Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru fagot

fagot sn [At: CARAGIALE, M. 165 / Pl: ~uri / E: ger Fagott, it fagotto] 1 Instrument muzical de suflat din lemn, cu registru grav, cu ancie dubl─â, al c─ârui tub ├«ndoit la cap─ât e format din segmente de dimensiuni diferite. 2 Parte dintr-o compozi╚Ťie muzical─â executat─â la fagot (1). 3 Fagotist.
FAG├ôT, fagoturi, s. n. Instrument muzical de suflat din lemn, cu registru grav, av├ónd forma unui tub lung prev─âzut cu un tub suplimentar, ├«ndoit la cap─ât (prin care se sufl─â), ╚Öi cu un sistem de clape. [Pl. ╚Öi: (m.) fago╚Ťi] ÔÇô Din it. fagotto, germ. Fagott.
FAG├ôT, fagoturi, s. n. Instrument muzical de suflat, cu registru jos, confec╚Ťionat din lemn ╚Öi av├«nd forma unui tub lung prev─âzut cu un tub suplimentar ├«ndoit la cap─ât prin care se sufl─â.
fag├│t s.n. (muz.) Instrument muzical de suflat, din lemn, cu registru grav ╚Öi cu timbru nazal, alc─âtuit dintr-un tub lung, curbat, prev─âzut cu un tub suplimentar ├«ndoit la cap─ât (prin care se sufl─â) ╚Öi cu un sistem de clape, folosit ├«nc─â din sec. 18, mai ales ├«n orchestrele franceze. ÔÇó pl. -uri, m. -╚Ťi. / <it. fagotto, germ. Fagott.
!fag├│t s. n. / s. m., pl. fag├│turi/fag├│╚Ťi
fag├│t s. n., pl. fag├│turi
FAGÓT s. (MUZ.) (rar) bason. (Cântă la ~.)
FAG├ôT s.n. Instrument de suflat ├«n form─â de tub lung, curbat, cu clape ╚Öi ancie dubl─â. [Pl. -oturi, (s.n.) -o╚Ťi. / < it. fagotto, cf. fr. fagot].
FAGÓT s. n. Instrument de suflat din lemn, cu registru grav, în formă de tub curbat, cu clape și ancie dublă. (din it. fagotto, germ. Fagott)
FAGÓT ~uri n. Instrument muzical de suflat având forma unui tub lung de lemn (și suplimentar de metal) îndoit la capăt, prevăzut cu clape și cu ancie dublă. /<it. fagotto, germ. Fagott
fagot n. instrument de muzic─â de suflat.
*fag├│t n., pl. ur─ş ╚Öi oate (it. fagotto). Un fel de clarinet foarte gros (fr. basson). V. bason, obo─ş.
FAGOT s. (MUZ.) (rar) bason. (Cîntă la ~.)
fagot (< fr. fagot ÔÇ×leg─âtur─â de lemneÔÇŁ; lat. phagotus; it. fagotto; fr. basson; germ. Fagott), instrument de suflat din lemn, alc─âtuit dintr-un tub curbat din lemn de ar╚Ťar sau palisandru (├«n form─â de U), cu sistem de clape (2) ╚Öi ancie* dubl─â. Ancia se aplic─â peste un tub metalic ├«n forma literei S (bocal). Corpul este demontabil, deosebindu-se patru p─âr╚Ťi: corpul mic, corpul mare, corpul care sus╚Ťine celelalte corpuri ÔÇô av├ónd ├«n acela╚Öi timp ╚Öi cuveta de metal care se deschide pentru a evacua saliva- ╚Öi pavilionul (bonet). F ├«n do, folosit ├«n orch., este de dimensiunea unui tub de org─â de 260 cm (8ÔÇÖ), divizat ├«n dou─â p─âr╚Ťi paralele. F. are o ├«ntindere sonor─â de trei octave* ╚Öi jum─âtate, de la Si bemol1-re2-mi2. Se noteaz─â ├«n cheia* fa ╚Öi ├«n cheia do de tenor, rareori ├«n cheia sol. Din familia f. face parte ╚Öi contrafagotul*. ├Än orch. simf. se folosesc 2-3 f., rareori 4 fag., la indica╚Ťia din partitur─â* ÔÇ×muta in c. fag.ÔÇŁ. Partida* de f. se scrie ├«n partitur─â sub partida de cl. Str─âmo╚Öul f. dateaz─â din sec. 16 c├ónd abatele Afranio degli Albonesi din Ferrara (1539) reune╚Öte dou─â bombarde (1) (instr. din familia ob. care era basul (1, 2) instr. de suflat cu ancie), f─âc├óndu-le s─â comunice cu ajutorul unui sistem de tuburi. L-a numit ÔÇ×phagotusÔÇŁ deoarece sem─âna cu o leg─âtur─â de lemne. La ├«nceputul sec. 17, Sigismund Scheltzer debaraseaz─â instr. de foalele pe care le de╚Ťinea ini╚Ťial ╚Öi construie╚Öte adev─âratul f. pe care ├«l denume╚Öte dolcian* datorit─â intona╚Ťiei foarte dulci. F. a suferit succesive modific─âri ├«n sensul perfec╚Ťion─ârii, ├«n 1851 Adolphe Sax construind chiar ╚Öi un f. metalic. F. actual este construit dup─â sistemul fr. Buffet ╚Öi dup─â sistemul germ. Heckel. F. tip Heckel a suferit modific─âri ├«n ultimele decenii spre a se realiza omogenizarea registrelor (1). Are tubul mai lung ╚Öi orificiile deplasate pentru a facilita sonoritatea registrului acut. Timbrul nazal ╚Öi grav al f. ├«i confer─â posibilit─â╚Ťi de expresie burleasc─â dar ╚Öi melancolic─â. Performan╚Ťele de construc╚Ťie realizate ├«n sec. 19-20 au determinat compozitorii s─â acorde mai mult─â importan╚Ť─â acestui instr. (├«n lucr─âri de Beethoven, Ceaikovski, Ravel, Dukas, Stravinski ╚Ö.a.). Compozitorii rom├óni (Iuliu Mure╚Öianu, T. Fatyol, M. Moldovan) dedic─â concerte f., instr. ap─âr├ónd de asemenea ╚Öi ├«n lucr─âri camerale scrise pentru cvintet (1) de sufl─âtori (lemne ╚Öi corn) sau dublu cvintet de sufl─âtori (ex. Dixtourul de Enescu). Abrev. ├«n partituri: fag.; fg.
fagot în cvartă v. fagottino.
fagot în cvintă v. fagottino.
fagot ├«n ter╚Ť─â v. fagottino.
fagot tenor v. fagottino.
fagot, fagoturi s. n. penis.

Fagot dex online | sinonim

Fagot definitie

Intrare: fagot (pl. -╚Ťi)
fagot pl. -╚Ťi
Intrare: fagot (pl. -uri)
fagot pl. -uri substantiv neutru