Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru elenizare

eleniza vtf vr [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~zez / E: fr hell├ęniser] 1-2 (Rar) A face s─â capete (sau a c─âp─âta) tr─âs─âturi specifice elenilor (1) Si: (├«nv) elini, (├«vr) elinizi. 3-4 A face s─â capete (sau a c─âp─âta) caracter elen (4) Si: (├Ävr) elinizi. 5-6 A da (sau a c─âp─âta) o form─â specific─â sistemului limbii elene. corectat─â
elenizare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~zări / E: eleniza] 1 Dobândire de trăsături specifice elenilor (1) Si: (nob) elenizat1, (rar) elenizire. 2 Dobândire de caracter elen (4) Si: (nob) elenizat1, (rar) elenizi. 3 Dobândire a unei forme specifice sistemului limbii elene Si: (nob) elenizat1, elenizit.
eleniz├í vb. ind. prez. 1 sg. eleniz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. elenize├íz─â
elenizáre s. f., g.-d. art. elenizării
ELENIZ├ü vb. I. tr. (Liv.) A da un caracter elenic. [< fr. hell├ęniser].
ELENIZ├üRE s.f. (Liv.) Ac╚Ťiunea de a eleniza ╚Öi rezultatul ei. [< eleniza.]
ELENIZ├ü vb. tr. a da un caracter elenic. (< fr. hell├ęniser)
ELENIZ├üRE (dup─â fr. hell├ęnisation) s. f. Proces ├«nceput ├«n timpul lui Alexandru cel Mare, prin care limba ╚Öi cultura elen─â au fost propagate ├«n afara Greciei, ├«n special, la popoarele orientale.

Elenizare dex online | sinonim

Elenizare definitie

Intrare: eleniza
eleniza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: elenizare
elenizare substantiv feminin