flata vt [At: SEBASTIAN, T. 141 / Pzi: ~tez / E: fr flatter] 1 A măguli. 2 A linguși.

flatare [At: DA ms / Pl: ~tări / E: flata] 1 Măgulire. 2 Lingușire.

FLATÁ, flatez, vb. I. Tranz. A măguli. – Din fr. flatter.

FLATÁRE, flatări, s. f. Acțiunea de a flata și rezultatul ei; flaterie. – V. flata.

FLATÁ, flatez, vb. I. Tranz. A măguli. – Din fr. flatter.

FLATÁRE, flatări, s. f. Acțiunea de a flata și rezultatul ei; flaterie. – V. flata.

FLATÁ, flatez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A măguli. Tejghetarul tînăr și ambițios, flatat în amorul său propriu de atenția «patroanei». CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 4/6. Noi, dimpotrivă, ne găsim flatați de onoarea ce ne-ați făcut-o, dînd preferință casei noastre! ALECSANDRI, T. I 287.

flatá (a ~) vb., ind. prez. 3 flateáză

flatáre s. f., g.-d. art. flatắrii; pl. flatắri

flatá vb., ind. prez. 1 sg. flatéz, 3 sg. și pl. flateáză

flatáre s. f., g.-d. art. flatării; pl. flatări

FLATÁ vb. 1. v. linguși. 2. v. complimenta.

FLATÁRE s. 1. v. lingușire. 2. v. complimentare. 3. v. compliment.

A flata ≠ a jigni

FLATÁ vb. I. tr. A măguli; a linguși. [< fr. flatter].

FLATÁRE s.f. Acțiunea de a flata și rezultatul ei; flaterie. [< flata].

FLATÁ vb. tr. a lăuda peste măsură; a măguli. (< fr. flatter)

flatá (flatéz, flatát), vb. – A măguli. Fr. flatter. Este barbarism, chiar dacă apare în texte literare începînd cu primele creații romantice (Gr. Alexandrescu).

A FLATÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A lăuda în mod exagerat (pentru a câștiga bunăvoința); a linguși; a măguli; a adula. /<fr. flatter

*flatéz v. tr. (fr. flatter, d. germ. de jos flat, plat, turtit). Barb. Lingușesc. Măgulesc. Înfrumusețez: a flata un portret.

FLATA vb. 1. a linguși, a măguli, (înv. și reg.) a șutili, (Munt.) a mîglisi, (fig.) a linge, a peria, a pomăda, a tămîia. (Își ~ superiorii.) 2. a complimenta, a măguli. (Ce-l tot ~ atîta?)

FLATARE s. 1. lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire, (înv. și reg.) olastiseală, (Munt.) mîglisire, (înv.) îmbunare, îmbunătură, lingușie, lingușitură, măgulitură, (fig.) tămîiere. (~ unui superior.) 2. complimentare, măgulire. (~ orgoliului cuiva.) 3. (concr.) compliment, laudă, măgulire. (E sensibil la ~i.)