Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru epifonem

epifonem sn [At: CANTEMIR, IST. 82 / V: (├«nv) ~─â sf / S ╚Öi: epipho~ / Pl: ~e / E: fr epiphon├Ęme] Exclama╚Ťie senten╚Ťioas─â, prin care se termin─â sau se rezum─â un discurs, o povestire.
epifonem─â sf vz epifonem
epiphonem─â sf vz epifonem corectat─â
EPIFON├ëM, epifoneme, s. n. Exclama╚Ťie senten╚Ťioas─â prin care se termin─â un discurs, o povestire. ÔÇô Din fr. ├ępiphon├Ęme.
EPIFON├ëM, epifoneme, s. n. Exclama╚Ťie senten╚Ťioas─â prin care se termin─â un discurs, o povestire. ÔÇô Din fr. ├ępiphon├Ęme.
epifon├ęm s. n., pl. epifon├ęme
epifon├ęm s. n., pl. epifon├ęme
EPIFON├ëM s.n. Exclama╚Ťie senten╚Ťioas─â prin care se termin─â, se rezum─â un discurs, o povestire. [< fr. ├ępiphon├Ęme, cf. gr. epi ÔÇô peste, phonein ÔÇô a vorbi].
EPIFON├ëM s. n. exclama╚Ťie senten╚Ťioas─â prin care se termin─â, se rezum─â un discurs, o povestire. (< fr. ├ępiphon├Ęme)
*epifon├ęm─â f., pl. e (vgr. epi-ph├│nema, d. phon├ę, voce. V. fonetic). Ret. Exclama╚Ťiune senten╚Ťioas─â pin care termini un discurs. V. retoric─â.
EPIFON├ëM s. n. (< fr. ├ępiphon├Ęme, cf. gr. epi ÔÇô peste, phonein ÔÇô a vorbi): enun╚Ť ad─âugat pentru explicarea enun╚Ťului anterior, ca ├«n exemplul ÔÇ×Eu nu cred ├«n spusele lui, iat─â p─ârerea mea.ÔÇŁ
epifonem (gr. epi ÔÇ×├«n plusÔÇŁ ╚Öi phonema ÔÇ×voceÔÇŁ, ÔÇ×vorbireÔÇŁ) figur─â de insisten╚Ť─â prin adaus, const├ónd ├«n ad─âugarea, la finele unui enun╚Ť sau unit─â╚Ťi compozi╚Ťionale, a unei ÔÇ×exclama╚Ťii senten╚ŤioaseÔÇŁ, constituind o reflec╚Ťie liric─â ce rezum─â sau caracterizeaz─â ce s-a spus mai ├«nainte (I): Ultimul vers din sonetul Vene╚Ťia de Eminescu e un model de e.: ÔÇ×San Marc sinistru miezul nop╚Ťii bate. Cu glas ad├ónc, cu graiul de Sibile, Roste╚Öte lin, ├«n clipe caden╚Ťate: Nu-nvie mor╚Ťii, e-n zadar, copile!ÔÇŁ E. este un enun╚Ť reflexiv, ca ╚Öi maxima, care exprim─â ├«ns─â o generalizare a experien╚Ťei de via╚Ť─â, pe c├ónd el exprim─â o sintez─â generalizatoare numai a celor spuse mai ├«nainte. A╚Öadar, dac─â maxima comunic─â un mesaj f─âr─â a avea nevoie de un context, e. este o reflec╚Ťie care-╚Öi trage ├«n╚Ťelesul (╚Öi efectul!) numai dintr-un context. ÔÇó Defini╚Ťia pe care o d─â Demetrios (p. 91) e., c├ónd spune c─â ar fi ÔÇ×o expresie care adaug─â o podoab─âÔÇŁ, poate fi just─â, dar e lipsit─â de precizie.

Epifonem dex online | sinonim

Epifonem definitie

Intrare: epifonem
epifonem substantiv neutru
epiphonem─â
epifonem─â