IEST, IÁSTĂ, iești, ieste, adj. dem. (Reg.) Acest. [Gen. -dat. sg. iestui, iestei; gen. -dat. pl. iestor. – Var.: (când urmează după substantiv) iésta, iásta adj. dem. (gen. -dat. sg. iestuia, iesteia; gen. -dat. pl. iestora] – Lat. *istus, ista (= iste, -a).

IÉSTA, IÁSTA adj. dem. v. iest.

IST, IÁSTĂ, iști, iaste, adj. pron. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor. – Var.: iest adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.

ÍSTA, IÁSTA, iștia, istea, pron. dem., adj. dem. (Reg.) Acesta¹. [Gen.-dat. sg. istuia, isteia, pl. istora] – Lat. *istus, -a, -um.

IST, IÁSTĂ, iști, iaste, adj. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor. – Var.: ísta, iásta adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.

ISTA², IÁSTA adj. dem. v. ist.

ÍSTA¹, IÁSTA, iștia, iastea, pron. dem. (Reg.) Acesta¹. [Gen.-dat. sg. istuia, isteia, pl. istora] – Lat. *istus, -a, -um.

IEST, IÁSTĂ, iești, ieste, adj. dem. (Regional; cînd urmează după substantiv are forma iesta, iasta, pl. ieștia, iestea) Acest, ăst. Prin locurile iestea e cam greu de călătorit singur. CREANGĂ, P. 199. ◊ (Cu valoare de pronume) Dă-i o pîrleală bună cu niște chibrituri de ieste, care ard mocnit. CREANGĂ, A. 111. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. iestui, iestei, gen.-dat. pl. iestor; (cînd are forma iesta, iasta) gen.-dat. sg. iestuia, iesteia, gen.-dat. pl. iestora.

IÉSTA, IÁSTA adj. dem. v. iest.

IST, iști, adj. dem. m. (Mold.; cînd urmează după substantiv, are de obicei forma ista) Acest, ăst. Eu am pus iapa mea la căruța omului istuia și ne-am dus la moară. SBIERA, P. 223. Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea să-ți dau carul ista? CREANGĂ, P. 42. Fă-te tu cerșitor la capătul ist de pod, și eu la celalalt. id. ib. 298. ♦ (Despre unități de timp) Acest, prezent, de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. S-a aflat de la starostele Nechifor și de la alți vînători vechi că cerbii au boncăluit mai devreme în ist-an. SADOVEANU, F. J. 426. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ístui, pl. ístor; (cînd are forma ista) pl. íștia; gen.-dat. sg. ístuia, pl. ístora.

ÍSTA¹ adj. dem. m. v. ist.

ÍSTA², iștia, pron. dem. m. (Mold.) Acesta, ăsta. Turcii toți cît îl zărea între dînșii se grăia: «Ista-i Gruia lui Novac, Lui Novac Caraiflac». ALECSANDRI, P. P. 144. ◊ (Precedat de un «de» partitiv; atestat în forma de pl. iști) Mie înse-mi plac și de iști mai bătrîni, numai să fie bine fripți. CREANGĂ, P. 33. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ístuia, pl. ístora. - Pl. și: iști.

ist / iest (reg.) adj. pr. m., g.-d. ístui / iéstui; pl. iști / iești; f. iástă, g.-d. ístei / iéstei; pl. íste / iéste, g.-d. pl. m. și f. ístor / iéstor

ísta (reg.) pr. m., adj. pr. m. (postpus: omul ista), g.-d. ístuia; pl. íștia (-tia), g.-d. ístora; f. iásta, g.-d. ísteia / iésteia; pl. ístea / iéstea, g.-d. pl. m. și f. ístora / iéstora

ist/iest adj. m., g.-d. ístui/iéstui, pl. íști/iéști, g.-d. ístor/iéstor; f. sg. iástă, g.-d. ístei/iéstei, pl. íste/iéste, g.-d. ístor/iéstor

ísta pr. m., adj. m. (postpus: omul ista) g.-d. ístuia, pl. íștia, g.-d. ístora; f. sg. íasta, g.-d. ísteia/iésteia, pl. ístea/iéstea, g.-d. ístora/iéstora

iésta pron. (model de flexiune 60)

IEST adj. v. acest.

IST adj. v. acest.

ÍSTA pron. v. acesta.

-ÍST suf. „adept al...”, „cel care practică o profesiune”, „referitor la un sistem, curent etc.”. (< fr. -iste)

ăst, ásta pron., pl. ăștĭ, aste. Acest, aceasta. Astă-noapte, astă-vară, noaptea orĭ vara precedentă (trecută). – În est nu se zice ăsta, ci ista și aista. În vest az-noapte saŭ azĭ noapte, fals îld. astă-noapte. Lit. astă seară barb după fr. ce soir. Corect e numaĭ deseară și în seara asta (mold. fam. ĭen sară). Seara din ajun se numește aseară orĭ ĭerĭ seară.

ist, ásta, ĭar după subst. orĭ izolat, ísta, ásta saŭ (și) ĭasta, pron. (ca și aista). Est. Aista, acesta: ist om, astă dată; omu ista, data asta; data ĭasta.

iest adj. v. ACEST.

ist adj. v. ACEST.

ista pron. v. ACESTA.