Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

domnez├ęu sm vz dumnezeu
dumnăzắu sm vz dumnezeu
dumnezắu sm vz dumnezeu
dumnez├ęu [At: PSALT. HUR., ap. PSALT. 5/15 / V: (reg) ~zß║»u, ~n─âzß║»u, (├«nv) ~niz~, ~nizß║»u, dom~ / Pl: (rar) ~ei / E: lat dom(i)ne deus] 1 sm Fiin╚Ť─â suprem─â ├«n religiile monoteiste, creator al lumii, principiu fundamental al existen╚Ťei ╚Öi al ordinii universale Si: (├«rg) dumnezelea. 2 sm Divinitate. 3 sm Zeu. 4 sm Idol. 5 smi (├Äla) B─âtut de ~ N─âp─âstuit. 6 smi (├Äla) Lipsit de noroc. 7 smi (├Älav) Cum d─â ~ Cum se ├«nt├ómpl─â. 8 smi (├Äal; pex) R─âu. 9-11 smi (├Äe) Dumnezeule! Exclama╚Ťie de uimire, de spaim─â sau de entuziasm. 12 smi (├Äe) Pentru (numele lui) Dumnezeu! Exclama╚Ťie prin care se implor─â. 13 smi (├Äae) Exclama╚Ťie prin care se exprim─â dezn─âdejdea. 14 smi (├Äae) Exclama╚Ťie prin care se exprim─â dezaprobare fa╚Ť─â de ceva. 15 smi (├Äe) Ce ~! Exclama╚Ťie prin care se exprim─â nemul╚Ťumirea. 16 smi (├Äe) S─â dea ~, s─â ajute ~ Formul─â de urare. 17 smi (├Äae) Exclama╚Ťie prin care vorbitorul invoc─â divinitatea ├«n speran╚Ťa de a avea succes. 18 smi (├Äe) ~ s─â m─â ierte! Exclama╚Ťie prin care vorbitorul dore╚Öte s─â fie iertat pentru cele ce face sau spune. 19 smi (├Äe) ~ s─â-l ierte! Formul─â rostit─â la moartea cuiva sau c├ónd se vorbe╚Öte despre cineva decedat. 20 smi (├Äe) ~ s─â ierte! (pe cineva) Exclama╚Ťie rostit─â de vorbitor atunci c├ónd cineva p─âc─âtuie╚Öte. 21 smi (├Äe) Unde (sau pe ce) pune (el) m├óna, pune ╚Öi ~ mila Proverb rostit la adresa unei persoane c─âruia ├«i merg toate din plin. 22 smi (├Äe) ~ cu mila! Exclama╚Ťie rostit─â c├ónd o ac╚Ťiune viitoare e considerat─â ca nesigur─â sau supus─â e╚Öecului. 23 smi (├Äe) Prin (sau din sau cu) mila lui ~ Formul─â rostit─â c├ónd se dore╚Öte realizarea unei ac╚Ťiuni grele care ar putea fi supus─â e╚Öecului. 24 smi (├Äe) Ferit-a (sau s─â te fereasc─â) ~ A se p─âzi de o nenorocire. 25 smi (├Äe) A(-i) pune (cuiva) ~ m├óna ├«n cap A avea noroc pe nea╚Öteptate. 26 smi (├Äe) Parc─â (sau i se pare c─â) a apucat (sau a prins) pe Dumnezeu de (un) picior Se spune despre cineva care are o bucurie sau o realizare nea╚Öteptat─â. 27 smi (D. oameni; ├«e) A fi uitat de ~ A fi foarte b─âtr├ón. 28 smi (D. oameni; ├«ae) A fi lipsit de noroc. 29 smi (D. un loc; ├«ae) A fi foarte ├«ndep─ârtat de lumea civilizat─â. 30 smi (├Äe) A se uita la cineva ca la ~ A iubi pe cineva foarte tare. 31 smi (├Äe) A porni (a merge etc.) cu ~ A c─âl─âtori lini╚Ötit. 32 smi (├Äae) Urare de noroc. 33 smi (├Äe) ~ ╚Ötie! Exclama╚Ťie rostit─â c├ónd nu se ╚Ötie ceva. 34 smi Cum (sau ce) d─â (sau vrea, aduce, las─â etc.) ~ ! Exclama╚Ťie rostit─â atunci c├ónd o ac╚Ťiune viitoare este l─âsat─â s─â se ├«nt├ómple cum este sortit─â s─â fie. 35 smi (├Äe) ├Äncotro (sau unde, cum) te-a ├«ndrepta ~ La voia ├«nt├ómpl─ârii. 36 smi (D. oameni; ├«e) A nu avea (a fi f─âr─â) nici un ~ A nu fi bun de nimic. 37 smi (D. oameni; ├«ae) A fi f─âr─â c─âp─ât├ói. 38 smi (D. vorbe, lucruri etc.; ├«ae) F─âr─â nici un sens. 39 smi (├Äe) A da cu barda (sau cu piatra etc.) ├«n ~ A fi nesocotit. 40 smi (├Äe) A l─âsa (pe cineva) ├«n plata (sau ├«n ╚Ötirea) lui ~ A l─âsa pe cineva ├«n pace. 41 smi (├Äae) A l─âsa pe cineva s─â fac─â ce vrea. 42 smi (├Äe) A (se) ruga pe (sau de) to╚Ťi -eii A se ruga cu insisten╚Ť─â Si: a implora. 43 smi (├Äe) A fi omul lui ~ A fi om bun. 44 smi (├Äae) A fi slujitor al lui Dumnezeu. 45 smi (├Äe) A fi p├óinea lui ~ A fi foarte bun. 46 smi (├Äe) Cu ~ ├«nainte! Urare de succes.
dumnizắu sm vz dumnezeu
dumniz├ęu sm vz dumnezeu
DUMNEZ├ëU, (2) dumnezei, s. m. 1. N. pr. (├Än religiile monoteiste) Fiin╚Ť─â suprem─â personal─â, cauz─â transcendent─â primordial─â, principiu fundamental al existen╚Ťei ╚Öi ordinii universale, creator ╚Öi judec─âtor al lumii, binele absolut ╚Öi principiu al m├óntuirii care ac╚Ťioneaz─â ├«n istorie. ÔÖŽ (├Än religia cre╚Ötin─â) Dumnezeu (1) care este unic, dar ├«n acela╚Öi timp ├«ntreit ├«n: Tat─âl, Fiul ╚Öi Duhul Sf├ónt. ÔŚŐ Loc. adj. B─âtut de Dumnezeu = n─âp─âstuit, nenorocit. ÔŚŐ Expr. ├Äncotro (sau unde, cum) te-a ├«ndrepta Dumnezeu = la voia ├«nt├ómpl─ârii, oriunde. (Va fi) cum va da (sau va vrea) Dumnezeu = (va fi) cum s-o ├«nt├ómpla, la ├«nt├ómplare, potrivit destinului. Cum d─â Dumnezeu = cum se ├«nt├ómpl─â; p. ext. prost, r─âu. A porni (sau a merge etc.) cu Dumnezeu = a porni (sau a merge etc.) ├«n pace, cu bine, s─ân─âtos. Cu Dumnezeu ├«nainte! = noroc! succes! (la drum, ├«ntr-o ac╚Ťiune ├«ntreprins─â etc.). A nu avea (sau a fi f─âr─â) niciun Dumnezeu = a nu crede ├«n nimic; a nu avea (sau a fi f─âr─â) niciun sens, nicio valoare, niciun gust. A l─âsa (pe cineva) ├«n plata (sau ├«n ╚Ötirea) lui Dumnezeu = a l─âsa (pe cineva) ├«n pace sau la voia ├«nt├ómpl─ârii. A (se) ruga (ca) de to╚Ťi Dumnezeii = a se ruga cu insisten╚Ť─â; a implora. Parc─â (sau i se pare c─â) a apucat (sau a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care are un mare ╚Öi nea╚Öteptat noroc. (Purt├ónd accentul ├«n fraz─â) Dumnezeu ╚Ötie! = nu se ╚Ötie! Dumnezeule! exclama╚Ťie de spaim─â, durere, dezn─âdejde, entuziasm, mirare. Pentru (numele lui) Dumnezeu! exclama╚Ťie de implorare, dezn─âdejde sau dezaprobare. Ce Dumnezeu! exclama╚Ťie de necaz, de nemul╚Ťumire. S─â dea Dumnezeu! = (formul─â de urare) s─â se ├«mplineasc─â ceea ce doresc (sau dore╚Öti etc.)! 2. Divinitate, zeu. ÔÇô Lat. dom(i)ne deus.
G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Specie de pas─âre domestic─â, crescut─â pentru carne ╚Öi ou─â (Gallus domestica); pas─âre care face parte din aceast─â specie; p. restr. femela coco╚Öului. ÔŚŐ Expr. A se culca (odat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. C├ónt─â g─âina ├«n cas─â, se zice c├ónd ├«ntr-o c─âsnicie cuv├óntul hot─âr├ótor ├«l are femeia. ÔÖŽ Compuse: g─âin─â-s─âlbatic─â (sau -de-munte) = femela coco╚Öului-de-munte; (Entom.) g─âina-lui-Dumnezeu = buburuz─â. ÔÇô Lat. gallina.
DUMNEZ├ëU, (rar) dumnezei, s. m. 1. Fiin╚Ť─â supranatural─â, considerat─â ├«n credin╚Ťele religioase drept creatoare a lumii ╚Öi cea care determin─â destinul oamenilor. ÔŚŐ Loc. adj. B─âtut de Dumnezeu = n─âp─âstuit, nenorocit. ÔŚŐ Expr. ├Äncotro (sau unde, cum) te-a ├«ndrepta Dumnezeu = la voia ├«nt├ómpl─ârii, oriunde. (Va fi) cum va da (sau va vrea) Dumnezeu = (va fi) cum s-o ├«nt├ómpla, la ├«nt├ómplare, potrivit destinului. Cum d─â Dumnezeu = cum se ├«nt├ómpl─â; p. ext. prost, r─âu. A porni (sau a merge etc.) cu Dumnezeu = a porni (sau a merge etc.) ├«n pace, cu bine, s─ân─âtos. Cu Dumnezeu ├«nainte! = noroc! succes! (la drum, ├«ntr-o ac╚Ťiune ├«ntreprins─â etc.) A nu avea (sau a fi f─âr─â) nici un Dumnezeu = a nu crede ├«n nimic; a nu avea (sau a fi f─âr─â) nici un sens, nici o valoare, nici un gust. A l─âsa (pe cineva) ├«n plata (sau ├«n ╚Ötirea) lui Dumnezeu = a l─âsa (pe cineva) ├«n pace sau la voia ├«nt├ómpl─ârii. A (se) ruga (ca) de to╚Ťi Dumnezeii = a se ruga cu insisten╚Ť─â; a implora. Parc─â (sau i se pare c─â) a apucat (sau a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care are un mare ╚Öi nea╚Öteptat noroc. (Pun├ónd accentul ├«n fraz─â) Dumnezeu ╚Ötie! = nu se ╚Ötie! Dumnezeule! exclama╚Ťie de spaim─â, durere, dezn─âdejde, entuziasm, mirare. Pentru (numele lui) Dumnezeu! exclama╚Ťie de implorare, dezn─âdejde sau dezaprobare. Ce Dumnezeu! exclama╚Ťie de necaz, de nemul╚Ťumire. S─â dea Dumnezeu! = (formul─â de urare) s─â se ├«mplineasc─â ceea ce doresc (sau dore╚Öti etc.)! 2. Divinitate, zeu. ÔÇô Lat. dom(i)ne deus.
DUMNEZ├ëU, (rar) dumnezei, s. m. 1. (├Än concep╚Ťiile religioase monoteiste) Fiin╚Ť─â ├«nchipuit─â ca fiind creatoarea lumii. Cinstea cu toat─â lumea, p─âsc├«ndu-╚Öi barba ro╚Öie, ÔÇô ╚Öi nu-i p─âsa de nimeni, nici de mitropolitul, dar ├«nc─â de dumnezeu! SADOVEANU, O. II 92. S─â nu dea dumnezeu cel sf├«nt, S─â vrem noi s├«nge, nu p─âm├«nt. CO╚śBUC. P. I 209. ÔŚŐ (Ast─âzi adesea cu slab con╚Ťinut religios, ├«n locu╚Ťiuni ╚Öi expresii) Loc. adj. B─âtut de dumnezeu = n─âp─âstuit, nenorocit. Taci, femeie, vorbi ostenit Ion; nu m─â mai am─âr├« ╚Öi tu, c─â-s destul eu de b─âtut de dumnezeu. SADOVEANU, O. II 153. ÔŚŐ Expr. ├Äncotro (sau unde, cum) te-a ├«ndrepta dumnezeu = la voia ├«nt├«mpl─ârii. Du-te ╚Öi tu ├«ncotro te-a ├«ndrepta dumnezeu. CREANG─é, P. 285. (Va fi) cum va da (sau va vrea) dumnezeu = cum s-a ├«nt├«mpla. Am s─â pornesc ╚Öi eu ├«ntr-un noroc ╚Öi cum a da dumnezeu. CREANG─é, P. 193. Cum d─â dumnezeu = cum se ├«nt├«mpl─â; p. ext. prost, r─âu. ├Äntre preo╚Ťi era c├«nd ceart─â, c├«nd vreme bun─â, cum da dumnezeu. SADOVEANU, O. II 37. (A porni, a merge etc.) cu dumnezeu = (a porni, a merge etc.) ├«n pace, s─ân─âtos. Du-te ├«nainte, cu dumnezeu. CAMILAR, N. I 99. R─âm├«i cu dumnezeu tat─â, ╚Öi s─â te g─âsesc s─ân─âtos! ISPIRESCU, L. 16. Cu dumnezeu ├«nainte! = noroc! succes! A nu avea (sau a fi f─âr─â) nici un dumnezeu = a nu avea nici un haz, nici o noim─â. A l─âsa (pe cineva) ├«n plata (sau ├«n ╚Ötirea) lui dumnezeu = a l─âsa (pe cineva) ├«n pace, de capul lui. Dac-am auzit a╚Öa... am l─âsat-o ├«n plata lui dumnezeu. CREANG─é, P. 116. Omul lui dumnezeu v. om. Parc─â (sau i se pare c─â) a apucat (sau a prins) pe dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care are o bucurie nea╚Öteptat─â. I s-a p─ârea c-a prins pe dumnezeu de-un picior, c├«nd te-a vedea acas─â. CREANG─é, P. 130. Dumnezeu ╚Ötie = nu se ╚Ötie. Dumnezeu ╚Ötie ce-au boscorodit, eu nu ╚Ötiu, c─â de-abia ├«mi ╚Ťineam sufletul de fric─â. SADOVEANU, O. II 71. Dumnezeule! exclama╚Ťie de spaim─â, durere, dezn─âdejde, entuziasm, mirare. O, dumnezeule! Bl─âstemul Olg─âi se ├«mplini! NEGRUZZI, S. I 41. Pentru (numele lui) dumnezeu! exclama╚Ťie de implorare, de dezn─âdejde sau de dezaprobare a unei fapte. V─â rog, pentru dumnezeu, da╚Ťi ordin! CAMILAR, N. I 77. Pentru dumnezeu, domnule profesor, pu╚Ťin─â ╚Ťinut─â. CAMIL PETRESCU, T. III 321. Ce dumnezeu! exclama╚Ťie de necaz, nemul╚Ťumire. E╚Öti fat─â de╚Öteapt─â, ce dumnezeu! CAMIL PETRESCU, T. III 187. Dar ce dumnezeu? Parc-au intrat ├«n p─âm├«nt. CREANG─é, P. 24. S─â dea dumnezeu! formul─â de urare. Noroc s─â dea dumnezeu, ╚Öi spor! SADOVEANU, O. II 63. Cu bine s─â dea dumnezeu, jup├«ne. CREANG─é, P. 113. (Uneori la pl.) A (se) ruga de to╚Ťi dumnezeii = a ruga (pe cineva) cu insisten╚Ť─â. Am ├«nceput... a ne ruga de to╚Ťi dumnezeii s─â nu ne slu╚Ťeasc─â. CREANG─é, A. 27. Te mai rog de to╚Ťi dumnezeii s─â-mi ├«mprumu╚Ťi m─âcar o dat─â carul. id. P. 45. ÔŚŐ (Cuv├«ntul este complet lipsit de con╚Ťinut religios) Numai eu nu ╚Ötiu ce dumnezeu aveam c─â nu puteam a╚Ťipi ├«n ruptul capului. SADOVEANU, O. II 70. Ce dumnezeu au de g├«nd s─â fac─â? id. ib. 71. 2. Divinitate, zeu. Aban, fiind preot al dumnezeului nostru Mitra, a poruncit... rug─âciunile. SADOVEANU, D. P. 9. P─âreau copii ale acelor triburi de iranieni care se credeau de-a dreptul cobor├«te din soare ╚Öi care-╚Öi f─âcuser─â din Helios singurul dumnezeu. MACEDONSKI, O. III 15. Str─âmo╚Öii mei S├«nt fii de dumnezei. ALEXANDRESCU, P. 108.
b├│ul-lui-Dumnez├ęu (insect─â) s. m. art.
dumnez├ęu (zeu) s. m., art. dumnez├ęul; pl. dumnez├ęi, art. dumnez├ęii
Dumnez├ęu (divinitatea suprem─â) s. propriu m., g.-d. lui Dumnez├ęu/(├«n expr. ╚Öi ) Dumnez├ęului (las-o ~)
!g─â├şna-lui-Dumnez├ęu (insect─â) s. f. art., g.-d. art. g─â├şnii-lui-Dumnez├ęu
!s─âge├íta-lui-Dumnez├ęu (plant─â) s. f. art., g.-d. art. s─âg├ę╚Ťii-lui-Dumnez├ęu
Sc├íunul-lui-Dumnez├ęu (constela╚Ťie) s. propriu n.
Dumnez├ęu s. pr. m., g.-d. art. lui Dumnez├ęu (├«n expr. ╚Öi Dumnez├ęului)
Dumnez├ęu (zeu) s. m., art. dumnez├ęul; pl. dumnez├ęi, art. dumnez├ęii
g─â├şna-lui-Dumnez├ęu (insect─â) s. f.
s─âge├íta-lui-Dumnez├ęu s. f.
Sc├íunul-lui-Dumnez├ęu (astron.) s. pr. n.
CARUL-LUI-DUMNEZÉU s. v. vizitiul.
DUMNEZ├ëU s. (BIS.) 1. atotputernicul (art.), creatorul (art.), divinitate, domnul (art.), dumnezeire, p─ârinte, providen╚Ť─â, puternicul (art.), st─âp├ónul (art.), tat─âl (art.), ziditorul (art.), (├«n limbajul bisericesc) preabunul (art.), prea├«naltul (art.), preaputernicul (art.), (├«nv. ╚Öi pop.) pronie, (pop.) sf├óntul (art.), s├óntul (art.), (├«nv.) atot╚Ťiitorul (art.), tvore╚Ť, zeu. 2. v. zeu.
GĂINA-LUI-DUMNEZÉU s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
SĂGEATA-LUI-DUMNEZÉU s. v. verigel.
VACA-LUI-DUMNEZÉU s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
Dumnez├ęu (dumnez├ęi), s. m. ÔÇô Fiin╚Ť─â suprem─â, creator ╚Öi c├«rmuitor al lumii. ÔÇô Mr. dhumnidz─â(u) megl. dumnizesc. Lat. dăĺm─şn─Ľ d─Ľus (Pu╚Öcariu 558; REW 2734), cf. it. domeneddio, v. prov. domerdieus, v. fr. damnedieu. Cf. z─âu. ÔÇô Der. dumnezeiesc, adj. (divin; milostiv); dumnezeie╚Öte, adv. (minunat, divin); dumnezei (var. ├«ndumnezei), vb. (a diviniza; a adora ca pe Dumnezeu); dumnezeire, s. f. (divinitate; divinizare; ├«nv., religiozitate); nedumnezeire, s. f. (├«nv., impietate); dumnezei╚Ť─â (var. dumnezeoaie, dumnezeoaic─â), s. f. (├«nv., zei╚Ť─â).
DUMNEZ├ëU ~i m. sing. (├«n concep╚Ťiile religioase) For╚Ť─â supranatural─â, creatoare ╚Öi c├órmuitoare a lumii; demiurg; divinitate; ÔŚŐ Pentru (numele lui) ~! exclama╚Ťie ce exprim─â o rug─âminte st─âruitoare sau o dezaprobare categoric─â. Cum d─â ~ la ├«nt├ómplare. B─âtut de ~ n─âp─âstuit de soart─â. /<lat. dom[i]nedeus
boul Domnului (boul lui Dumnezeu) m. 1. numele popular al coccinelei; 2. rădașcă (mandibulele insectei se desvoltă în formă de coarne la bărbat); 3. fig. prost, tont.
Dumnezeu m. 1. divinitatea cre╚Ötin─â (├«n opozi╚Ťiune cu cea p─âg├ón─â, numit─â simplu zeu); adesea ├«n exclama╚Ťiuni de uimire, de ├«ndurare, de t─âg─âduire: cum Dumnezeu! p─âcat de Dumnezeu! fereasc─â Dumnezeu!; 2. uneori (la pl.) ╚Öi cu sensul special al lui zeu: se roag─â de to╚Ťi dumnezeii, ca s─â-i dea ajutor CR. 3. fiin╚Ť─â suprem─â, creatorul ╚Öi conservatorul a tot ce exist─â: a adora pe Dumnezeu; 4. fig. obiect de entuziasm, de venera╚Ťiune profund─â. [Lat. DOMINE DEUS, lit. Doamne Dumnezeule!]. V. zeu ╚Öi z─âu.
N─âsc─âtoare (de Dumnezeu) f. Maica Domnului.
zeu m. 1. (rar) Dumnezeu: Hristos, zeul credin╚Ťei, ie╚Öit-au din morm├ónt AL.; 2. divinitate p─âg├ón─â, idol (sens particular limbei moderne); 3. fig. om de o mare superioritate: zeul poeziei. [Lat. DEUS; vechiu rom├óne╚Öte indiferent dumnez─âu ╚Öi z─âu (sens conservat ╚Öi ├«n exclama╚Ťiunea omonim─â)].
dumnez├ę┼ş m. (lat. d├│mine d├ęus, domnule ze┼ş, doamne zeule; it. domeneddio. Gen al lu─ş Dumneze┼ş, c├«nd e vorba de cel cre╚Ötinesc ╚Öi al dumnezeulu─ş, c├«nd e vorba de un ze┼ş oare-care. C├ónd urmeaz─â un pronume posesiv, nu se face diferen╚Ť─â: al dumnezeulu─ş nostru. Totu╚Ö─ş se zice ╚Öi al lu Dumnezeu nostru; voc. Doamne ╚Öi ma─ş rar Dumnezeule). Fiin╚Ť─â suprem─â, creatoru ╚Öi conservatoru lumi─ş. Ze┼ş. Fig. Persoan─â sa┼ş lucru adorat: dumnezeu multora e banu. Cum d─â Dumneze┼ş, V. cum. A apuca pe Dumneze┼ş de pic─şor, a da peste un mare noroc. ÔÇô Cultu adev─âratulu─ş Dumneze┼ş era ne╚Ötiut de ce─ş vech─ş. Egipteni─ş a┼ş avut ide─şa unu─ş ze┼ş unic, ╚Öi de la e─ş a┼ş luat Jidani─ş. C├«╚Ť─ş-va filosofi, ├«ntre al╚Ť─ş Socrate ╚Öi Platone, a┼ş avut aceast─â ide─şe, pe care apo─ş a epurat-o cre╚Ötinizmu.
boul-lui-Dumnezeu s. v. R─éDA╚śC─é. R─éGACE. VACA-DOMNULUI.
brîul-lui-Dumnezeu s. v. CALEA-LACTEE. CALEA-LAPTELUI. CURCUBEU.
carul-lui-Dumnezeu s. v. VIZITIUL.
cămașa-lui-Dumnezeu s. v. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. VOLBURĂ.
dumnezeoaică s. v. ZEIȚĂ.
DUMNEZEU s. (BIS.) 1. atotputernicul (art.), creatorul (art.), divinitate, domnul (art.), dumnezeire, p─ârinte, providen╚Ť─â, puternicul (art.), st─âp├«nul (art.), tat─âl (art), ziditorul (art.), (├«n limbajul bisericesc) prea├«naltul (art.), preaputernicul (art.), (├«nv. ╚Öi pop.) pronie, (pop.) sf├«ntul (art.), s├«ntul (art.), (├«nv.) atot╚Ťiitorul (art.), tvore╚Ť, zeu. 2. divinitate, idol, zeitate, zeu, (├«nv.) bolovan, boz, chip, f─âptur─â, simulacru, z├«n. (~ al unui popor antic.)
g─âina-lui-Dumnezeu s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZ─é. VACA-DOMNULUI.
pita-lui-Dumnezeu s. v. R├Ä╚śCOV.
s─âgeata-lui-Dumnezeu s. v. VERIGEL.
scaunul-lui-Dumnezeu s. v. CUI╚śOARE.
taurul-lui-Dumnezeu s. v. CARABAN. NASICORN.
vaca-lui-Dumnezeu s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZ─é. VACA-DOMNULUI.
zeu s. v. ATOTPUTERNICUL. CREATORUL. DIVINITATE. DOMNUL. DUMNEZEIRE. DUMNEZEU. PĂRINTE. PROVIDENȚĂ. PUTERNICUL. STĂPÎNUL. TATĂL. ZIDITORUL.
ZEU s. (BIS.) idol, divinitate, dumnezeu, zeitate, (înv.) bolovan, boz, chip, făptură, simulacru, zîn. (Anticii se închinau la ~i.)
Dumnezeu s. ├«n constr. p├ón─â la Dumnezeu Extraordinar ÔŚŐ ÔÇ×O manipulare p├ón─â la DumnezeuÔÇŁ D. 46/93 p. 12. ÔŚŐ ÔÇ×E scena c├ónd Falstaf ├«i ╚Öopte╚Öte pudic nu p├ón─â la Dumnezeu, ci luat parc─â de la dreapta Lui: ┬źSunt b─âtr├ón, sunt b─âtr├ón┬╗ [...]ÔÇŁ D. 156/96 p. 12
AGNUS DEI (cuv. lat. ÔÇ×Miel al lui DumnezeuÔÇŁ), denumirea p─âr╚Ťii de ├«ncheiere a misei* (v. ordinarium missae); a fost introdus─â ├«n serviciul catolic de c─âtre papa Sergiu I, ├«n sec. 7, pe un verset din Evanghelia dup─â Ioan.
Dumnezß║»u, s.m. ÔÇô (pop.) Dumnezeu, divinitate suprem─â ├«n religia cre╚Ötin─â; ÔÇ×ziditorul lumiiÔÇŁ: ÔÇ×D─â-m─â, mam─â, cui vreu eu, / C─â te-a bate Dumnez─âuÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2006: 175). ÔÖŽ (top.) Piciorul lui Dumnezeu, deal ├«n loc. Suciu de Sus (Vi╚Öovan, 2008: 198). Poiana lui Dumnezeu, potrivit legendei, prima denumire a localit─â╚Ťii Poienile de sub Munte, dat─â de ├«ntemeietori: ÔÇ×Au g─âsit o poieni╚Ť─â pe care au botezat-o Poiana Domnului Dumnezeu, c─âci de pe poian─â se vedea numai cerul DomnuluiÔÇŁ (Beuca, Zebreniuc, 2007: 21). ÔÖŽ (astr.) Scaunul lui Dumnezeu, numele popular al constela╚Ťiei Casiopeia; locul de unde veghea divinitatea asupra universului. ÔÇô Lat. domine deus ÔÇ×doamne, zeuleÔÇŁ (Scriban, DER, DEX, MDA), cf. rad. i.-e. *deyw├│s (sansk. deva, lit. dievas, gal. duw, irl. dia, gr. Zeus, rus. d├şvo, pol. dziw).
DEO GRATIAS (lat.) gra╚Ťie, mul╚Ťumit─â lui Dumnezeu ÔÇô Cuvinte folosite adeseori ├«n rug─âciunile catolice. Se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â familiar, pentru a exprima mul╚Ťumirea ├«n leg─âtur─â cu reu╚Öita unei ac╚Ťiuni.
DUMNEZEU (lat. dom(i)ne deus) s. m. (cu regim de nume propriu) 1. (├Än religiile monoteiste) Fiin╚Ť─â suprem─â personal─â, cauz─â transcendent─â primordial─â, principiu fundamental al existen╚Ťei ╚Öi ordinii universale, creator, proniator ╚Öi judec─âtor al lumii. Monoteismul iudaic ╚Öi cel islamic ├«l separ─â pe D. de lume (deism), pe c├ónd cel cre╚Ötin ├«mbin─â prezen╚Ťa ╚Öi activitatea lui D. ├«n lume prin energiile sale divine necreate (imanen╚Ťa), cu realitatea Sa infinit─â ╚Öi ve╚Önic─â de dincolo de lumea timpului ╚Öi spa╚Ťiului (transcenden╚Ťa). Cre╚Ötinismul mai afirm─â c─â D., unu ├«n fiin╚Ť─â, este ├«ntreit ├«n persoane (ipostasuri): Tat─âl, Fiul ╚Öi Duhul Sf├ónt. 2. Divinitate, zeu. ÔŚŐ Expr. A nu avea (sau a fi f─âr─â) nici un Dumnezeu = a nu avea (sau a fi f─âr─â) niciun sens, valoare, gust.
LÔÇÖHOMME PROPOSE, DIEU DISPOSE (fr.) omul propune, Dumnezeu dispune ÔÇô Finalizarea unor ac╚Ťiuni ale omului nu depinde, totdeauna, de voin╚Ťa sau dorin╚Ťa lui.
MARIA (N─éSC─éTOAREA DE DUMNEZEU, FECIOARA MARIA, SF├éNTA FECIOAR─é, MAICA DOMNULUI, MADONNA) (reprezint─â forma gr.-lat. a ebr. Miriam ÔÇ×doamna/st─âp├ónaÔÇŁ), mama lui Iisus Hristos, n─âscut prin puterea Duhului Sf├ónt. Fiica lui Ioachim ╚Öi a Anei, originar─â din Galileea, care nu au avut copii p├ón─â la o v├órst─â ├«naintat─â. Rud─â cu Elisabeta, mama lui Ioan Botez─âtorul. La v├órsta de 3 ani, a fost adus─â la Templu ╚Öi l─âsat─â aici p├ón─â la v├órsta de 12 ani, c├ónd a fost logodit─â cu mai v├órstnicul Iosif, care i-a respectat leg─âm├óntul de a r─âm├óne ve╚Önic fecioar─â. Prime╚Öte apoi de la arhanghelul Gavriil vestea c─â va na╚Öte un fiu, ÔÇ×Fiul Celui Prea├«naltÔÇŁ, care va primi tronul lui David. Potrivit tradi╚Ťiei, ca urmare a ordinului ├«mp─âratului roman August de a se efectua num─âr─âtoarea popula╚Ťiei, se re├«ntoarce ├«n Bethlehem, cetatea ei de ba╚Ötin─â. Aici ├«l va na╚Öte pe Iisus (Mesia). Datorit─â poruncii lui Irod (care se temea c─â-╚Öi va pierde tronul la na╚Öterea lui Mesia) de a fi uci╚Öi to╚Ťi pruncii mai mici de doi ani, M. ╚Öi Iosif, ├«mpreun─â cu pruncul lor, s-au refugiat ├«n Egipt, de unde au revenit, dup─â trei ani, ├«n Nazaret, unde Iisus a tr─âit p├ón─â la v├órsta de 30 ani, c├ónd ╚Öi-a ├«nceput misiunea de m├óntuire. Dup─â cum cereau legile religioase evreie╚Öti, c├ónd Iisus a ├«mplinit 12 ani, M. ╚Öi Iosif l-au prezentat la Templul din Ierusalim, unde Simeon le-a proorocit c─â fiul lor este M├óntuitorul. M. a fost adeseori al─âturi de fiul ei (la nunta din Cana, pe Golgota, unde, ├«mpreun─â cu alte femei ╚Öi cu ucenicii, s-a aflat sub Crucea R─âstignirii, c├ónd Iisus a ├«ncredin╚Ťat-o discipolului s─âu, Ioan, spre a-i purta de grij─â). Potrivit ÔÇ×Noului TestamentÔÇŁ, dup─â R─âstignirea ╚Öi ├Änvierea lui Iisus, M. a mai tr─âit 11 ani, al─âturi de grupul apostolilor din Ierusalim, fiind, probabil, martora Pogor├órii Duhului Sf├ónt. Conciliul de la Efes (431) i-a conferit M. calitatea de ÔÇ×Maic─â a DomnuluiÔÇŁ, atribuindu-i o contribu╚Ťie proprie la lucrarea dumnezeiasc─â a m├óntuirii. De atunci, dar mai ales ├«n sec. 17-19, s─ârb─âtorile ├«n onoarea ei se ├«nmul╚Ťesc, religia catolic─â dezvolt├ónd ├«n teologie ideea Imaculatei Concep╚Ťiuni, care, ├«n 1854, a fost adoptat─â ca dogm─â prin bula papal─â Ineffabilis Deus (dat─â de Pius IX). Conciliul Vatican II (1862-1865) ├«i confer─â titlul de ÔÇ×Mam─â a BisericiiÔÇŁ. Biserica ortodox─â o pr─âznuie╚Öte ├«n patru zile din an: Na╚Öterea Maicii Domnului (8 sept.), ├Äntrarea ├«n Biseric─â a Maicii Domnului (21 nov.), Buna Vestire (25 mart.) ╚Öi Adormirea Maicii Domnului (15 aug.).
REDDE CAESARI QUAE SUNT CAESARIS, ET QUAE SUNT DEI DEO (lat.) d─â-i Cezarului cele ce sunt ale Cezarului ╚Öi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu ÔÇô Matei, 22, 21. La ├«ntrebarea fariseilor dac─â trebuie s─â pl─âteasc─â tribut romanilor, Iisus a ar─âtat o moned─â pe care era gravat─â efigia ├«mp─âratului ╚Öi a dat acest r─âspuns. Sensul cuvintelor este: a da fiec─âruia ce i se cuvine.
VOX POPULI, VOX DEI (lat.) vocea poporului (e) vocea lui Dumnezeu ÔÇô Alcuin, ÔÇ×Scrisoare c─âtre Carol cel MareÔÇŁ. Consensul general este cel ce confer─â valoare de adev─âr, de juste╚Ťe unei atitudini sau opinii.
Dumnezeu s. m. 1. Numele impropriu dat fiin╚Ťei supreme, spiritual─â, personal─â ╚Öi etern─â, care are plenitudinea perfec╚Ťiunilor ╚Öi nu este condi╚Ťionat de nimeni ╚Öi nimic din afara Lui. El este ÔÇ×Tat─âl atot╚Ťiitorul, f─âc─âtorul cerului ╚Öi al p─âm├óntului, al tuturor celor v─âzute ╚Öi nev─âzuteÔÇŁ, care fiin╚Ťeaz─â ├«n trei persoane (ipostase): Tat─âl, Fiul ╚Öi Sf├óntul Duh (Sf├ónta Treime). El nu poate fi definit ╚Öi nici cunoscut ├«n fiin╚Ťa ╚Öi dumnezeirea Sa dec├ót numai prin lucr─ârile ╚Öi manifest─ârile Lui ├«n lume (Ioan 1, 18), pe care o guverneaz─â ╚Öi ├«i poart─â de grij─â. ÔŚŐ Expr. Cum d─â Dumnezeu = cum se ├«nt├ómpl─â; p. ext. prost, r─âu. Cu Dumnezeu ├«nainte! = noroc! succes! A nu avea niciun Dumnezeu = a nu crede ├«n nimic. A (se) ruga (ca) de to╚Ťi dumnezeii = a implora. Parc─â a apucat pe Dumnezeu de (un) picior = se spune despre cineva peste care a dat un mare noroc. Dumnezeu ╚Ötie! = nu se ╚Ötie! Dumnezeule! = exclama╚Ťie de spaim─â, de durere, de mirare. Pentru (numele lui) Dumnezeu! = exclama╚Ťie de implorare, dezn─âdejde sau dezaprobare. Ce Dumnezeu! = exclama╚Ťie de necaz, de nemul╚Ťumire. S─â dea Dumnezeu! = (formul─â de urare) s─â se ├«mplineasc─â ceea ce doresc (dore╚Öti etc)! 2. Divinitate, zeu. ÔÇô Din lat. dom(i)ne deus.
ÔÇ×Nihil sine DeoÔÇŁ (ÔÇ×Nimic f─âr─â DumnezeuÔÇŁ), deviz─â ├«nscris─â, ├«ncep├ónd din 1867, pe ╚Ötampile, monedele ╚Öi drapelele statului rom├ón p├ón─â ├«n 1947, c├ónd a fost ├«nl─âturat─â de regimul comunist.
a da cu barda-n Dumnezeu expr. (pop.) a ac╚Ťiona f─âr─â scrupule.
a nu avea nici un Dumnezeu expr. a fi lipsit de sens, a nu avea noim─â
a prinde pe Dumnezeu de un picior expr. a avea parte de un noroc mare și neașteptat.
a-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap expr. a fi norocos, a da de noroc.
a-l strânge Dumnezeu de pe pământ expr. (pop.) a muri.
Doamne fereastr─â ╚Öi o bucatÔÇÖ de u╚Ö─â albastr─â expr. (adol., glum.) Doamne fere╚Öte!
pâinea lui Dumnezeu expr. (d. oameni) bun la suflet, inimos, generos, altruist

Dumnezeu dex online | sinonim

Dumnezeu definitie

Intrare: dumnezeu
dumnezeu substantiv masculin
dumn─âz─âu
domnezeu
dumnez─âu
dumniz─âu
dumnizeu
Intrare: Scaunul-lui-Dumnezeu
Scaunul-lui-Dumnezeu substantiv propriu neutru
Intrare: boul-lui-Dumnezeu
boul-lui-Dumnezeu substantiv masculin articulat
Intrare: vaca-lui-Dumnezeu
vaca-lui-Dumnezeu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: g─âina-lui-Dumnezeu
g─âina-lui-Dumnezeu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: s─âgeata-lui-Dumnezeu
s─âgeata-lui-Dumnezeu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: brâul-lui-dumnezeu
brâul-lui-dumnezeu Calea-Lactee nume propriu (numai) singular substantiv neutru articulat
brâul-lui-dumnezeu curcubeu substantiv neutru articulat