eleniza vtf vr [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~zez / E: fr helléniser] 1-2 (Rar) A face să capete (sau a căpăta) trăsături specifice elenilor (1) Si: (înv) elini, (îvr) elinizi. 3-4 A face să capete (sau a căpăta) caracter elen (4) Si: (Îvr) elinizi. 5-6 A da (sau a căpăta) o formă specifică sistemului limbii elene. corectată

elenizá vb. ind. prez. 1 sg. elenizéz, 3 sg. și pl. elenizeáză

ELENIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A da un caracter elenic. [< fr. helléniser].

ELENIZÁ vb. tr. a da un caracter elenic. (< fr. helléniser)