mic╚Öora, a (se) reduce
m├íre (mß║»ri), s. f. ÔÇô ├Äntindere mare de ap─â s─ârat─â. ÔÇô Mr. amare, megl. mari, istr. măźre. Lat. mare (Pu╚Öcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a f─âg─âdui marea cu sarea, cf. Pu╚Öcariu, ├ëtudes linguistique roum., Cluj 1937 ╚Öi, ├«mpotriv─â Spitzer, BL, V, 190 ╚Öi VI, 238.
mß║»re interj. ÔÇô Ei, pst, stai! ÔÇô Var. (Mold.) m─âri. Mr. more, megl. mara, istr. muri├ę. Ngr. ╬╝ß┐¤ü╬Á (Scriban), cf. alb. mor├ź, bg., sb. more, ven. mor├ę. Pu╚Ťin probabil─â der. din lat. m─üs ÔÇ×masculÔÇŁ (Philippide, II, 722); ╚Öi mai pu╚Ťin ├«nc─â din lat. am┼Źrem (╚śeineanu, Istoria filologiei, 345).
LUP ~i m. Mamifer carnivor, asem─ân─âtor c├óinelui, care are blan─â sur─â, cap mare cu bot ascu╚Ťit, g├ót gros ╚Öi coad─â stufoas─â. * ~ ├«n piele de oaie om r─âu ╚Öi nesincer. Vorbe╚Öti de ~ ╚Öi ~ul la u╚Ö─â se zice c├ónd vorbe╚Öti despre cineva ╚Öi acesta tocmai atunci apare. A da oile ├«n paza ~ului a l─âsa pe cineva sau ceva la dispozi╚Ťia r─âuvoitorilor. ~ul ├«╚Öi schimb─â p─ârul, dar n─âravul ba deprinderile rele nu se uit─â (u╚Öor). ~ b─âtr├ón om h├ótru ╚Öi cu experien╚Ť─â bogat─â. A sc─âpa ca din gura ~ului a sc─âpa cu greu dintr-o mare primejdie. A m├ónca ca un ~ a m├ónca mult ╚Öi cu l─âcomie. Foame de ~ foame mare. A se duce ca pe gur─â de ~ a disp─ârea repede ╚Öi f─âr─â urme. ╚śi ~ul s─âtul ╚Öi oaia ├«ntreag─â se spune c├ónd se face dreptate ambelor p─âr╚Ťi aflate ├«n conflict. Iarna n-au m├óncat-o ~ii iarna ├«nc─â nu s-a sf├ór╚Öit. 2): ~ul-b─âl╚Ťii ╚Ötiuc─â. ~-de-mare a) pe╚Öte marin cu din╚Ťi puternici; b) specie de foc─â; c) marinar experimentat. ~ul-vr─âbiilor pas─âre r─âpitoare cu spinarea cenu╚Öie, cu aripile ╚Öi coada neagr─â. ~ marsupial mamifer carnivor, de talia unui c├óine, cu blan─â cenu╚Öie ╚Öi cu dungi pe spate. 3) art. Constela╚Ťie din emisfera sudic─â. /<lat. lupus
M├üRE2 m─âri f. 1) Spa╚Ťiu ├«ntins de ap─â st─ât─âtoare, s─ârat─â, situat─â ├«ntre continente sau ├«n interiorul lor. ~ea Mediteran─â. ~ea Caspic─â. ÔŚŐ A f─âg─âdui (a promite, a cere) ~ea cu sarea a f─âg─âdui (a promite, a cere) imposibilul. A ├«ncerca ~ea cu degetul a ├«ntreprinde ceva f─âr─â ╚Öanse de succes. A v├óntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri a c─âl─âtori foarte mult. 2) fig. ├Äntindere mare; vastitate. O ~ de gr├óne. 3) Mul╚Ťime sau cantitate foarte mare. O ~ de flori. [G.-D. m─ârii] /<lat. mare, ~is
Mß║«RE interj. 1) (se folose╚Öte pentru a exprima mirare, nedumerire, curiozitate). 2) (folosit ╚Öi ca termen de adresare) M─âi. [Var. m─âri] /cf. alb. more, ngr. mor├ę
A SE M─éR├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A deveni mai mare; a cre╚Öte sub aspect cantitativ ╚Öi/sau calitativ; a spori; a majora. 2) (despre procese, fenomene) A cre╚Öte ├«n intensitate; a deveni mai puternic; a se amplifica; a se intensifica; a se ├«nte╚Ťi. 3) pop. A se ╚Ťine m├óndru; a se fuduli; a se m├óndri; a se f─âli. /Din mare
A M─éR├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se m─âreasc─â. 2) (persoane) A ridica ├«n sl─âvi; a glorifica; a prosl─âvi; a elogia; a exalta; a c├ónta. /Din mare
╚śTI├ÜC─é ~ci f. Pe╚Öte dulcicol r─âpitor, de talie medie, cu corp prelung, cu botul asem─ân─âtor unui cioc de ra╚Ť─â ╚Öi cu gur─â larg─â. ÔŚŐ ~-de-mare pe╚Öte marin de talie medie, cu botul ├«n forma unui cioc de barz─â, av├ónd corp cilindric de culoare verzuie pe spate ╚Öi alb─â pe burta; z─ârgan. [G.-D. ╚Ötiucii] /<bulg., sb. ┼ítuka
V├ÜLPE ~i f. 1) Mamifer s─âlbatic carnivor, de talie medie, cu blan─â ro╚Öcat─â, cu botul ascu╚Ťit ╚Öi cu coad─â lung─â ╚Öi stufoas─â. ÔŚŐ ~ argintie vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ~ polar─â vulpe cu blana albicioas─â. 2) Blana acestui animal. 3) fig. Persoan─â ╚Öireat─â, viclean─â. 4) dar (bani sau vin) pe care, dup─â obiceiul popular, mirele, din alt sat, ├«l d─â fl─âc─âilor din satul miresei. 4): ~-de-mare pe╚Öte marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini. [G.-D. vulpii] /<lat. vulpes
ac-de-mare m. pe╚Öte ├«n forma unui ac lung ╚Öi sub╚Ťire (Syngnathus acus).
Adriatica (Marea) f. golf mare al Mediteranei ├«ntre Italia, Istria ╚Öi Dalma╚Ťia.
Alb─â (Marea) f. vast golf al Oceanului Glacial arctic, pe coasta Rusiei europene.
Aral (Marea de) n. lac mare în Azia apuseană (Turkestan rusesc), lung de 500 km.
Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moartă, lac în Palestina în care se aruncă Iordanul (și de unde se scotea asfalt).
Azov (Marea de) n. 1. golf la N. Mării Negre; 2. oraș rusesc în fundul acestui golf: 25.000 loc.
Baffin (Marea de) n. vast golf în America septentrională; descoperit în 1616 de navigatorul englez Baffin.
Baltica (Marea) f. vast golf al Europei între Suedia, Rusia, Germania și Danemarca.
Bering m. navigator danez ├«n serviciul Rusiei, descoperi marea ╚Öi str├ómtoarea ce-i poart─â numele (1725-1728). ÔĽĹ 1. (Str├ómtoarea de), bra╚Ť de mare ├«ntre Azia ╚Öi America de N.; 2. (Marea de), partea septentrional─â a Oceanului Pacific, ├«ntre Azia ╚Öi America.
Britania f. 1. (Marea), regat coprinz├ónd: Anglia, Wales, Sco╚Ťia ╚Öi Irlanda, ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 117 comitate cu 47 mil. loc.; cap. Londra. Colonii cu 275 mil. loc.; 2. (Noua), numele posesiunilor engleze ├«n America de N. (Britanic).
Caspică (Marea) f. lac imens situat între Europa și Azia. Pescărie abundantă.
Ghenesaret n. lac în Palestina numit și Marea Tiberiadei.
hipocamp m. sau cal de mare, numele unui peștișor ce aduce cu calul.
Ionic a. Marea Ionic─â, partea Mediteranei ├«ntre Italia de S. ╚Öi Grecia: Insulele Ionice, grup de insule ├«n Marea Ionic─â: ordin ionic, unul din cele cinci ordine de arhitectur─â greac─â caracterizat printrÔÇÖun capitel ornat de dou─â spirale laterale.
Irlanda f. 1. una din Insulele Britanice spre apus de Anglia, de care o separ─â Marea Irlandei: 5 mil. loc. Cap. Dublin; 2. (Marea), partea Oceanului Atlantic ├«ntre Anglia, Irlanda ╚Öi Sco╚Ťia; 3. (Noua) insul─â ├«n Melanezia (Irlandez). V. Sinfeiner.
mare f. 1. ├«ntindere imens─â de ap─â s─ârat─â ce acopere cea mai mare parte a suprafe╚Ťei p─âm├óntului; 2. por╚Ťiune din aceast─â mass─â de ap─â: Marea Neagr─â; 3. fig. cantitate ├«ntins─â pe o suprafa╚Ť─â mare: mare de gr├óu, mare de s├ónge. [Lat. MARE].
Marea-Alb─â f. V. Alb─â.
Marea-Neagră f. numită în vechime Pontus Euxinus, mare între Rusia, România, Bulgaria și Turcia (numită astfel din cauza deselor ei furtuni).
Marea-Roșie f. sau Golful Arabic, între Arabia și Egipt, comunică cu Marea Mediterană prin canalul de Suez.
Marmara (Marea de) f. por╚Ťiunea Mediteranei ├«ntre str├ómtoarea Dardanelelor ╚Öi Bosforul.
m─âre! (m─âri!) int. Mold. de chemare sau de provocare: m─âre, ia ascult─â! [Cf. sinonimul albanez MOR├ł].
m─âr├Č v. 1. a (se) face mare; 2. fig. a glorifica: monumente ├«n care s─â se m─âreasc─â D-zeul r─âsboaielor NEGR.
m─âri?! int. Mold. V. m─âre: c─â venia, m─âri, venia POP.
Mediterana f. Mare situată între Europa, Azia și Africa; ea comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea de Gibraltar, cu Marea Neagră prin Dardanele și Bosfor, cu Marea Roșie și Oceanul Indian prin canalul de Suez. Mediterana prezintă mai multe golfuri, ce poartă asemenea numele de mare, Marea Tireniană, Adriatica, Marmara, Marea Neagră și Marea de Azov.
Nord (Capul) n. promontoriu la N. Norvegiei. ÔĽĹ (Canalul): str├ómtoare ├«ntre Irlanda si Sco╚Ťia. ÔĽĹ (Marea de), partea Oceanului Atlantic coprins─â ├«ntre Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Fran╚Ťa si Anglia.
ro╚Öcov─â f. 1. fructul ro╚Öcovului, lung, l─ât─âre╚Ť ╚Öi dulce, numit ╚Öi coarn─â de mare; 2. boal─â de cai ce face osi╚Öoare la n─âri. [Rus. ROJKOV─Č (din ROJEK┼Č, corni╚Öor)].
Tyrhenian a. ce ╚Ťine de Etruria (Toscana): Marea Tyrhenian─â, partea Mediteranei coprins─â ├«ntre Italia, Corsica, Sardinia ╚Öi Sicilia.
1) m├íre f., pl. m─âr─ş (lat. m├íre, it. mare, fr. mer, pv. cat. sp. pg. mar). Ocean, imens─â ├«ntindere de ap─â care acopere cea ma─ş mare parte a globulu─ş p─âm├«ntesc: corabie de mare. Parte ma─ş mic─â din aceast─â ├«ntindere: marea Neagr─â. Suprafa╚Ťa imens─â, imensitate: o mare de nisip, de oamen─ş. ─Čarb─â de mare. V. ─şarb─â. A cerca marea cu degetu, a te apuca cu for╚Ťe prea mic─ş s─â fac─ş un lucru prea mare. A promite marea ╚Öi sarea, lucrur─ş imposibile, pe dracu ╚Öi pe tat─â-su. Pe mare (Mold. nord pe marea), pe calea marin─â. ÔÇô Marea acopere aproape tre─ş sfertur─ş din suprafa╚Ťa globulu─ş terestru ╚Öi ocup─â mult ma─ş mult loc ├«n emisferu austral de c├«t ├«n cel boreal. Ad├«ncimea apelor m─âri─ş e variabil─â, oscil├«nd ├«n medi┼ş ├«ntre 3000 ╚Öi 4500 de metri. Dar pin unele locur─ş exist─â depresiun─ş chear p├«n─â la 8613 metri (la Tuscarora) ╚Öi 9400 (la insulele Tonga). Apa m─âri─ş, pe l├«ng─â urmele multor minerale, con╚Ťine ├«n disolu╚Ťiune mult─â clorur─â de sodi┼ş (sare), care se extrage din saline marine. Dintre mi╚Öc─ârile obi╚Önuite ale m─âri─ş, unele-s ├«nt├«mpl─âtoare (ca valurile, care ajung p├«n─â la o ├«n─âl╚Ťime de 18 metri, dar al c─âror efect nu se ma─ş simte la 20 de metri supt suprafa╚Ťa ape─ş), altele-s regulare, ca fluxu, refluxu ╚Öi curentele.
mß║»re ╚Öi (az─ş ├«n est) mß║»ri, interj. de mirare, ca ╚Öi m─â─ş ╚Öi bre sa┼ş ca vez─ş, u─şte-te (Pop.): M─âre, oare cine a fost? Da ce-─ş asta, m─âre? ─ČaÔÇÖuz─ş, m─âre! (ngr. mor├ę, bre ╚Öi vre, voc. d. mor├│s [vgr. mor├│s], nebun adic─â ÔÇ×m─â─ş nebune, nu fi nebun, ce nebunie e asta?ÔÇŁ, de unde ╚Öi alb. mor├ę, mre, turc. bg. s├«rb. rut. [d. rom.] bre, bg. s├«rb. m├│re. V. m─â 2).
m─âr├ęsc v. tr. (d. mare). Fac mare, sporesc, augmentez: a m─âri armata, averea, mirarea. Fig. Pream─âresc, glorific, laud: a m─âri faptele cu─şva. V. refl. Cresc, sporesc, m─â fac ma─ş mare: veniturile sÔÇÖa┼ş m─ârit. Fig. M─â glorific. V. majorez.
mắri, V. măre.
r├│╚Öcov─â f., pl. e (vsl. ro┼ż─şkov de p─âstare, d. rog, corn, bg. ro┼żkov, ro╚Öcov─â, ro╚Öcov; rus. ro┼żk├│vy─ş, de ro╚Öcov─â, d. roz├│k, cornule╚Ť, ro╚Öcov─â, rog, corn. V. inorog, r─âgace, rohatc─â). Fructu ro╚Öcovulu─ş (o p─âstare mare, groas─â ╚Öi dulce, bun─â de m├«ncat). ÔÇô ├Än nord coarne de mare. V. carat.
ANEMON─é-DE-MARE s. (ZOOL.; Actinia) actinie, dedi╚Ťel-de-mare, (reg.) trandafir-de-mare.
ARICI-DE-MARE s. (ZOOL.; Echinoidea) echinid─â.
cal-de-mare s. v. MORS─é.
carabaș-de-mare s. v. MARTIN-MARE. PESCAR-DE-MARE. PESCAR-MARE.
caras-de-mare s. v. SPAROS.
c─â╚Ťel-de-mare s. v. COROSBIN─é.
coarne-de-mare s. pl. v. RO╚śCOV─é.
corb-de-mare s. v. CORMORAN.
culic-de-mare s. v. SCOICAR.
g─âin─â-de-mare s. v. BIBILIC─é.
ho╚Ť de mare s. v. CORSAR. PIRAT.
MARE s. (GEOGR.) 1. (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. apă. (Pînă în Grecia a călătorit pe ~.)
mări vb. v. FĂLI. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MÎNDRI. SEMEȚI.
M─éRI vb. 1. a cre╚Öte, a se dezvolta, a se-├«n─âl╚Ťa, (├«nv. ╚Öi pop.) a odr─âsli, (pop.) a se ridica, a s─âlta, a (se) zbur─ât─âci. (Ce mult s-a ~ copilul!) 2. a cre╚Öte, a (se) extinde, a (se) l─ârgi, a (se) ridica, a spori, a (se) urca. (Suprafe╚Ťele cultivate s-au ~ la...) 3. a (se) extinde, a (se) ├«ntinde, a (se) l─ârgi, a (se) l─â╚Ťi. (╚śi-a ~ st─âp├«nirea peste...) 4. a (se) dilata, a (se) l─ârgi. (A ~ un conduct anatomic ├«n timpul opera╚Ťiei.) 5. a (se) bulbuca, a (se) c─âsca, a (se) holba, a (se) umfla, a (se) zg├«i, (pop. ╚Öi fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) bobo╚Öa, a (se) bolbo╚Öa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolov─âni, (Transilv.) a (se) zg─âura, (Ban.) a (se) zg├«mboia. (De ce i s-au ~ ochii at├«t de mult?) 6. a cre╚Öte, a se ridica, a se umfla. (Apele s-au ~ ├«n matca lor.) 7. a multiplica, a spori, (livr.) a augmenta. (A ~ de mai multe ori o cantitate.) 8. (MAT.) a ├«nmul╚Ťi. (A ~ de patru ori un num─âr.) 9. a cre╚Öte, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (Au ~ fondul de rulment.) 10. a rotunji, a spori. (╚śi-a ~ averea.) 11. a cre╚Öte, a se ├«nmul╚Ťi, a se ridica, a spori, a se urca, (├«nv.) a prisosi, a se mul╚Ťi, a se umnoji. (S-a ~ num─ârul participan╚Ťilor.) 12. a cre╚Öte, a (se) majora, a (se) ridica, a (se) scumpi, a spori, a (se) sui, a (se) urca. (Au ~ pre╚Ťul; pre╚Ťurile s-au ~.) 13. a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) ├«nt─âri, a (se) poten╚Ťa. (A ~ valoarea unei m─ârimi fizice.) 14. a cre╚Öte, a se ridica, a se sui, a se urca. (I s-a ~ temperatura.) 15. a (se) lungi, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 16. a se accentua, a se amplifica, a cre╚Öte, a se intensifica, a se ├«nt─âri, a se ├«nte╚Ťi, a spori. (Viteza v├«ntului s-a ~.) 17. a cre╚Öte, a (se) ridica, a spori. (S-a ~ nivelul de trai.) 18. a (se) ad├«nci, a (se) agrava, a (se) amplifica, a cre╚Öte, a (se) intensifica, a spori, (fig.) a (se) ascu╚Ťi. (Disensiunile s-au ~.) 19. a cinsti, a c├«nta, a elogia, a glorifica, a l─âuda, a omagia, a pream─âri, a preasl─âvi, a prosl─âvi, a sl─âvi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (├«nv.) a f─âli, a pohf─âli, a preac├«nta, a prea├«n─âl╚Ťa, a preal─âuda, a prear─âdica, a ridica, a slavoslovi. (S─â ~ pe eroii patriei.) 20. a binecuv├«nta, a glorifica, a l─âuda, a pream─âri, a preasl─âvi, a prosl─âvi, a sl─âvi, (rar) a ferici. (S─â ~ ziua de fa╚Ť─â.)
porumbel-de-mare s. v. MARTIN. PESCAR R├ÄZ─éTOR. PESC─éRU╚ś.
r├«ndunic─â-de-mare s. v. CHIRIGHI╚Ü─é. PESC─éRU╚ś. R├ÄBAR.
scoic─â de mare s. v. STRIDIE.
SCORPIE-DE-MARE s. (ZOOL.; Scorpaena porcus) porc-de-mare, (rar) scorpen─â.
spum─â-de-mare s. v. MAGNEZIT.
șoarece-de-mare s. v. LIMBĂ-DE-MARE.
╚śTIUC─é s. (IHT.) 1. (Esox lucius) (pop.) lupul-b─âl╚Ťii, (reg.) m├«rli╚Ť─â. 2. ╚Ötiuc─â-de-mare (Belone belone euxini) = z─ârgan, (reg.) ╚Ťipar-de-mare.
tîlhar de mare s. v. CORSAR. PIRAT.
trandafir-de-mare s. v. ACTINIE. ANEMONĂ-DE-MARE. DEDIȚEL-DE-MARE.
╚Ťipar-de-mare s. v. ╚śTIUC─é-DE-MARE. Z─éRGAN.
vac─â-de-mare s. v. MORS─é.
FRUCTE DE MARE s.n. pl. ├Än gastronomie, ansamblu de animale marine mici ÔÇô scoici, stridii, crevete, langustine, crabi ÔÇô servite pe ghea╚Ť─â, sub form─â de cocteil sau folosite ca ingrediente ├«n preparate specifice.
LIMB─é-DE-MARE, limbi-de-mare, s.f. Pe╚Öte plat din fam. soleidae, cu corp alungit, bot rotunjit ├«n form─â de cioc, ochii aseza╚Ťi pe partea dreapt─â, de aprox. 60 cm lungime, prezent pe toate ╚Ť─ârmurile Europei occidentale, ├«n m─ârile nordice ╚Öi ├«n Marea Mediteran─â, foarte apreciat ca pe╚Öte de consum (Solea solea); varietatea din Marea Neagr─â (Solea nasuta) este mult mai mic─â.
VULPE DE MARE s.f. (Iht.) ├Än general, pe╚Öte cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (pla╚Ťi), fam. rajidae (batoizi propriu-zi╚Öi), cu corp romboidal ╚Öi ├«not─âtoare dezvoltate ca ni╚Öte aripi imense, prezent ├«n lungul tuturor ╚Ť─ârmurilor europene. Exist─â nenum─ârate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime ╚Öi 30 kg greutate, unele fiind uria╚Öe, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime ╚Öi 2-3 m l─â╚Ťime ╚Öi o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consum─â ├«not─âtoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asem─ân─âtoare la gust cu carnea de crab.
m├íre, m─âri, s.f. ÔÇô ├Än expr. ochi de mare = iezer, lac glaciar, t─âu. ÔÇ×├Än leg─âtur─â cu lacurile, ce se numesc aici ochiuri de mare, se povestesc o mul╚Ťime de legende, ca ╚Öi aceea ├«n care e vorba de dispari╚Ťia unei turme ├«ntregi de oi ├«mpreun─â cu ciobanul lor, al c─ârui suflet nu-╚Öi afl─â odihn─âÔÇŁ (Demeter, Marin, 1935: 42). Unele lacuri glaciare din Maramure╚Ö au o ad├óncime de 10 p├ón─â la 30 metri. ÔÇô Lat. mare, -is (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, CDDE, cf. DER; DEX).
m─âr├ę, (m─âri), interj. ÔÇô v. more.
m─âr├ş, m─âresc, vb. refl. ÔÇô A se f─âli, a se m├óndri; a fi ├«ng├ómfat: ÔÇ×P├ónz─âtur─â cu pui╚ŤÔÇÖ, / M─âi feciori, nu v─â m─âri╚ŤÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2006: 51). ÔÇô Din adj. mare (< lat. mas, maris) (DEX, MDA).
m├íre, m─âri, s.f. ÔÇô ├Än expr. ochi de mare = iezer, lac glaciar, t─âu. ÔÇ×├Än leg─âtur─â cu lacurile, ce se numesc aici ochiuri de mare, se povestesc o mul╚Ťime de legende, ca ╚Öi aceea ├«n care e vorba de dispari╚Ťia unei turme ├«ntregi de oi ├«mpreun─â cu ciobanul lor, al c─ârui suflet nu-╚Öi afl─â odihn─âÔÇŁ (Demeter, Marin 1935: 42). De men╚Ťionat c─â unele lacuri glaciare din Maramure╚Ö au o ad├óncime apreciabil─â de 10 p├ón─â la 30 metri. ÔÇô Cf. germ. Meerange ÔÇ×ochi de mare; lac glaciarÔÇŁ (╚Üurcanu); Lat. mare.
ANTE MARE, UNDAE (lat.) valurile ├«naintea m─ârii ÔÇô Cauza premerge efectul.
AZOV, Marea ~, sector al M─ârii Negre, legat de aceasta prin str. Kerci; 39 mii km2. Ad. medie: 7 m; ad. max. 15 m; salinitate medie: 10-13ÔÇ░. ├Än ea se vars─â Donul ╚Öi Kubanul. Pr. porturi: Taganrog, Mariupol, Eisk. ├Änghe╚Ťat─â iarna. Pescuit. Numeroase sta╚Ťiuni de odihn─â.
BALTIC─é, Marea ~, mare continental─â a Oc. Atlantic, ├«n N Europei; comunic─â cu Marea Nordului prin str. Skagerrak ╚Öi Kattegat; 419 mii km2. Ad. medie: 86 m; ad. max.: 470 m. Formeaz─â trei mari golfuri: Finic, Botnic ╚Öi Riga. Salinitate redus─â (8-11ÔÇ░). Numeroase ins. ╚Öi arh.: Aland, Bornholm, Gotland, R├╝gen, Saaremaa. ├Än ea se vars─â Neva, Dvina de Vest, Vistula, Oder ╚Ö.a. Naviga╚Ťie intens─â. Porturi pr.: St. Petersburg, Tallin, Riga, Gda┼äsk, Szczecin, Copenhaga, Stockholm, Malm├ ╚Ö.a. Pescuit. Unit─â cu Marea Alb─â prin intermediul L. Onega ╚Öi r├«ului Neva, printr-un canal navigabil (1933) cu 19 ecluze ╚Öi 227 km lungime.
BENGAL, Golful sau Marea ~, golf al Oc. Indian, ├«ntre Pen. Hindustan (la V) ╚Öi Arh. Andaman ╚Öi Nicobar (la E); c. 2,2 mil. km2. Ad. med.: 2.586 m; ad. max.: 4.519 m. Aici se vars─â, printr-o delt─â comun─â, fl. Gange ╚Öi Brahmaputra. Naviga╚Ťie. Pescuit. Temp. medie a apei: 25-29┬░C. Salinitate: 30ÔÇ░. Porturi pr.: Calcutta, Madras.
CANALUL DUN─éRE-MAREA NEAGR─é, cale navigabil─â ├«n SE Rom├óniei care une╚Öte fl. Dun─ârea cu Marea Neagr─â, scurt├«nd drumul navelor spre Constan╚Ťa cu c. 400 km ╚Öi asigur├«nd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaz─â de la mijlocul sec. 19. Lucr─ârile au ├«nceput ├«n 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a de╚Ťinu╚Ťilor politici care au fost folosi╚Ťi ca principal─â for╚Ť─â de munc─â. Sistate ├«n 1955, lucr─ârile au fost reluate ├«n 1975, dup─â un alt proiect. Canalul, dat ├«n folosin╚Ť─â la 26 mai 1984, str─âbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat ├«n mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavod─â, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime total─â: 64,2 km; l─â╚Ťime la baz─â: 70 m, la suprafa╚Ť─â 110-140 m; ad├«ncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prev─âzut cu ecluze (Cernavod─â ╚Öi Agigea), fiecare av├«nd dou─â incinte care asigur─â naviga╚Ťia ├«n ambele sensuri; este traversat de ╚Öapte poduri (trei rutiere, trei feroviare ╚Öi unul mixt). Volumul de trafic pe care ├«l poate prelua anual este de c. 75 mil. t m─ârfuri, asigur├«ndu-se trecerea navelor fluviale ╚Öi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o important─â cale navigabil─â european─â, permi╚Ť├«nd o leg─âtur─â mai direct─â ├«ntre Marea Neagr─â ╚Öi Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dun─âre, precum ╚Öi cu Marea Baltic─â prin Canalul Oder-Elba. O deriva╚Ťie, Poarta Alb─â-N─âvodari-Midia, ├«n lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit ├«n 1984-1987.
CARAIBILOR, Marea ~, mare a Oc. Atlantic, m─ârginit─â la V ╚Öi S de America Central─â ╚Öi N Americii de Sud, iar la N ╚Öi E de lan╚Ťul ins. Antile, unit─â cu G. Mexic prin str. Yutac├ín; 2,78 mil. km2. Ad. max.: 7.238 m; ad. medie: 2.491 m. Salinitate medie: 36 ÔÇ░. Pr. ins.: Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico. Pr. porturi: Maracaibo (Venezuela), Cartagena (Columbia), Col├│n (Panam├í), Santiago de Cuba (Cuba). Se mai nume╚Öte ╚Öi Marea Antilelor.
CASPIC─é, Marea ~, cel mai ├«ntins lac s─ârat de pe glob, situat la limita dintre Europa ╚Öi Asia, ├«ntre Azerbaidjan, Rusia, Turkmenia ╚Öi Iran; 376 mii km2. Ad. max.: 1.025 m. Ad. medie: 184 m. Din 1929 p├«n─â ├«n 1960, nivelul s─âu a sc─âzut cu 2 m; el este cu 27,9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Salinitatea variaz─â de la 1-2ÔÇ░ ├«n N, la 300ÔÇ░ ├«n G. Kara-Bogaz Gol. ├Än M.C. se vars─â fl. Volga, Ural, Terek, Emba, Kuta ╚Ö.a. Pescuit de sturioni. Z─âc─âminte de petrol. Naviga╚Ťie. Porturi pr.: Baku, Astrahan, Bandar e Anzali.
CORALILOR, Marea ~ (CORAL SEA), mare ├«n bazinul Oc. Pacific, ├«ntre coasta NE a Australiei, ins. Noua Guinee, Arh. Louisiade, Solomon, Noile Hebride ╚Öi ins. Noua Caledonie; 4,1 mii km2. Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 19-28┬░C. Salinitate medie: 34,5-35,5ÔÇ░. Numeroase recife ╚Öi ins. coraligene. Naviga╚Ťie dificil─â. Porturi pr.: Port Moresby (Papua-Noua Guinee), Noum├ęa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari b─ât─âlii ├«ntre for╚Ťele aeronavale nord-americane ╚Öi japoneze (mai 1942).
JAPONIA 1. ╚Üara Japoniei, ÔÇ×╚Üara Soarelui R─âsareÔÇŁ (Nihon sau Nippon Koku), stat ├«n E Asiei (Extremul Orient), ocup├ónd Arh. Japonez, format din 3.922 ins. aflate ├«n V Oc. Pacific, ├«ntre 21┬░ ╚Öi 44┬░ lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaid┼Ź, Honsh┼ź, Ky┼źsh┼ź, Shikoku, precum ╚Öi arh. Ry┼źsh┼ź (ins. pr. Okinawa), Ogasawara (fost Bonin), Kazan Rett┼Ź (sau Volcano) ╚Öi Minami-Tori. Lungimea ╚Ť─ârmurilor: 33,4 mii km (╚Ť─ârmuri naturale 24,3 mii km, arficiale 8,8 mii km, guri de r├óu 0,3 mii km); supr.: 377,7 mii km2; 125,6 mil. loc. (1995). Limba oficial─â: japoneza (nipona). Religia: ╚Öintoist─â ╚Öi budist─â c. 80%, cre╚Ötin─â (protestan╚Ťi, catolici) c. 20%. Cap.: T┼Źki┼Ź. Ora╚Öe pr.: Yokohama, ┼îsaka, Nagoya, Sapporo, Ky┼Źto, K┼Źbe, Fukuoka, Kawasaki, Hiroshima, Kitaky┼źsh┼ź, Sendai. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 47 de prefecturi (tod┼Źfuken). Relief predominant muntos (83,8% ├«mpreun─â cu dealurile), ├«n care 25 de v├órfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama, 3.776 m. alt max. a J.). Lan╚Ťurile mun╚Ťilor de ├«ncre╚Ťire, forma╚Ťi ├«n Ter╚Ťiar, li se adaug─â 7 lan╚Ťuri de mun╚Ťi vulcanici cu 150 vulcani, ├«n parte activi (Asama Yama, Bandai-san, Aso-san, Sakurajima, Azuma-san ╚Ö.a.). Seisme frecvente (Gifu, 516 anual), majoritatea de slab─â intensitate, care, al─âturi de vulcani, contureaz─â imaginea unei zone labile tectonic, component─â a ÔÇ×Cercului de FocÔÇŁ al Pacificului. C├ómpiile ocup─â 15% din terit., mai extinse fiind Kanto (├«n zona central-estic─â a ins. Honsh┼ź), Sendai (├«n NE ins. Honsh┼ź), Nobi, Setsu (┼îsaka), Ishikari ╚Öi Tokachi (├«n ins. Hokkaid┼Ź). Clima este tropical─â ├«n Ry┼źky┼ź, subtropical─â ├«n Ky┼źsh┼ź ╚Öi temperat─â ├«n restul terit. (mai aspr─â ├«n ins. Hokkaid┼Ź), cu nuan╚Ťe imprimate de orientarea reliefului, prezen╚Ťa oceanului ╚Öi ac╚Ťiunea musonilor. ├Än V, precipita╚Ťiile sunt mai bogate toamna ╚Öi iarna, pe c├ónd ├«n E ele cad mai ales vara. Taifunurile ╚Öi, uneori, valurile uria╚Öe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor, av├ónd efecte dezastruoase ├«n reg. litorale. R├óurile, scurte, au un ridicat poten╚Ťial energetic (├«n mare parte valorificat), iar lacurile (Biwa, Kasumiga, Saroma) completeaz─â peisajul japonez. Vegeta╚Ťie extrem de variat─â (magnolii, bananieri, arbori de camfor, cedrul japonez, pinul ro╚Öu, chiparo╚Öi ╚Ö.a.). P─âdurile ocup─â 67,3% din terit. Faun─â variat─â (140 de specii de mamifere, 350 specii de p─âs─âri, 30 specii de reptile ╚Ö.a.), este ocrotit─â ├«n 27 de parcuri na╚Ťionale (c. 2 mil. ha), parcuri ale prefecturilor ╚Öi sute de rezerva╚Ťii, constituind atrac╚Ťii turistice majore (parcul na╚Ťional Fuji-Hakone-Izu este vizitat anual de peste 20 mil. turi╚Öti). ╚Üar─â cu o economie dezvoltat─â, a doua putere economic─â mondial─â dup─â S.U.A., J. are resurse minerale variate, care ├«ns─â nu asigur─â dec├ót ├«n mic─â m─âsur─â necesarul de materii prime ale unei ind. complexe, cu ├«nalt nivel tehnologic (J. import─â 99,8% din cantitatea de petrol, 90,7% din gazele naturale ╚Öi 82% din c─ârbunele de care are nevoie). Ocup─â locul 2 pe glob dup─â S.U.A. ca produs na╚Ťional brut ╚Öi locul 3 pe glob (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania) ca PIB/locuitor. Ind. antreneaz─â 34% din pop. activ─â ╚Öi contribuie cu 40% la PNB. J. se afl─â pe unul dintre primele trei locuri pe glob ├«n metalurgia feroas─â ╚Öi neferoas─â, electronic─â, constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale), de autovehicule, ind. lemnului, mat. de constr., petrochimie, h├órtie, textile ╚Ö.a. Marile concentr─âri ind. sunt Kanto (zona capitalei), Kinki (┼îsaka-K┼Źbe-Wakayama ╚Ö.a.), Chuky┼Ź (Yokkaichi-Nagoya-Toyohashi) ╚Öi Kitaky┼źsh┼ź, dar ind. este bine reprezentat─â ├«n toate centrele urbane. Expl. de huil─â (6,9 mil. t, 1994), lignit, petrol, gaze naturale, imn. de fier, mangan, crom, tungsten, molibden, cupru, plumb, zinc, staniu, aur, argint, uraniu, bismut, sulf, germaniu, azbest, sare (toate ├«n cantit─â╚Ťi moderate). Mare produc─âtoare de energie electric─â (906,7 miliarde kWh, 1993, locul 4 pe glob ╚Öi locul 3 pe glob ca putere instalat─â ├«n centrale electronucleare), font─â ╚Öi feroaliaje (73,8 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), o╚Ťel (98,3 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), cocs (42 mil. t, locul 2 pe glob), nichel, titan, aluminiu (336,5 mii t, 1994, locul 3 pe glob), cupru brut ╚Öi rafinat (1,1 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), plumb, zinc (665,5 mii t, 1994, locul 1 pe glob), staniu, magneziu, sulf, utilaje ╚Öi instala╚Ťii ind., linii tehnologice, ma╚Öini-unelte, tractoare (161,8 mil. buc─â╚Ťi, 1991, locul 3 pe glob), autovehicule (8,68 mil. buc─â╚Ťi autoturisme, 1993, locul 1 pe glob ╚Öi 2,73 mil. buc. vehicule utilitare, 1993, locul 2 pe glob), avioane ╚Öi elicoptere, motociclete (2,7 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), aparataj electrotehnic, elemente tranzistorizate, televizoare (9,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), calculatoare, instrumente de precizie ╚Öi aparate optice, ma╚Öini de calcul, ceasuri, aparate foto (12,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), frigidere, produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafin─âriilor: benzin─â 43,9 mil. t, 1994, locul 2 pe glob, uleiuri grele, locul 1 pe glob), acid sulfuric (6,6 mil t, 1994, locul 4 pe glob), sod─â caustic─â (3,8 mil t, 1994, locul 3 pe glob), sod─â calcinat─â, ├«ngr─â╚Ö─âminte azotoase, materiale plastice ╚Öi r─â╚Öini sintetice (locul 3 pe glob), medicamente, cauciuc sintetic (1,4 mil t, 1994, locul 2 pe glob), anvelope (locul 2 pe glob), celuloz─â, h├órtie ╚Öi cartoane (10,6 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), h├órtie de ziar (2,97 mil t, 1994, locul 3 pe glob), cherestea, furnir, placaje, ciment (91,6 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), fire ╚Öi ╚Ťes─âturi de l├ón─â, ╚Ťes─âturi de m─âtase, fire ╚Öi fibre artificiale (locul 3 pe glob) ╚Öi sintetice (locul 2 pe glob), produse de sticl─â ╚Öi por╚Ťelan, ╚Ťigarete (locul 3 pe glob), lapte, unt, br├ónzeturi, carne, conserve ╚Öi f─âin─â de pe╚Öte, margarin─â, zah─âr, vin, bere ╚Ö.a. Me╚Öte╚Öuguri; art─â tradi╚Ťional─â. Terenul arabil reprezint─â 15% din supr. ╚Ť─ârii. Agricultura, protejat─â (pre╚Ťurile produselor agricole fiind de 2-3 ori mai mari dec├ót media mondial─â), asigur─â 70% din necesarul de alimente al ╚Ť─ârii (mai ales cu cereale ÔÇô orezul ocup─â 45% din supr. cultivat─â, legume ╚Öi fructe). Se cultiv─â orez (13,1 mil t, 1994), cartofi, batate, taro ╚Öi igname, soia, trestie ╚Öi sfecl─â de zah─âr, ceai (92 mii t, 1997, locul 7 pe glob), tutun, legume (varz─â, locul 3 pe glob, castrave╚Ťi, locul 3 pe glob, vinete, locul 2 pe glob), struguri, fructe (mere 1,1 mil. t, 1994), citrice (mandarine 1,5 mil t, 1994, locul 1 pe glob), pepeni, ananas, c─âp╚Öuni, castane (locul 2 pe glob), arahide. Floricultur─â dezvoltat─â. Sericicultur─â de veche tradi╚Ťie. Cre╚Öterea animalelor este mai pu╚Ťin extins─â (├«n 1994 erau 4,99 mil. capete bovine, 10,62 mil. capete porcine, 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an, locul 1 pe glob), produse acvatice (maricultur─â), balene v├ónate (locul 2 pe glob). Re╚Ťeaua de comunica╚Ťii este complex─â ╚Öi ├«n continu─â modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide ÔÇ×ShinkansenÔÇŁ, ce leag─â ├«ntregul arhipelag. C─âile ferate traverseaz─â numeroase poduri ╚Öi tunele, ├«ntre care se remarc─â Seikan (53,85 km, cel mai mare din lume), ce leag─â ins. Honsh┼ź de Hokkaid┼Ź. Porturile se num─âr─â printre cele mai mari de pe glob (K┼Źbe, Chiba, Nagoya, Yokohama, fiecare av├ónd peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). C─âi rutiere: 1,13 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comercial─â: 24,28 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (3,5 mil. loc.), cu numeroase obiective: marea metropol─â T┼Źky┼Ź (cea mai mare aglomera╚Ťie de pe glob), vulcanii Fuji Yama ╚Öi Asama Yama, sta╚Ťiunile de sporturi de iarn─â Kamizawa ╚Öi Sugadaira, Nikko, unul dintre cele mai frumoase ora╚Öe ale J., cu cascada Kegon, ┼îsaka ÔÇô supranumit─â ÔÇ×Vene╚Ťia J.ÔÇŁ, cu templele Temmangu (sec. 10) ╚Öi Shitennoji (sec. 6), iar, ├«n apropiere de ora╚Öul Takarazuka, vechile capitale Nara, cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) ╚Öi Ky┼Źt┼Ź, cu c. 2.000 de monumente de arhitectur─â (palatele Gosho ╚Öi Saiho, Pavilionul de aur/Kinkakuji, Pavilionul de argint/Ginkakuji, templul Nishi Honganji, castelul Nij┼Ź ╚Ö.a.). J. are 2.053 puncte cu instala╚Ťii de tratament balnear ╚Öi hoteluri, mai cunoscut fiind Beppu (ins. Ky┼źsh┼ź), cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comercial─â a lumii (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania, ├«n 1994), at├ót ca volum al exporturilor, c├ót ╚Öi al importurilor, ├«nregistr├ónd excedente anuale impresionante at├ót cu statele Americii de Nord ╚Öi Asiei, dar ╚Öi cu ╚Ť─ârile U.E. (20% din exporturile sale). Export: ma╚Öini, utilaje, autoturisme, nave, computere, produse electronice, echipamente industriale diverse (65%), produse siderurgice ╚Öi metalice (15%), textile, produse chimice, mat. de constr., produse alimentare. Import: combustibili ╚Öi materii prime (50%), min. de fier ╚Öi fier vechi, bumbac, cocs, gr├óu, lemn, orez, zah─âr ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. Pe terit J., locuit ├«nc─â din Paleoliticul inferior (ins. Honsh┼ź), cultura J┼Źmon (c. 5000-250 ├«. Hr.), continuat─â apoi de cultura Yayoi (250 ├«. Hr.-250 d. Hr.), ├«n timpul c─âreia s-a dezvoltat agricultura ╚Öi a fost introdus─â cultura orezului. Potrivit tradi╚Ťiei, Jimmu Tenno, descendent al zei╚Ťei soarelui, Amaterasu Omikami, este considerat fondatorul (660 ├«. Hr.) imperiului japonez. ├Än sec. 4-6, ca urmare a intensific─ârii rela╚Ťiilor cu China ╚Öi a ocup─ârii Coreii de Sud, ├«n J. au p─âtruns confucianismul ╚Öi budismul, intr├ónd ├«n conflict cu ╚Öintoismul, cultul popula╚Ťiei b─â╚Ötina╚Öe, budismul reu╚Öind, ├«n cele din urm─â, s─â se impun─â ca religie de stat (594). ├Än epoca Nara (710-794), J. a devenit o monarhie absolut─â, marcat─â ├«ns─â de o ├«ndelungat─â perioad─â de lupte interne pentru putere ├«ntre marile clanuri. ├Än aceste condi╚Ťii a avut loc mutarea re╚Öedin╚Ťei ├«mp─âratului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Ky┼Źto), ├«nt─ârirea autonomiei marilor feudali ╚Öi sl─âbirea treptat─â a autorit─â╚Ťii centrale. ├Äntre 858 ╚Öi 1192 puterea politic─â a fost uzurpat─â de clanul Fujiwara. ├Än 1192, Yoritomo din clanul Minamoto, concentreaz─â ├«ntreaga putere de stat ├«n m├óinile sale, pun├ónd bazele shogunatului (1192-1867), ├«mp─âratul av├ónd doar rolul de suveran nominal. Dup─â invaziile e╚Öuate ale mongolilor din 1274 ╚Öi 1281, criza politic─â intern─â s-a accentuat, fiind urmat─â de o lung─â perioad─â de bipolarism politic ╚Öi r─âzboaie civile ├«ntre nordul, cu capitala la Ky┼Źto, ╚Öi sudul, cu capitala la Y┼Źshino, ating├ónd acum maximul descentraliz─ârii politice ╚Öi f─âr├ómi╚Ť─ârii feudale. Primii europeni ajun╚Öi ├«n arh. japonez sunt comercian╚Ťii portughezi (1543), care aduc cu ei armele de foc, ╚Öi misionarii iezui╚Ťi (1549-1551 ÔÇô Francisco Xavier), care introduc cre╚Ötinismul ├«n J. Devenit shogun ├«n 1603, Ieyasu Tokugawa mut─â capitala la Edo (actualul T┼Źky┼Ź), restabile╚Öte unitatea imperiului ╚Öi impune, din 1639, o politic─â izola╚Ťionist─â. ├Än 1853, o escadr─â a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat ├«n raza portului Edo ├«n timp ce o escadr─â rus─â, comandat─â de amiralul E.V. Putiatin, a sta╚Ťionat ├«n fa╚Ťa portului Nagasaki, impun├ónd renun╚Ťarea la m─âsurile izola╚Ťioniste. ├Än urma tratatelor ├«ncheiate de J. cu Marile Puteri (1854 ╚Öi 1855), porturile nipone au fost deschise pentru comer╚Ťul cu str─âin─âtatea. ├Än urma revolu╚Ťiei din 1867-1868, are loc ├«nl─âturarea shogunatului, restabilirea puterii imperiale ╚Öi ├«ncepe epoca Meiji, caracterizat─â prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) ╚Öi introducerea unor institu╚Ťii moderne, dup─â model occidental, ├«n special german, care au asigurat dezvoltarea capitalist─â a ╚Ť─ârii, transform├ónd J. la ├«nceputul sec. 20 ├«n una din marile puteri militare ╚Öi economice ale lumii. ├Än 1889, potrivit Constitu╚Ťiei, J. este declarat─â monarhie constitu╚Ťional─â ereditar─â. Tendin╚Ťele expansioniste ale cercurilor politice conduc─âtoare pe continentul asiatic s-au materializat prin r─âzboiul ├«mpotriva Chinei (1894-1895), soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan), a ins. Penghu ╚Öi a r─âzboiului ruso-japonez (1904-1905), prin care J. ├«╚Öi instituie st─âp├ónirea asupra Manciuriei de Sud, a p─âr╚Ťii de S a ins. Sahalin ╚Öi instaurarea protectoratului asupra Coreei, pe care a anexat-o ├«n 1910. ├Än timpul primului r─âzboi mondial, J. se al─âtur─â Antantei, ob╚Ťin├ónd, prin Tratatul de la Versailles, concesiunile germane din China ╚Öi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. ├Än perioada 1918-1922, J. a efectuat o interven╚Ťie armat─â ├«n Extremul Orient Sovietic. Anii de r─âzboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei, ├«n special a industriei de r─âzboi ╚Öi a comer╚Ťului. ├Än 1926, Hirohito a devenit ├«mp─ârat. ├Än perioada 1931-1932, J. a cucerit ├«ntreaga Manciurie. Devenind, ├«n dec. 4, un stat autoritar, cu tendin╚Ťe militarist-na╚Ťionaliste, J. s-a apropiat treptat, dup─â ce a p─âr─âsit Societatea Na╚Ťiunilor (1933), de Germania ╚Öi Italia cu care a ├«ncheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936), la care, ├«n 1937, a aderat ╚Öi Italia, pun├óndu-se astfel bazele Axei Berlin-Roma-T┼Źky┼Ź ╚Öi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). ├Än 1938, au avut loc ac╚Ťiuni armate ale trupelor japoneze ├«n zona lacului Hasan (din U.R.S.S.), iar ├«n 1939, ├«n reg. Halh├«n-G├Âl (din Mongolia). ├Än apr. 1941, J. semneaz─â la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S., ceea ce i-a permis ca, la 7 dec. 1941, ├«n urma unui atac surpriz─â, ├«ndreptat ├«mpotriva bazei americane de la Pearl Harbour, s─â se al─âture puterilor Axei ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial. Datorit─â unei mobiliz─âri exemplare, a unei rapidit─â╚Ťi de ac╚Ťiune ╚Öi a unei eficien╚Ťe remarcabile, J. a ob╚Ťinut o serie de victorii ├«n dauna trupelor anglo-americane, cucerind ├«ntinse teritorii din Extremul Orient, sud-estul Asiei ╚Öi Oc. Pacific, instaur├ónd un regim de ocupa╚Ťie foarte dur. B─ât─âliile de la Midway (ian. 1942) ╚Öi Guadalcanal (febr. 1943), au reprezentat o cotitur─â ├«n desf─â╚Öurarea r─âzboiului, trupele anglo-americane prelu├ónd ini╚Ťiativa. Dup─â capitularea Germaniei (mai 1945), ├«n condi╚Ťiile ├«n care teatrul de r─âzboi s-a apropiat de terit. J., aceasta folosit ultimele resurse militare ╚Öi umane, inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune cap─ât r─âzboiului, S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra ora╚Öelor Hiroshima (6 aug.) ╚Öi Nagasaki (9 aug.), silind guvernul J. s─â semneze (2 sept. 1945) capitularea necondi╚Ťionat─â. La 8 aug. 1945, U.R.S.S. au declarat r─âzboi J., trupele sovietice ocup├ónd arh. Kurile ╚Öi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951, S.U.A. ╚Öi Marea Britanie au ├«ncheiat un tratat de pace separat cu Japonia, f─âr─â participarea U.R.S.S., precum ╚Öi un acord militar care legaliza, pe timp nedeterminat, sta╚Ťionarea trupelor americane pe terit. J. ├Än oct. 1956, s-a semnat declara╚Ťia comun─â sovieto-japonez─â, prin care ├«nceta starea de r─âzboi ├«ntre cele dou─â state ╚Öi erau restabilite rela╚Ťiile diplomatice. Pe baza tratatului ├«ncheiat cu S.U.A. (15 mai 1972), ├«n contextul r─âzboiului rece, ins. Okinawa a fost retrocedat─â J., dar americanii ╚Öi-au p─âstrat aici bazele militare. ├Än deceniul 6, economia japonez─â a cunoscut un puternic reviriment (ÔÇ×miracolul japonezÔÇŁ), caracterizat printr-o cre╚Ötere continu─â a PNB, ajung├ónd ├«n 1987, s─â ocupe locul al doilea ├«n lume (dup─â S.U.A.). Pe plan politic s-au afirmat noi partide, ├«n special Partidul Liberal Democrat, care a dominat timp ├«ndelungat via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii (1955-1993). ├Än ultimele decenii, situa╚Ťia politic─â din ╚Ťar─â s-a caracterizat prin instabilitate, corup╚Ťie ╚Öi scandaluri financiar-bancare (├«n 1998 a traversat cea mai critic─â perioad─â postbelic─â). ├Än 1989, ├«n urma mor╚Ťii lui Hirohito, tronul a revenit fiului s─âu, Akihito. Monarhie constitu╚Ťional─â, conform Constitu╚Ťiei din 3 mai 1947. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de un parlament bicameral ÔÇô Dieta ÔÇô format din Camera Consilierilor ╚Öi Camera Reprezentan╚Ťilor, iar cea executiv─â, de un guvern desemnat de Diet─â ╚Öi numit de ├«mp─ârat. 2. Marea Japoniei (Nihon-Kai), mare ├«n bazinul de V al Oc. Pacific, situat─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de E al Asiei, ins. Sahalin (├«n N), Hokkaid┼Ź ╚Öi Honsh┼ź (├«n E) ╚Öi arh. Tsushima (├«n S); 1.062 km2. Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 0-12┬░C (iarna) ╚Öi 17-26┬░C (vara). Salinitate: 27,5-34,8ÔÇ░. ├Än S comunic─â, prin str. Coreii, cu Marea Chinei de Est ╚Öi Marea Galben─â, ├«n N, prin str. T─âtar─â ╚Öi La P├ęrouse, cu M. Ohotsk, iar ├«n E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intens─â. Pr. porturi: Vladivostok, Nahodka (Rusia), Akita, Niigata. Kanazawa (Japonia), Wonsan, Hungnam, ChÔÇÖongjin (R.P.D. Coreean─â), Pusan, Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei, mare fos─â ├«n NV Oc. Pacific, ├«n E Arh. Japonez; lungime: 680 km; l─â╚Ťime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. Kuro-╚śivo.
KARA, Marea ~, mare ├«n S Oc. ├Änghe╚Ťat, ├«ntre ╚Ť─ârmul Asiei ╚Öi ins. Novaia Zemlea, Franz Joseph ╚Öi Severnaia Zemlea, 883 mii km2. Ad. medie: 118 m; ad. max. 620 m. Comunic─â cu M. Barents prin str. Kara, iar cu M. Laptev prin str. Vilki╚Ťki. ╚Ü─ârmuri joase cu golfuri ╚Öi estuare. Acoperit─â cu ghe╚Ťuri. ├Än ea se vars─â Obi ╚Öi Enisei. Port pr.: Dikson.
LIGURIC─é, Marea ~ (MARE LIGURE), mare ├«n bazinul mediteranean, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmurile Italiei (la N ╚Öi E), Fran╚Ťei (Riviera la NV), ins. Corsica ╚Öi Elba (la S); c. 30 mii km2. Ad. max.: 2.645 m. Salinitate: 38ÔÇ░.
MAIOR E LONGINQUE REVERENTIA (lat.) dep─ârtarea m─âre╚Öte respectul ÔÇô Tacit, ÔÇ×AnnalesÔÇŁ, I, 47. Scurgerea timpului face s─â creasc─â prestigiul marilor personalit─â╚Ťi, ╚Ťes├ónd o aureol─â ├«n jurul lor ╚Öi trec├óndu-le ├«n legend─â.
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOART─é (QUMRAN), texte str─âvechi scrise ├«n ebraic─â, arameic─â, nabateic─â, greac─â, latin─â, siriano-palestinian─â ╚Öi arab─â, dat├ónd din sec. 2 ├«. Hr.-2 d. Hr. Cuprind date pre╚Ťioase privind esenianismul ╚Öi geneza cre╚Ötinismului primitiv. Descoperite ├«n 1947 ├«n pe╚Öterile din regiunea de NV a M─ârii Moarte, ├«n apropiere de Qumran (unde ├«n sec. 3 ├«. Hr.-2 d. Hr. ╚Öi-a avut centrul o comunitate religioas─â, probabil, a esenienilor).
MAREA ALB─é (BELOE MORE), mare ├«n bazinul Oc. ├Änghe╚Ťat, ├«ntre peninsulele Kola ╚Öi Kanin. Comunic─â larg cu M. Barents, cu M. Baltic─â (prin intermediul L. Onega, a r├óului Neva ╚Öi a unui canal navigabil cu 19 ecluze, lung de 227 km, dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1933), precum ╚Öi cu m─ârile din S (M. Azov, Marea Neagr─â, M. Caspic─â) prin intermediul c─âii de naviga╚Ťie Volga-Balica; 90 mii km2. Ad. max.: 350 m; ad. medie: 67 m. Temp. medie: -1,7┬░C (iarna) ╚Öi 11┬░C (vara). Salinitatea 24-24,5ÔÇ░. Numeroase insule. Pescuit intens. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada sept.-mai. Porturi pr.: Arhanghelsk, Onega, Belomorsk, Kandala╚Öka.
MAREA CHINEI DE EST (DONGHAI), mare ├«n V Oc. Pacific, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmurile orientale ale Chinei ╚Öi arh. Ryukyu ╚Öi Ky┼źsh┼ź (Japonia). Comunic─â direct cu Marea Galben─â ╚Öi prin str.Coreii cu Marea Japoniei, iar cu Marea Chinei de Sud prin str. Taiwan; 1,2 mil. km2. Ad. medie: 279 m; ad. max.: 2.717 m. Temp. medie a apei: 7-16┬░C ├«n febr. ╚Öi 28┬░-30┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32,5-24,2ÔÇ░. Porturi pr.: Da Nang, Kuala Terenggalu, Kuantan, Kota Kinabalu.
MAREA CHINEI DE SUD, mare ├«n V Oc. Pacific, ├«ntre ╚Ť─ârmurile de SE al Asiei, pen. Malacca, ins. Borneo, arh. Filipie ╚Öi ins. Taiwan. Comunic─â cu Marea Chinei de Est prin str. Taiwan, cu M. Sulu ╚Öi M. Java prin numeroase str├ómtori; 3,48 mil. km2. Ad. medie 1.140 m; max.: 5.420 m. Temp. medie a apei: 20┬░C ├«n febr. ╚Öi 27┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32,5-34,2┬░C. Porturi principale: Da Nang, Kuala Terenggalu, Kuantan, Kota Kinabalu.
MAREA GALBEN─é (HAUNGHAI), mare ├«n O. Pacific cuprins─â ├«ntre pen. Coreea ╚Öi ╚Ť─ârmul continentului asiatic de la N de gura Fl. Chang Jiang (Yangtze). ├Än S comunic─â larg cu Marea Chinei de Est; 417 mii km2. Ad. max.: 106 m; medie: 40 m. Temp. medie apei: 5┬░C ├«n febr. ╚Öi 27┬░C ├«n aug. Salinitate: 29ÔÇ░. Pescuit. Porturi pr: Lianyungang, Qingdao, Dalian, Haeju InchÔÇÖ┼Ćn.
MAREA INTERIOAR─é v. Setonaikai.
MAREA M├éNECII (fr. LA MANCHE [la m├ú╩â], engl. ENGLISH CHANNEL [i┼őli╩â t╩â├Žnl]), mare a Oc. Atlantic, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de N al Fran╚Ťei ╚Öi litoralul sudic al Marii Britanii. Legat─â de Marea Nordului prin str. Pas de Calais; 78 mii km2. Ad. max.: 172 m; ad. medie: 86 m. Temp. medie a apei: 8┬░C (├«n febr.) ╚Öi 16┬░C (├«n aug.). Salinitatea: 35ÔÇ░. Pescuit. Porturi pr.: Portsmouth, Brighton, Boulogne-sur-Mer, Dieppe, Le Havre. Pe sub M.M. a fost construit (1988-1994) un tunel rutier ╚Öi feroviar (inaugurat la 6 mai 1994), lung de 50 km (din care 38 km sub ap─â), alc─âtuit din dou─â galerii feroviare paralele, cu diametrul de 7,60 m fiecare, plasate la 30 m distan╚Ť─â una de cealalt─â ╚Öi o galerie rutier─â, cu un diametru de 4,80 m, situat─â ├«ntre ele. Terminalul de pe ╚Ť─ârmul francez se afl─â la Coquelles (l├óng─â Calais), iar cel de pe ╚Ť─ârmul englez la Sheriton (l├óng─â Folkestone).
MAREA MOART─é (YAM HAMELAH, AL-BAHR AL MAYYIT), lac s─ârat ├«n Orientul Apropiat, ├«ntre Israel ╚Öi Iordania, pe fundul depr. tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul m─ârii; 1.020 km2; lungime: 82 km; l─â╚Ťime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260ÔÇ░ (de 7,5 ori mai mare dec├ót aceea a Oceanului Planetar). ├Än el se vars─â fl. Iordan. Expl. de s─âruri de potasiu. Se mai nume╚Öte Lacul Asfaltit. ├Än pe╚Öterile din regiunile de NV a m─ârii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).
MAREA NEAGR─é, mare intercontinental─â situat─â ├«n Europa de SE ╚Öi Asia Mic─â, sc─âld├ónd ╚Ť─ârmurile Rom├óniei (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei ╚Öi Bulgariei; 413.488 km2; lungimea: 1.148 km; l─â╚Ťimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunic─â prin str. Bosfor cu M. Marmara ╚Öi mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele, iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o form─â oval─â, cu ╚Ť─ârmuri pu╚Ťin crestate, cu numeroase limane ├«n NV. ├Äntins─â platform─â continental─â (c. 36% din supr. reliefului submarin). ├Än M.N. se vars─â Dun─ârea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Irmak ╚Ö.a. Salinitate sc─âzut─â: 15-22ÔÇ░. Temp. medie: 12-14┬░C ├«n febr. ╚Öi 20-22┬░C ├«n aug. Sub influen╚Ťa v├ónturilor se formeaz─â un curent circular care, datorir─â pen. Crimeea, se ├«mparte ├«n dou─â ramuri ├«nchise: estic─â ╚Öi vestic─â. Prin str. Bosfor circul─â un curent de suprafa╚Ť─â dinspre M.N. Flora s─ârac─â, de origine mediteranean─â, este reprezentat─â prin alge ╚Öi iarb─â de mare. Faun─â bogat─â (c. 1.500 specii) litoral─â (molu╚Öte, crustacee amfipozi, acul de mare, c─âlu╚Ťul de mare), bentonic─â (calcan, limb─â de mare), pelagic─â (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini). Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, tr─âiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o important─â zon─â balneoclimateric─â, de-a lungul c─âreia s-au dezvoltat sta╚Ťiunile Mamaia, Constan╚Ťa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costine╚Öti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (Rom├ónia), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federa╚Ťia Rus─â), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi (Georgia). ╚Ü─ârile riverane, precum ╚Öi alte state din aria de influen╚Ť─â a M.N., au aderat la programul de Cooperare Economic─â a M─ârii Negre (lansat ├«n 1992), care urm─âre╚Öte stimularea cre╚Öterii economice, amplificarea rela╚Ťiilor comerciale ╚Öi asigurarea dezvolt─ârii durabile a zonei, ├«n condi╚Ťiile unor m─âsuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constan╚Ťa, Odessa, Sevastopol, Novorossiisk, Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea antic─â: Pontus Euxinus.
MAREA NORDULUI, mare ├«n NV Europei, ├«n bazinul Oc. Atlantic, cuprins─â ├«ntre Arh. Britanic, Scandinavia, pen. Iutlanda ╚Öi ╚Ť─ârmul ╚Ü─ârilor de Jos. ├Än N comunic─â cu Marea Norvegiei, ├«n E, prin str├ómtorile daneze Skagerrak ╚Öi Kattegat, cu Marea Baltic─â, iar ├«n SV, prin str. Pas de Calais, cu Marea M├ónecii; 575 mii km2; lungimea: 970 km; l─â╚Ťimea max.: 560 km. Ad. medie: 94 m; ad. max.: 809 m. Temp. medie a apei: 5,5┬░C ├«n febr. ╚Öi 15┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32ÔÇ░. ├Än S se dezvolt─â Dogger Bank. ├Än ea se vars─â Elba, Rinul, Tamisa. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intense. Porturi pr.: Aberdeen, Middlesbrough, Haga, Esjberg, Stavanger, Bergen.
MAREA RO╚śIE (AL-BAHR AL-AHMAR), mare intercontinental─â a Oc. Indian, situat─â ├«ntre Africa ╚Öi pen. Arabia, care comunic─â prin canalul Suez (├«n N) cu M. Mediteran─â ╚Öi ├«n S, prin str. Bab el-Mandeb, cu G. Eden al M─ârii Arabiei; 450 mii km2; lungime: 1.930 km; l─â╚Ťimea max.: 380 km. Ad. medie: 491 m; ad. max.: 3.039 m. Salinitatea: 40ÔÇ░ (cea mai mare dintre m─ârile deschise). Temp. medie a apei: 32┬░C (cea mai ridicat─â de pe glob). Aici s-a ├«nregistrat (1956) cea mai ridicat─â temp. a apei de pe glob (56┬░C). Numeroase colonii de corali. Datorit─â canalului Suez, este o important─â cale de naviga╚Ťie, care asigur─â leg─âturile ├«ntre Oc. Atlantic ╚Öi Oc. Indian. Este singura mare ├«n care nu se vars─â nici un r├óu permanent. Pescuit. Porturi pr.: As-Suways (Suez), Jiddah, Port Sudan, Al-Hudaydah.
MAREA THETYS v. Tethys.
MEDITERAN─é (MAREA MEDITERAN─é), mare intercontinental─â situat─â ├«ntre Europa (la N), Africa (la S) ╚Öi Asia (la E), care comunic─â cu Oc. Atlantic prin str. Gibraltar, cu M. Marmara prin str. Dardanele (├«n continuare cu Marea Neagr─â prin str. Bosfor) ╚Öi cu Marea Ro╚Öie (├«n continuare cu Oc. Indian) prin Canalul Suez; 2,5 mil. kmn2; lungimea: 3.700 km; ad. medie: 1.498 m; ad. max.: 5.121 m (├«n fosa Matapan, la S de Pelopones). ╚Ü─ârmul nordic este sinuos, cu mari peninsule (Iberic─â, Italic─â, Balcanic─â), m─âri m─ârgina╚Öe (Liguric─â, Adriatic─â, Ionic─â, Egee) ╚Öi golfuri (Valencia, Lion, Genova, Vene╚Ťia ╚Ö.a.). Pen. Italic─â ╚Öi ins. Siclia ├«mpart M. ├«n dou─â bazine pr.: M. Apusean─â (m─ârile Liguric─â, Sardiniei, Tirenian─â) ╚Öi M. R─âs─âritean─â (m─ârile Adriatic─â, Ionic─â, Egee). ├Än ea se vars─â Nilul, Ebrul, Ronul, Padul, Tibrul, Mari╚Ťa. Salinitate: 36-39ÔÇ░. Influen╚Ťeaz─â zonele ├«nvecinate prin clima sa cu ierni bl├ónde ╚Öi umede. Zon─â de intens─â naviga╚Ťie ╚Öi de pescuit. Porturi pr.: Barcelona, Marsilia, Genova, Napoli, Palermo, Alger, Tripoli, Alexandria, Port Said, Haifa, Beirut. Insule pr.: Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru, Malta ╚Ö.a. Renumite sta╚Ťiuni balneoclimaterice pe Coasta de Azur.
POPOARELE M─éRII, denumire generic─â dat─â unor popula╚Ťii, indo-europene, cu care Egiptul a intrat ├«n conflcit (sec. 14-13 ├«. Hr.). ├Änfr├ónte decisiv de Ramses III (1198-1166 ├«. Hr.) au fost silite s─â se a╚Öeze ├«n tabere militare, fiind folosite ca mercenari de armata egiptean─â.
SETONAIKAI sau SETO NO UCHI (MAREA INTERIOAR─é sau MEDITERANA JAPONEZ─é), mare cu ╚Ť─ârm neregulat, extins─â pe direc╚Ťie SV-NE, pe 435 km lungime ╚Öi 6-58 km l─â╚Ťime, ├«ntre ins. Honsh┼ź la N ╚Öi NE, ins. Shikoku la S ╚Öi ins. Ky┼źsh┼ź la V; 9,5 mii km2; ad.: 20-40 m. Comunic─â cu Oceanul Pacific prin str. Akashi ╚Öi Naruto, la NE, ╚Öi str. Bungo la SV, iar cu str. Coreei ╚Öi M. Japoniei prin str. Shimonoseki la V. Are peste 300 de ins. (mai mari: Awaji, Sh┼Źdo, Nishi-Nomi, Yashiro) ╚Öi mai multe golfuri (┼îsaka, K┼Źbe, Wakayama, Tokushima, Takamatsu, Hiroshima, Matsuyama, ┼îita ╚Ö.a.); datorit─â caracterului de mare ├«nchis─â, este puternic poluat─â.
SUAVE, MARI MAGNO... (lat.) ce pl─âcut e c├ónd marea umflat─â... Lucre╚Ťiu, ÔÇ×De rerum naturaÔÇŁ, II, 1. E pl─âcut s─â prive╚Öti furtunile de pe ╚Ť─ârm.. Potrivit doctrinei epicureice e bine s─â contempli situa╚Ťii primejdioase st├ónd deoparte.
URGINEA Steinh., CEAP─é DE MARE, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Africii, India, cca 48 speciei, plante cu bulbi. Flori albicioase sau galbene-pal (periant cu 6 petale. egale, eliptice, acuminate, patente, libere, 6 stamine filiforme, un stil scurt), ├«n ciorchine lung, terminal. Bractee mici. Frunze radicale libere, foarte ├«nguste sau lat-liniare. Fruct, capsul─â cu numeroase semin╚Ťe.
Marea Galileei (Lacul Ghenizaret sau Marea Tiberiadei), lac ├«n ╚Ťinutul Galileii din c├ómpia Ghenizaret, lung de 21 de km ╚Öi lat de 12 km, prin care trece r├óul Iordan spre Marea Moart─â. Aici a avut loc pescuirea minunat─â a lui Iisus, ╚Öi-a recrutat apostolii ╚Öi a mers pe apele sale ca pe uscat, f─âc├ónd ╚Öi alte minuni.
Marea Moartă (Lacul Asfaltat), lac în Orientul Apropiat, între Israel și Iordania, în care se varsă râul Iordan. Este lacul cu cea mai joasă altitudine de pe pământ (392 m sub nivelul mării) și cu o salinitate de 7,5 ori mai mare decât cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament, aici s-au aflat orașele Sodoma, Gomora și altele, distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.
Marea Roșie, mare a Oceanului Indian, între Africa și Arabia, care comunică prin canalul Suez, în nord, cu Marea Mediterană, iar în sud cu Marea Arabiei prin strâmtoarea Bab el Mandeb. A fost traversată în mod miraculos de evrei, sub conducerea lui Moise, când au scăpat de robia egipteană.
a ├«ncerca marea cu degetul expr. a tatona o situa╚Ťie, a ├«ncerca ceva f─âr─â prea mari speran╚Ťe de reu╚Öit─â.
a promite (cuiva) luna de pe cer / marea cu sarea expr. a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil, a promite (cuiva) tot ce își dorește.
la mare expr. (de╚Ť.) la infirmerie.
marea cu sarea expr. ceva exagerat, imposibil de realizat.
mul╚Ťi ca nisipul m─ârii / c├ót─â frunz─â ╚Öi iarb─â expr. foarte mul╚Ťi, ├«n num─âr foarte mare.
peste nou─â m─âri ╚Öi nou─â ╚Ť─âri expr. la mare dep─ârtare, foarte departe.
spuma m─ârii! expr. (intl.) nu spui nimic!
sta╚Ťiune la mare expr. (de╚Ť.) infirmerie.
vraja m─ârii expr. (adol.) v. vraj─â.

M─âri dex online | sinonim

M─âri definitie

Intrare: m─âri
m─âri 1 vb. conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: mare (ap─â)
mare ap─â substantiv feminin substantiv propriu feminin
Intrare: m─âre
m─âri 2 interj.
m─âre
Intrare: ac-de-mare
ac-de-mare substantiv neutru
Intrare: anemon─â-de-mare
anemon─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: arici-de-mare
arici-de-mare substantiv masculin
Intrare: a╚Ť─â-de-mare
a╚Ť─â-de-mare substantiv feminin (numai) singular
Intrare: bou-de-mare
bou-de-mare substantiv masculin
Intrare: burete-de-mare
burete-de-mare substantiv masculin
Intrare: cal-de-mare
cal-de-mare substantiv masculin
Intrare: castravete-de-mare
castravete-de-mare substantiv masculin
Intrare: c─âlu╚Ť-de-mare
c─âlu╚Ť-de-mare substantiv masculin
Intrare: c─â╚Ťel-de-mare
c─â╚Ťel-de-mare substantiv masculin
Intrare: câine-de-mare
câine-de-mare substantiv masculin
Intrare: corb-de-mare
corb-de-mare substantiv masculin
Intrare: crin-de-mare
crin-de-mare substantiv masculin
Intrare: cu╚Ťit-de-mare
cu╚Ťit-de-mare substantiv masculin (numai) singular
Intrare: dedi╚Ťel-de-mare
dedi╚Ťel-de-mare substantiv masculin
Intrare: drac-de-mare
drac-de-mare substantiv masculin
Intrare: g─âin─â-de-mare
g─âin─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: iarb─â-de-mare
iarb─â-de-mare substantiv feminin (numai) singular
Intrare: iepure-de-mare
iepure-de-mare substantiv masculin
Intrare: leu-de-mare
leu-de-mare substantiv masculin
Intrare: limb─â-de-mare
limb─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: lup-de-mare
lup-de-mare substantiv masculin
Intrare: pește-de-mare
pește-de-mare substantiv masculin
Intrare: pisic─â-de-mare
pisic─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: porc-de-mare
porc-de-mare substantiv masculin
Intrare: urs-de-mare
urs-de-mare substantiv masculin
Intrare: urzic─â-de-mare
urzic─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: vac─â-de-mare
vac─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: vulpe-de-mare
vulpe-de-mare substantiv feminin
Intrare: trandafir-de-mare
trandafir-de-mare substantiv masculin
Intrare: știucă-de-mare
știucă-de-mare substantiv feminin
Intrare: șoarece-de-mare
șoarece-de-mare substantiv masculin
Intrare: scorpie-de-mare
scorpie-de-mare substantiv feminin
Intrare: stea-de-mare
stea-de-mare substantiv feminin
Intrare: spum─â-de-mare
spum─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: rândunică-de-mare
rândunică-de-mare substantiv feminin
Intrare: ╚Ťipar-de-mare
╚Ťipar-de-mare substantiv masculin