Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

ficus sm [At: PETRESCU, P. V. 24 / Pl: ~uși / E: lat ficus] Plantă exotică lemnoasă cu frunzele mari, groase, totdeauna verzi și strălucitoare, cultivată la noi ca plantă ornamentală de interior (Ficus elastica),
F├ŹCUS, ficu╚Öi, s. m. Plant─â exotic─â lemnoas─â cu frunzele mari, groase, totdeauna verzi ╚Öi str─âlucitoare, cultivat─â la noi ca plant─â ornamental─â de interior (Ficus elastica). ÔÇô Din lat. ficus.
BRO├üSC─é, broa╚Öte, s. f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, f─âr─â coad─â, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru s─ârit, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi. ÔŚŐ Expr. Ochi de broasc─â = ochi bulbuca╚Ťi. ÔŚŐ Compus: broasc─â-╚Ťestoas─â = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul ├«nchis ├«ntr-o carapace osoas─â, dintre care unele tr─âiesc pe uscat (Testudo graeca ╚Öi hermanni), iar altele ├«n ap─â (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = plant─â erbacee acvatic─â cu frunze lucioase, cufundate ├«n ap─â, ╚Öi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Plant─â arborescent─â exotic─â cu flori mari, galbene ╚Öi cu frunze groase, cultivat─â ca plant─â de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o u╚Ö─â, la un sertar etc., pentru a le ├«ncuia cu ajutorul unei chei. ÔÇô Lat. *brosca.
F├ŹCUS, ficu╚Öi, s. m. Plant─â exotic─â lemnoas─â cu frunzele mari, groase, totdeauna verzi ╚Öi str─âlucitoare, cultivat─â la noi ca plant─â ornamental─â de interior (Ficus elastica). ÔÇô Din lat. ficus.
SICOM├ôR, sicomori, s. m. Arbore exotic gigant cu lemn tare ╚Öi cu fructe comestibile, asem─ân─âtoare cu smochinele (Ficus sycomorus). ÔÇô Din fr. sycomore.
F├ŹCUS, ficu╚Öi, s. m. Plant─â exotic─â cu frunzele mari, groase, totdeauna verzi ╚Öi str─âlucitoare, cultivat─â la noi ca plant─â ornamental─â de interior (Ficus elastica). Ficusul a crescut prea mare ╚Öi am fost nevoit─â s─â-l scot ├«n balcon. ANGHEL-IOSIF, C. L. 86.
f├şcus s. m., pl. f├şcu╚Öi
broáscă s. f., g.-d. art. broáștei; pl. broáște
f├şcus s. m., pl. f├şcu╚Öi
sicom├│r s. m., pl. sicom├│ri
BRO├üSC─é s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarc─â. 2. broasc─â de iarb─â (Hyla arborea) v. brot─âcel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palm─â-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pa╚Ö─â. 5. (TEHN.) (prin Ban.) brav─â, (prin Transilv.) zar. (~ la u╚Ö─â.) 6. (TEHN.) (reg.) piuli╚Ť─â, tigaie. (~ la cr├óngul morii.) 7. (TEHN.) brotac, c─âp─ât├ói. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scr├ónciob.) 10. (TEHN.) cap, c─âp─â╚Ť├ón─â. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) ╚Öurubelni╚Ť─â, (reg.) g├ósc─â. (~ la teasc.)
BRO├üSC─é s. v. cap, c─âp─â╚Ť├ón─â, cioc, sov├órf.
SICOMÓR s. (BOT.; Ficus sycomorus) (înv.) sicamenă.
F├ŹCUS s.m. Plant─â exotic─â (la noi ornamental─â) cu frunze mari, groase, totdeauna verzi ╚Öi lucioase. [< lat. ficus].
SICOMÓR s.m. Arbore exotic uriaș, asemănător cu smochinul, care are un lemn tare și fructe dulci, comestibile. [< fr. sycomore, cf. gr. sykomoros].
F├ŹCUS s. m. plant─â lemnoas─â (sub)tropical─â cu frunze mari, groase, lucioase, totdeauna verzi. (< lat. ficus)
bro├ísc─â (-╚Öte), s. f. ÔÇô 1. Animal amfibiu batracian. ÔÇô 2. Nopal (Opuntia ficus indica). ÔÇô 3. Broscu╚Ť─â (sublingual─â). ÔÇô 4. ├Äncuietoare la u╚Ö─â; gaura cheii. ÔÇô 5. Rindea lung─â. ÔÇô 6. Clin. ÔÇô 7. Piese, organe sau p─âr╚Ťi ale unor ansambluri determinate, care servesc la sus╚Ťinerea altor piese, cum s├«nt suportul axei ro╚Ťii hidraulice; capitelul coloanelor, ├«n construc╚Ťiile specifice. ÔÇô Mr. broasc─â, megl. broasc─â ÔÇ×broasc─â ╚Ťestoas─âÔÇŁ. Lat. *brosca (Pu╚Öcariu 221; REW 1329; Candrea-Dens., 183; DAR); cf. alb. bresk├ź, it. rospo (mil. arezz. brosco), ladin. rusk. Cuv├«ntul a fost considerat la ├«nceput autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. ╬▓¤ü¤î╬Ş╬▒¤░╬┐¤é (Cre╚Ťu 309). Pentru evolu╚Ťia semantic─â de la ÔÇ×broasc─âÔÇŁ la ÔÇ×├«ncuietoareÔÇŁ, cf. Rohlfs, Quellen, 52 ╚Öi Iordan, BF, VI, 169; imaginea broscu╚Ťei este proprie ╚Öi sp., ca ╚Öi fr. grenouillette, it. ranella. Din rom. a trecut ├«n ngr. ╬╝¤Ç¤ü╬Ȥâ¤░╬▒ (Meyer, Neugr. Studien., 77; Murnu 36), s─âs. bruask├ź. Der. broscan, s. m. (broasc─â); brosc─ânesc, adj. (de broa╚Öte); broscar, s. m. (porecl─â dat─â persoanelor care m─ân├«nc─â broa╚Öte); brosc─ârie, s. f. (ap─â cu multe broa╚Öte); brosc─ârime, s. f. (cantitate de broa╚Öte); brosca╚Ö, s. m. (t├«mplar, dulgher); broschi╚Ť─â, s. f. (broderie cu fire ├«n culori); broscoaic─â, s. f. (broasc─â); broscoi, s. m. (broasc─â; copil mic mucos; Arg., pistol); broscos, adj. (care are broa╚Öte din bel╚Öug); bro╚Ötesc, adj. (de broa╚Öte); bro╚Öte╚Öte, adv. (ca broa╚Ötele); bro╚Ötet, s. n. (cantitate de broa╚Öte).
BROÁSCĂ2 ~ște f. Încuietoare montată la o ușă, la un sertar etc., care se încuie și se descuie cu ajutorul unei chei. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca
BRO├üSC─é1 ~╚Öte f. 1) Animal amfibiu, f─âr─â coad─â, cu gura larg─â ╚Öi ochii bulbuca╚Ťi, cu picioarele din urm─â mai lungi, adaptate pentru s─ârit. * ~ r├óioas─â broasc─â nocturn─â cu pielea acoperit─â cu negi, din care, la primejdie, se elimin─â un lichid iritant. ~ verde brotac. ~-╚Ťestoas─â reptil─â (terestr─â ╚Öi acvatic─â), av├ónd corpul acoperit cu o carapace osoas─â, sub care ├«╚Öi poate trage capul ╚Öi picioarele ├«n caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbuca╚Ťi. (A fi) plin de noroc ca ~sca de p─âr se spune despre cineva, c─âruia nu-i merge ├«n via╚Ť─â. C├ónd a face ~ p─âr nicic├ónd; niciodat─â. 2) pop. Umfl─âtur─â sub pielea g├ótului; scroful─â. [G.-D. broa╚Ötei; Sil. broas-c─â] /<lat. brosca
BROÁSCĂ3 ~ște f. Plantă decorativă exotică, cu frunze groase și cu flori mari, galbene. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. brosca
F├ŹCUS ~╚Öi m. Arbust exotic ve╚Önic verde, cu frunze mari, ovale ╚Öi lucioase, cultivat ├«n scopuri decorative. /<lat. ficus
SICOMÓR ~i m. Arbore exotic asemănător cu smochinul, cu tulpina înaltă și fructe dulci, albe-gălbui, comestibile. /<fr. sycomore
*f├şcus m., pl. ficu╚Ö─ş (lat. ficus, smochin). O plant─â cactee originar─â din America ╚Öi cultivat─â pin gr─âdin─ş, numit─â ╚Öi nopal ╚Öi broasc─â, ─şar ├«n bot. op├║ntia ficus indica (Opun╚Ťie, nopal or─ş broasc─â ├«s numir─ş ma─ş propri─ş).
F├ŹCUS (< lat. ficus) s. m. Denumire dat─â plantelor lemnoase tropicale ╚Öi subtropicale din grnul Ficus, familia moraceelor; se cunosc c. 1.000 de specii. Ca plant─â decorativ─â este r─âsp├óndit─â specia Ficus elastica.
FICUS U., FICUS, fam. Moraceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Africii, Americii, Asiei, Australiei, cca 2 000 specii, lemnoase, arbori sau arbu╚Öti, mai rar cu tulpini urc─âtoare, de obicei cu latex. Frunze persistente sau caduce, coriacee, alterne, mai rar opuse, cu limbul ├«ntreg, uneori din╚Ťat sau lobat, cu stipele concrescute, care acoper─â mugurele terminal p├«n─â ce frunzele ├«ncep s─â creasc─â, apoi cad. Receptaculul de forma unei sfere, c─ârnos, ├«nchide at├«t florile mascule c├«t ╚Öi pe cele femele.
Ficus australis Willd. (syn. F. rubiginosa Vent.). Specie originar─â din Australia, arbust foarte ramificat ├«nc─â din tinere╚Ťe (cca 3,5 m ├«n─âl╚Ťime), ramuri ├«ntinse. Frunze numeroase, eliptice, coriacee, lucioase pe partea inferioar─â cu un puf de culoare ruginie. Se cultiv─â ├«n ser─â temperat─â.
Ficus bengalensis L. Specie cu frunze mari (12-14 cm l─â╚Ťime, 15-25 cm lungime), groase, coriacee, ovat-obtuze, lung-pe╚Ťiolate. Arbore mare, ramificat, cu numeroase ╚Öi puternice r─âd─âcini adventive, ce se fixeaz─â ├«n sol, pornind din tulpin─â ╚Öi ramuri. Se cultiv─â ├«n ser─â temperat─â.
Ficus benjamina L. Arbore tropical mare. Frunze persistente, ovate, lungi de cca 10 cm. Iarna se ╚Ťine la 10┬░C.
Ficus carica L. ┬ź Smochin ┬╗. Arbust (cca 5 m ├«n─âl╚Ťime) sau, mai rar, arbore, ramificat de la baz─â, ramuri groase, pu╚Ťin numeroase, cenu╚Öii sau pu╚Ťin verzi, scoar╚Ťa neted─â, lujeri gro╚Öi, verzi. Receptaculul piriform sau sferic ├«nchide numeroasele flori mici, unisexuat-monoice sau dioice; ├«n partea inferioar─â florile femele, care au lipite la baz─â cele 5 sepale, cele mascule ├«n partea superioar─â, formate din 3 sepale ╚Öi 3 stamine. La maturitate, receptaculul (smochina) devine c─ârnos, dulce, neted, suculent, comestibil. Frunze mari, caduce, alterne, cordat-ovate, cenu╚Öii, ├«ntregi ori palmat-lobate, nervate, cu 3-5 lobi, ad├«nc-sinuate, neregulat-din╚Ťate, pe partea superioar─â cu peri scur╚Ťi, rigizi, pe cea inferioar─â cu peri scur╚Ťi, moi.
Ficus diversifolia Blume (syn. F. lutescens Desf.). Aceast─â mic─â plant─â (30-40 cm ├«n─âl╚Ťime), ├«n dezvoltare lateral─â foarte restr├«ns─â, foarte curioas─â, se cultiv─â, ├«n special pentru fructele sal─â, bace g─âlbui, care devin ro╚Öii la maturitate. Schimbarea la ghivece se face prim─âvara c├«nd se taie ╚Öi ramurile prea lungi.
Ficus elastica Koxb. Specie originar─â din India, arbore viguros, cca 23 m ├«n─âl╚Ťime ├«n ╚Ťara de origine se cultiv─â ├«n ser─â temperat─â, unde atinge cca 3 m ├«n─âl╚Ťime. Frunze persistente, mari (cca 45 cm lungime), oblonge, coriacee, verzi-├«nchis, lucioase pe partea superioar─â, pe cea inferioar─â verzi-pal, ├«n tinere╚Ťe ro╚Öietice, dispuse altern, limbul ├«ntreg, marginea ├«ntreag─â. (Pl. 34, fig. 197).
Ficus lyrata Warb. (syn. F. pandurata Sander). Specie Originar─â din vestul Africii tropicale. Frunze gofrate (cca 55 cm lungime), cu limb ├«n form─â de lir─â sau vioar─â, cu nerva╚Ťiuni evidente de culoare mai deschis─â. (Pl. 34. fig. 198).
Ficus macrophylla Desf. Specie originar─â din Australia, arbust mare cu port falnic, se cultiv─â ├«n ser─â rece. Frunze, ovat-cordiforme (cca 24 cm lungime, 14 cm l─â╚Ťime), ├«ntregi, foarte groase, coriacee, verzi-├«nchis, lucioase, cu cca 20 de nervuri secundare, paralele.
Ficus stipulata Thunb. (syn. F. primula L.; F. repens hort.). Specie originar─â din Australia, China, Japonia, pendent─â, ag─â╚Ť─âtoare sau t├«r├«toare. Frunze mici, persistente, numeroase, lucioase, verzi-intens, unicolore sau v─ârgate, cordiforme, aspect de lian─â, cu ramifica╚Ťii prev─âzute cu ni╚Öte ventuze cu care planta se fixeaz─â pe diferi╚Ťi supor╚Ťi. Iarna rezist─â la 5-8┬░C.
Ficus villosa Blume (syn. F. barbata Wall). Specie originar─â din Malayezia. Frunze oblonge (10 cm lungime, 4-5 cm l─â╚Ťime), cordiforme, ascu╚Ťite, cu margini lungi, peri galbeni, mai t├«rziu bruni. Tulpini simple, de obicei urc─âtoare, 3-4 m ├«n─âl╚Ťime, se fixeaz─â cu ajutorul r─âd─âcinilor adventive.

Ficus dex online | sinonim

Ficus definitie

Intrare: Ficus (gen de plante)
ficus substantiv masculin
Ficus gen de plante
Intrare: Ficus australis
Ficus australis   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus bengalensis
Ficus bengalensis   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus benjamina
Ficus benjamina   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus carica
Ficus carica   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus diversifolia
Ficus diversifolia   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus elastica
Ficus elastica   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus lyrata
Ficus lyrata   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus macrophylla
Ficus macrophylla   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus stipulata
Ficus stipulata   nomenclatura binar─â
Intrare: Ficus villosa
Ficus villosa   nomenclatura binar─â