Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru edec

ed├ęc sn [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 326/5 / V: (├«nv) ie~, ~chie, ~d├şc, (reg) hed├ęchi, id├ęchi, id├şc, (├«vr) od├ęge smp / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: tc yedek] 1 (├Änv) Cal de parad─â (condus cu m├óna). 2 Odgon lung cu care se leag─â de catarg sau de babalele din pror─â o ambarca╚Ťie sau o nav─â pentru a fi remorcat─â de pe mal ├«mpotriva curentului unui curs de ap─â. 3 (Pex) Remorcare. 4 (├Äe) A trage la ~ A remorca o ambarca╚Ťie sau o nav─â de pe mal cu un odgon ├«mpotriva cursului apei. 5 (├Äe) A fi la ~ul cuiva A depinde cu totul de cineva. 6 (├Änv) Lucru aflat de mult─â vreme ├«ntr-o gospod─ârie. 7 (├Änv) Lucru necesar. 8 (Pex; ├«nv) Persoan─â (indispensabil─â) aflat─â de mult─â vreme undeva. 9 (Reg; ├«e) A trage pe cineva la ~ A determina pe cineva s─â se apropie pentru a-l pedepsi. 10 (Pgn) Tot ce apar╚Ťine unei gospod─ârii. 11 (Fig; fam) Persoan─â care duce o existen╚Ť─â far─â nici un ╚Ťel, la discre╚Ťia, la bunul plac al cuiva. 12 (├Ärg) Obiect de (mare) valoare. 13 (├Änv) Lucru de pre╚Ť (mo╚Ötenit). corectat─â
ed├ęchie sn vz edec
ED├ëC, edecuri, s. n. 1. Odgon lung cu care se leag─â de catarg sau de babalele din pror─â o ambarca╚Ťiune sau o nav─â pentru a fi remorcat─â de pe mal ├«mpotriva curentului unui curs de ap─â. ÔŚŐ Expr. A trage la edec = a remorca o ambarca╚Ťiune sau o nav─â de pe mal cu un odgon ├«mpotriva cursului apei. A fi la edecul cuiva = a depinde cu totul de cineva, a fi la remorca cuiva. 2. Lucru care se g─âse╚Öte de mult─â vreme ├«ntr-o gospod─ârie; lucru necesar, p. ext., persoan─â (indispensabil─â) care se g─âse╚Öte de mult─â vreme undeva. ÔÇô Din tc. yedek.
ED├ëC, edecuri, s. n. 1. Odgon lung cu care se lega de catarg sau de babalele din pror─â o ambarca╚Ťie sau o nav─â pentru a fi remorcat─â de pe mal ├«mpotriva curentului unui curs de ap─â. ÔŚŐ Expr. A trage la edec = a remorca o ambarca╚Ťie sau o nav─â de pe mal cu un odgon ├«mpotriva cursului apei. A fi la edecul cuiva = a depinde cu totul de cineva, a fi la remorca cuiva. 2. Lucru care se g─âse╚Öte de mult─â vreme ├«ntr-o gospod─ârie; lucru necesar, p. ext. persoan─â (indispensabil─â) care se g─âse╚Öte de mult─â vreme undeva. ÔÇô Din tc. yedek.
ED├ëC, edecuri, s. n. 1. (Mar.) Odgon lung cu care se trage un vas ├«n susul apei; p. ext. remorcarea unei luntre sau locul unde se remorcheaz─â o corabie ori o luntre. Remorca╚Ťia este ceea ce turcii numesc edec, adic─â s─â se trag─â barca ├«n susul apei dup─â mal, prin mijlocirea oamenilor. BOLINTINEANU, O. 265. ÔŚŐ Expr. A trage la edec = a trage luntrea ├«mpotriva cursului apei, cu o funie. Un pescar turc tr─âgea la edec, ├«n t─âcere, caicul s─âu ├«nc─ârcat. ODOBESCU, S. I 140. Ei duc pre ap─â productele ╚Öi vitele lor la Turnu, tr─âg├«nd luntrele la edec. I. IONESCU, M. 532. A fi la edecul cuiva = a fi supus cuiva, a fi la remorca cuiva, a fi la cheremul cuiva. S-au g─âsit la noi oameni care s─â ne spun─â c─â locul statului rom├«n trebuie s─â fie ast─âzi la edecul, la remorca politicii turce╚Öti. ODOBESCU, S. III 430. 2. Lucru care se g─âse╚Öte de mult─â vreme ├«ntr-o cas─â, ├«ntr-o gospod─ârie. Atunci v─âzur─â ╚Öi unul ╚Öi altul c├«te lucruri se adun─â ├«ntr-o cas─â veche ╚Öi c├«nd ridicau vreun edec de la locul ├«n care acesta ├«╚Öi c─âp─âtase dreptul de st─âp├«nire ve╚Önic─â, sim╚Ťeau ├«n suflet pr─âbu╚Öiri ca ├«n goluri de pr─âpastie. BASSARABESCU, S. N. 131. ÔÖŽ (Mold.) Obiect de mare importan╚Ť─â, lucru de pre╚Ť. ÔÖŽ Fig. Persoan─â care se g─âse╚Öte ├«ntr-un loc oarecare de foarte mult─â vreme (╚Öi care a devenit aproape indispensabil─â). ÔÖŽ (Ironic) Persoan─â care duce o existen╚Ť─â inutil─â. ÔÇô Variant─â: ied├ęc (CONTEMPORANUL, VI 37) s. n.
ed├ęc s. n., pl. ed├ęcuri
ed├ęc s. n., pl. ed├ęcuri
ED├ëC, edecuri, s.n. Par├óm─â cu care se remorca de pe mal o ambarca╚Ťie sau o nav─â ├«mpotriva curentului cursului de ap─â.
ed├ęc (ed├ęcuri), s. n. ÔÇô 1. Odgon, leg─âtur─â. ÔÇô 2. Povar─â, ├«nc─ârc─âtur─â. Tc. edek (Lokotsch 948), cf. sb. jedek.
ED├ëC ~uri n. 1) ├«nv. Par├óm─â cu ajutorul c─âreia se remorca de pe mal un vas ├«mpotriva cursului apei. ÔŚŐ A fi la ~ul cuiva a depinde cu totul de cineva; a fi la dispozi╚Ťia cuiva. 2) Cablu de remorcare. 3) Obiect de valoare care se g─âse╚Öte de mult─â vreme ├«ntr-o cas─â, ├«ntr-o gospod─ârie. /<tr. yedek
ed├ęc, edecl├ş┼ş, V. ─şedec...
edec, edecuri s. n. (prst.) 1. client permanent și aproape impotent. 2. rudă de sânge. 3. servitor bătrân.

Edec dex online | sinonim

Edec definitie

Intrare: edec
edec substantiv neutru
edechie