Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

33 defini╚Ťii pentru m├ón─âstire

M─éN─éST├ŹRE, m─ân─âstiri, s. f. A╚Öez─âm├ónt religios ├«n care tr─âiesc, potrivit unor reguli de via╚Ť─â austere ╚Öi izola╚Ťi de lume, c─âlug─âri sau c─âlug─âri╚Ťe; p. restr. ansamblu de cl─âdiri care alc─âtuiesc un astfel de a╚Öez─âm├ónt; l─âca╚Ö ├«n care serviciul divin este oficiat de c─âlug─âri. ÔŚŐ Expr. A (se) duce sau a (se) ├«nchide, a intra, a trimite, a b─âga etc. la (o) m─ân─âstire = a (se) c─âlug─âri. [Var.: m├ón─âstire, (├«nv.) monast├şre s. f.] ÔÇô Din sl. monastyr─ş.
M├éN─éST├ŹRE s. f. v. m─ân─âstire.
MONAST├ŹRE s. f. v. m─ân─âstire.
M─éN─éST├ŹRE, m─ân─âstiri, s. f. Institu╚Ťie religioas─â cuprinz├ónd o biseric─â ╚Öi mai multe chilii unde tr─âiesc, potrivit unor reguli de via╚Ť─â austere, c─âlug─âri sau c─âlug─âri╚Ťe; p. restr. biseric─â a unei astfel de institu╚Ťii religioase; loca╚Ö unde serviciul divin este oficiat de c─âlug─âri. ÔŚŐ Expr. A (se) duce sau a (se) ├«nchide, a intra, a trimite, a b─âga, etc. la (o) m─ân─âstire = a (se) c─âlug─âri. [Var.: m├ón─âstire, (├«nv.) monastire, s. f.] ÔÇô Din sl. monastyr├ş.
M├éN─éST├ŹRE s. f. v. m─ân─âstire.
MONAST├ŹRE s. f. v. m─ân─âstire.
M─éN─éST├ŹRE, m─ân─âstiri, s. f. Institu╚Ťie religioas─â, cuprinz├«nd o biseric─â, mai multe chilii ╚Öi dependin╚Ťe unde tr─âiesc, potrivit unor reguli austere de via╚Ť─â, c─âlug─âri sau c─âlug─âri╚Ťe; p. ext. biseric─â; loca╚Ö ├«n care serviciul divin e f─âcut de c─âlug─âri. Vechea m─ân─âstire, cu ziduri ├«nnegrite, cu morminte vechi acoperite de brazde, se ├«n─âl╚Ťa fantomatic ├«nainte-mi. SADOVEANU, O. VI 527. Am s─â durez o m─ân─âstire pe paji╚Ötea asta, de are s─â se duc─â vestea ├«n lume. CREANG─é, P. 48. S-a pus M─ârcu╚Ť ├«n sil─â S─â cear─â mereu la mil─â, Precum cer c─âlug─ârii Pe seama m─ân─âstirii. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 486. M─ân─âstire-ntr-un picior, Ghici, ciuperc─â, ce-i? M─ân─âstire ├«nchinat─â v. ├«nchinat. ÔÇô Variante: m├«n─âst├şre, (├«nvechit) monast├şre (ISPIRESCU, E. 295, NEGRUZZI, S. I 143), mon─âst├şre (ALECSANDRI, T. I 85) s. f.
M├ÄN─éST├ŹRE s. f. v. m─ân─âstire.
MONAST├ŹRE s. f. v. m─ân─âstire.
m─ân─âst├şre/m├ón─âst├şre s. f., g.-d. art. m─ân─âst├şrii/m├ón─âst├şrii; pl. m─ân─âst├şri/m├ón─âst├şri
m├ón─âst├şre v. m─ân─âst├şre
m─ân─âst├şre/m├ón─âst├şre s. f., g.-d. art. m─ân─âst├şrii/m├ón─âst├şrii; pl. m─ân─âst├şri/m├ón─âst├şri
m├ón─âst├şre v. m─ân─âstire
M─éN─éST├ŹRE s. v. catedral─â.
M─éN─éST├ŹREA s. art. v. casiopeea.
m├«n─âst├şre (m├«n─âst├şri), s. f. ÔÇô Institu╚Ťie religioas─â, unde tr─âiesc c─âlug─âri(╚Ťe). ÔÇô Var. m─ân─âstire, (├«nv.) monastire. Mr. m├«n─âstir, megl. m─ân─âstir. Ngr. ╬╝╬▒╬Ż╬▒¤â¤ä╬«¤ü╬╣╬┐╬Ż (Murnu 34), par╚Ťial prin intermediul sl. manastyr─ş (Tiktin; Graur, BL, VI, 155; cf. Vasmer, Gr., 94), cf. alb. mono┼ítir, tc., bg. manastir, v. rus. manastyr. Cuv├«nt de uz general (ALR, I, 187). Var. monastire este artificial─â, format─â dup─â ngr. ╬╝╬┐╬Ż╬▒¤â¤ä╬«¤ü╬╣╬┐╬Ż. ÔÇô Der. m├«n─âstiresc, adj. (de m─ân─âstire); m├«n─âstioar─â, s. f. (m─ân─âstire mic─â; joc de copii).
M─éN─éST├ŹRE ~i f. 1) A╚Öez─âm├ónt religios ├«n care tr─âiesc, dup─â anumite reguli ascetice, c─âlug─âri sau c─âlug─âri╚Ťe. 2) Ansamblu de cl─âdiri (cu biserica ├«n centru) constituind un astfel de a╚Öez─âm├ónt. [G.-D. m─ân─âstirii; Var. m├ón─âstire] /<sl. monastyri
Arge╚Ö m. 1. r├óu ├«n Muntenia care se vars─â ├«n Dun─âre, dup─â ce a percurs un drum de 290 km. 2. jude╚Ť a╚Öezat pe r├óul cu acela╚Ö nume, ├«n partea muntoas─â: 236.800 loc., cu cap. Pite╚Öti (Arge╚Öean). ÔĽĹ (Curtea de), comun─â urban─â ├«n jude╚Ťul Arge╚Ö: 6500 loc. Odinioar─â a doua capital─â a ╚Ü─ârii dup─â C├ómpulung; azi scaunul episcopiei Arge╚Öului. ÔĽĹ (M─ân─âstirea de), frumos monument ├«n stil bizantin, ceva mai spre N. de Curtea de Arge╚Ö, zidit de Neagoe Vod─â ├«n 1518 ╚Öi restaurat ├«n timpul din urm─â.
m─ân─âstire f. locul unde tr─âiesc c─âlug─ârii; m─ân─âstire ├«nchinat─â, care recuno╚Ötea suprema╚Ťia unei lavre (mai ales din muntele Athos) ╚Öi pe care o ajuta cu daruri, ├«n opozi╚Ťiune cu m─ân─âstire neat├órnat─â: m─ân─âstirile ├«nchinate au fost secularizate sub Cuza-Vod─â. [Slav. din gr. MONASTIRION].
m├«n─âst├şre f. (mgr. monastirion, ngr. -stir─ş, d. m├│nos, singur; vsl. rus. monast├Żr─ş, bg. monastir, s├«rb. manastir, namastir; turc. monastir; it. monastero, -terio, vfr. moustier, nfr. moutier, germ. m├╝nster. V. monah). Biseric─â afar─â din ora╚Ö ╚Öi din sat ├«nconjurat─â de case ├«n care tr─â─şesc c─âlug─âri─ş or─ş c─âlug─âri╚Ťele. V. schit.
m─ân─âstire s. v. CATEDRAL─é.
m─ân─âstirea s. art. v. CASIOPEEA.
DEALU, M─ân─âstirea ~, m─ân─âstire de maici, situat─â la 4 km de T├órgovi╚Öte, ├«n satul Vifor├óta, com. Aninoasa. ├Äntemeiat─â (probabil) ├«n timpul domniei lui Mircea cel B─âtr├ón, este men╚Ťionat─â documentar, la 17 nov. 1431, ├«ntr-un act emis de domnul Alexandru Aldea. Biserica M─ân─âstirii D., cu hramul Sf. Nicolae, a fost construit─â ├«n 1499-1501, din ini╚Ťiativ─â domnului Radu cel Mare ╚Öi terminat─â de fratele s─âu Vlad cel T├ón─âr, ├«n 1510-1512. Picturile murale interioare executate ├«n 1514-1515 de o echip─â de zugravi condus─â de me╚Öterul Dobromir din T├órgovi╚Öte ╚Öi ref─âcute ├«n 1713. Important─â necropol─â domneasc─â (aici se afl─â mormintele voievodale ale lui Radu cel Mare 1508, Vlad ├Änecatul 1532, P─âtra╚Öcu cel Bun 1557, racla cu capul lui Mihai Viteazul). ├Än sec. 16, aici a fost instalat─â o tiparni╚Ť─â, de sub teascurile c─âreia au ie╚Öit Liturghierul (1508), Octoihul (1510) ╚Öi Evangheliarul (1512). La M─ân─âstirea D. a func╚Ťionat Liceul militar ÔÇ×Nicolae FilipescuÔÇŁ (1912-1940).
DINTR-UN LEMN, Mănăstirea ~, mănăstire de maici, în com. Frâncești (jud. Vâlcea). Biserica Nașterea Maicii Domnului, ctitorită în 1634-1635 de Preda Brâncoveanu, cu adăugiri din 1684 și 1715, a fost zidită pe locul unui schit construit, în sec. 16, cu lemnul provenit dintr-un singur stejar. Picturi murale interioare (sec. 17-18). În apropierea incintei se află o biserică de lemn (sec. 19).
HUMOR, M─ân─âstirea ~ v. M─ân─âstirea Humorului.
M─éN─éST├ŹRE (< sl.; {s} gr. monasterion ÔÇ×locuin╚Ť─â izolat─âÔÇŁ) s. f. A╚Öez─âm├ónt religios ├«n care tr─âiesc, dup─â anumite reguli ascetice, c─âlug─âri sau c─âlug─âri╚Ťe; ansamblu de cl─âdiri care alc─âtuiesc un astfel de a╚Öez─âm├ónt. ├Än cultul ortodox, m. are ├«n centrul de compozi╚Ťie biserica, ├«n jurul c─âreia se afl─â construc╚Ťiile anexe: chiliile, trapeza, arhondaricul, paraclisul, cuhnia, turnul-clopotni╚Ť─â (acesta fiind, de obicei, ╚Öi turn de poart─â); uneori, din complexul m. face parte ╚Öi o cas─â domneasc─â (de ex. la Probota, Hurez). Acest ansamblu este ├«nconjurat, de obicei, cu ziduri de ap─ârare (de ex. Sucevi╚Ťa, Dragomirna, Brebu ╚Ö.a.); la unele m. exist─â o bolni╚Ť─â (spital) cu un paraclis. M. de cult catolic au o biseric─â pe una din laturile cur╚Ťii interioare, ├«n jurul c─âruia se afl─â dormitoarele, refectoriul, sala capitular─â. Primele m. cre╚Ötine au fost construit ├«n sec. 4 ├«n Egipt ╚Öi Siria. ├Än Evul Mediu, m. au devenit mari proprietari funciari ╚Öi de╚Ťin─âtoare de adev─ârate tezaure; ├«n acea epoc─â, multe dintre ele au constituit centre de cultur─â ╚Öi art─â. Numeroase m. sunt monumente de arhitectur─â (ex. m. de la Muntele Athos -Grecia; Cluny ÔÇô Fran╚Ťa; Pavia ÔÇô Italia; Escorial ÔÇô Spania; Westminter ÔÇô Marea Britanie; Novodevici ÔÇô Rusia etc.). Printre m. din Rom├ónia: Hodo╚Ö-Bodrog (jud. Arad) ÔÇô prima m. de pe teritoriul Rom├óniei (1177), Tismana, Cozia, Neam╚Ť, Peri (Maramure╚Ö), Snagov, Putna, Agapia, Varatec, Moldovi╚Ťa, Sucevi╚Ťa, Vorone╚Ť, Humor, Arnota Bistri╚Ťa (V├ólcea), Dealu, Curtea de Arge╚Ö, Dragomirna, Hurez, Cernica, Pas─ârea ╚Ö.a.
M─éN─éSTIREA CA╚śIN, com. ├«n jud. Bac─âu; 5.472 loc. (2000). ├Än satul M.C. se afl─â biserica Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gravriil a unei foste m─ân─âstiri, construite ├«n anii 1655-1657 prin grija domnului Gheorghe ╚śtefan. Aici, armata rom├ón─â a desf─â╚Öurat ├«nver╚Öunate b─ât─âlii de ap─ârare, ├«n timpul primului r─âzboi mondial (dec. 1916-ian. 1917).
M─éN─éSTIREA HUMORULUI, com. ├«n jud. Suceava, pe r├óul Humor; 3.655 loc. (2000). Centru de ╚Ťes─âturi populare. Muzeu de art─â medieval─â. ├Än satul M.H. se afl─â m─ân─âstirea Humor (de maici), ├«ntemeiat─â ├«n jurul anului 1415 de vornicul Ivan (Oan─â), cu biserica Adormirea Maicii Domnului, zidit─â ├«n 1530, prin str─âdania logof─âtului Teodor Bubuiog, cu picturi murale interioare ╚Öi pe fa╚Ťade executate ├«n 1535 de Toma zugravul din Suceava. Tabloul votiv ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pe Teodor Bubuiog cu so╚Ťia Anastasia ╚Öi pe Petru Rare╚Ö cu familia. Turn-clopotni╚Ť─â (1641). M─ân─âstirea Humor a fost desfiin╚Ťat─â ├«n 1786 (r─âm├ón├ónd ├«n func╚Ťiune biserica de mir) ╚Öi re├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1990. Biserica, renovat─â ├«n mai multe r├ónduri (ultima ├«n 1971-1972) este declarat─â monument UNESCO.
MÂNĂSTIREA, com. în jud. Călărași, situată în Câmpia Bărăganului, pe malul lacului Mostiștea; 6.016 loc. (2000). Viticultură. Pescuit. Centru de împletituri din nuiele. Vestigii neolitice (în satul Sultana). Biserica Sf. Nestor (1660) în satul M.
PLUMBUITA 1. Lac de acumulare amenajat pe valea Colentinei, ├«n partea de NNE a municipiului Bucure╚Öti, 55 ha. Zon─â de agrement. 2. M─ân─âstirea ~, m─ân─âstire de c─âlug─âri situat─â ├«n municipiul Bucure╚Öti, ├«n cartierul Colentina, pe malul lacului omonim. Biserica Na╚Öterea Sf├óntului Ioan Botez─âtorul a fost construit─â, ├«ntr-o prim─â form─â, de c─âtre domnul Petru cel T├ón─âr (1559-1568), dar a suferit multe modific─âri ulterioare. ├Än 1647, Matei Basarab a reconstruit biserica din temelie ╚Öi a construit casa domneasc─â, ├«n care este amenajat ast─âzi un muzeu cu obiecte religioase. Biserica m─ân─âstirii (care un timp a fost acoperit─â cu tabl─â de plumb, fapt pentru care popula╚Ťia i-a atribuit numele de Plumbuita) p─âstreaz─â picturi murale interioare originare. ├Än 1573, aici a fost instalat─â prima tipografie din Bucure╚Öti, de sub teascurile c─âreia a ie╚Öit (├«n 1582) un ÔÇ×TetraevangheliarÔÇŁ. Biserica este ├«nconjurat─â de ziduri de incint─â, str─âjuite de turnul por╚Ťii, dat├ónd din 1802-1806. ├Än cadrul m─ân─âstirii exist─â o turn─âtorie de clopote, precum ╚Öi atelierele Patriarhiei, unde se produc lum├ón─âri, se prelucreaz─â lemnul ╚Öi metalul, se execut─â sculpturi etc. Ansamblul monahal a fost restaurat ├«n anii 1933-1940 ╚Öi 1958.
m─ân─âstire, m─ân─âstiri s. f. om lipsit de personalitate.
m─ân─âstire de maici expr. (adol., glum.) liceu pedagogic.
Mânăstirea Secu s. pr. (glum.) Securitatea.

Mânăstire dex online | sinonim

Mânăstire definitie

Intrare: m─ân─âstire
m─ân─âstire
mânăstire
monastire