Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru fonologie

FONOLOG├ŹE s. f. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor func╚Ťionale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom ╚Öi caracterul diferitelor variante; fonetic─â func╚Ťional─â. ÔÖŽ (├Änv.) Fonetic─â. ÔÇô Din fr. phonologie.
FONOLOG├ŹE s. f. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor func╚Ťionale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom ╚Öi caracterul diferitelor variante; fonetic─â func╚Ťional─â. ÔÖŽ (├Änv.) Fonetic─â. ÔÇô Din fr. phonologie.
FONOLOG├ŹE s. f. Ramur─â a foneticii care se ocup─â cu studiul sunetelor vorbite, din punctul de vedere al func╚Ťiunii pe care o ├«ndeplinesc ├«n limb─â. Fonologia ne ajut─â s─â l─âmurim problema not─ârii prin scris a sunetelor vorbite. ROSETTI, S. L. 75.
fonolog├şe s. f., art. fonolog├şa, g.-d. fonolog├şi, art. fonolog├şei
fonolog├şe s. f., art. fonolog├şa, g.-d. fonolog├şi, art. fonolog├şei
FONOLOG├ŹE s. v. fonetic─â.
FONOLOG├ŹE s.f. 1. Disciplin─â care studiaz─â sunetele vorbite din punctul de vedere al structurii lor sonore ╚Öi al func╚Ťiei pe care o ├«ndeplinesc ├«n limb─â. 2. Disciplin─â lingvistic─â av├ónd ca subiect fonemele. [Gen. -iei. / < fr. phonologie].
FONOLOG├ŹE s. f. ramur─â a foneticii care studiaz─â fonemele din punctul de vedere al structurii sonore ╚Öi al func╚Ťiei lor lingvistice; fonetic─â func╚Ťional─â. (< fr. phonologie)
FONOLOG├ŹE f. Ramur─â a lingvisticii care se ocup─â cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor func╚Ťionale. ~ istoric─â. [Art. fonologia; G.-D. fonologiei; Sil. -gi-e] /<fr. phonologie
*fonolog├şe f. (vgr. phon├ę, voce, ╚Öi -logie). Rar. Fonetic─â.
fonologie s. v. FONETIC─é.
FONOLOG├ŹE (FONETIC─é FUNC╚ÜIONAL─é) s. f. (< fr. phonologie < gr. phone ÔÇô voce + logos ÔÇô cuv├ónt, ╚Ötiin╚Ť─â): ramur─â a foneticii care se ocup─â cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor func╚Ťionale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom (limb─â, dialect, grai) ╚Öi caracterul diferitelor variante ale acestora. Scopul acestei ╚Ötiin╚Ťe este inventarierea claselor de foneme, a sunetelor non-echivalente, cu definirea acestora dup─â rela╚Ťiile specifice pe care aceste clase le contracteaz─â ├«n sistemul dat, descrierea modului ├«n care elementele inventariate definite se comport─â ├«n raport cu clasele de sunete echivalente ├«n lan╚Ťul vorbirii. Unitatea de baz─â a f. este fonemul (v.). Bazele ei au fost puse de Cercul lingvistic din Praga, reprezentat prin Nikolai Sergheevici Trube╚Ťkoi (1890-1938), Serghei Karcevski (1884-1955) ╚Öi Roman Jakobson. Printre lingvi╚Ötii rom├óni care au realizat studii de fonologie se num─âr─â Alexandru Rosetti, Emil Petrovici, Andrei Avram ╚Öi Emanuel Vasiliu (sunt cunoscute lucr─ârile fundamentale ├«n acest domeniu ale lui Emanuel Vasiliu: Fonologia limbii rom├óne, Bucure╚Öti, 1965 ╚Öi Fonologia istoric─â a dialectelor dacorom├óne, Bucure╚Öti, 1968).
FONO-1 ÔÇ×voce, sunet, fona╚Ťie, fonator, vocalÔÇŁ. ÔŚŐ gr. phone ÔÇ×sunet, voceÔÇŁ > fr. phono-, germ. id., engl. id., it. fono- > rom. fono-. Ôľí ~arteriogram─â (v. arterio-, v. -gram─â), s. f., ├«nregistrare grafic─â a suflurilor arteriale ├«n tulbur─ârile circula╚Ťiei periferice; ~audiologie (v. audio-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â rela╚Ťiile dintre func╚Ťia auditiv─â ╚Öi cea fonatorie; ~cardiograf (v. cardio-, v. -graf), s. n., aparat medical care transform─â vibra╚Ťiile sonore ale inimii ├«n semnale electromagnetice; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., procedeu de ├«nregistrare grafic─â a b─ât─âilor inimii; ~cardiogram─â (v. cardio-, v. -gram─â), s. f., ├«nregistrare grafic─â ob╚Ťinut─â la fonocardiograf; sin. electrocardiofonogram─â; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de a vorbi cu voce tare; ~genic (v. -genic), adj., (despre voce) care se preteaz─â la ├«nregistrare; ~graf (v. -graf), s. n., aparat utilizat la imprimarea ╚Öi la reproducerea sunetelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., opera╚Ťie de imprimare mecanic─â ╚Öi de reproducere a sunetelor; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., 1. ├Änregistrare a vibra╚Ťiilor sonore pe un suport, cu mijloace electrice, mecanice etc. 2. Telegram─â telefonat─â; ~lit (v. -lit1), s. n., roc─â microlitic─â efuziv─â care, la lovire, se desface ├«n pl─âci sub╚Ťiri produc├«nd un sunet caracteristic; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n fonologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ramur─â a lingvisticii care studiaz─â sunetele limbii din punctul de vedere al structurii lor func╚Ťionale ╚Öi al func╚Ťiei pe care o ├«ndeplinesc ├«n limb─â; ~metrie (v. -metrie1), s. f., m─âsurare a intensit─â╚Ťii sunetelor; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat la m─âsurarea intensit─â╚Ťii vibra╚Ťiilor sonore; ~scop (v. -scop), s. n., instrument medical utilizat ├«n fonoscopie; ~scopie (v. -scopie), s. f., ├«nregistrare fotografic─â a zgomotelor cardiace; ~taxie (v. -taxie), s. f., mi╚Öcare de reac╚Ťie a organului vegetal sub influen╚Ťa sunetelor; ~tec─â (v. -tec─â), s. f., colec╚Ťie de ├«nregistr─âri sonore; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a vibra╚Ťiilor sonore ├«n scop terapeutic.

Fonologie dex online | sinonim

Fonologie definitie

Intrare: fonologie
fonologie substantiv feminin