Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru fagot

FAGÓT, fagoturi, s. n. Instrument muzical de suflat din lemn, cu registru grav, având forma unui tub lung prevăzut cu un tub suplimentar, îndoit la capăt (prin care se suflă), și cu un sistem de clape. [Pl. și: (m.) fagoți] – Din it. fagotto, germ. Fagott.
fagót s.n. (muz.) Instrument muzical de suflat, din lemn, cu registru grav și cu timbru nazal, alcătuit dintr-un tub lung, curbat, prevăzut cu un tub suplimentar îndoit la capăt (prin care se suflă) și cu un sistem de clape, folosit încă din sec. 18, mai ales în orchestrele franceze. • pl. -uri, m. -ți. / <it. fagotto, germ. Fagott.
!fagót s. n. / s. m., pl. fagóturi/fagóți
FAGÓT s. (MUZ.) (rar) bason. (Cântă la ~.)
FAGÓT s.n. Instrument de suflat în formă de tub lung, curbat, cu clape și ancie dublă. [Pl. -oturi, (s.n.) -oți. / < it. fagotto, cf. fr. fagot].
FAGOT s. (MUZ.) (rar) bason. (Cîntă la ~.)

Fagot dex online | sinonim

Fagot definitie

Intrare: fagot (pl. -ți)
fagot pl. -ți