emasculat definitie

2 intrări

11 definiții pentru emasculat

emascula [At: COSTINESCU / Pzi: ~lez / E: fr émasculer] 1 vt A castra. 2-3 vtr A face să devină (sau a deveni) impotent.
emasculat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: emascula] Emasculare (1).
emasculat2 am [At: CĂLINESCU, E. O. II, 60 / Pl: ~ați / E: emascula] (Rar; d. un bărbat) 1 Castrat. 2 Impotent.
EMASCULÁ, emasculez, vb. I. Tranz. (Rar) A castra. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni impotent. – Din fr. émasculer.
EMASCULÁ, emasculez, vb. I. Tranz. (Rar) A castra. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni impotent. – Din fr. émasculer.
emasculá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 emasculeáză
emasculá vb., ind. prez. 1 sg. emasculéz, 3 sg. și pl. emasculeáză
EMASCULÁ vb. v. castra, jugăni, scopi, steriliza.
EMASCULÁ vb. I. tr. (Rar) A castra. ♦ tr., refl. A face, a deveni impotent. [< fr. émasculer].
EMASCULÁ vb. I. tr. a castra. II. tr., refl. a face, a deveni impotent. (< fr. émasculer)
emascula vb. v. CASTRA. JUGĂNI. SCOPI. STERILIZA.

emasculat dex

Intrare: emascula
emascula verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: emasculat
emasculat participiu