Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru distributiv

distribut├şv, ~─â [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr distributif lat distributivus] 1 a (Grm) Care separ─â ╚Öi individualizeaz─â. 2-3 sn, a (Grm; ╚Ö├«s numeral ~) (Numeral) care indic─â repartizarea unor obiecte sau a unor fiin╚Ťe ├«n grupuri exprimate numeric. 4 a Care ├«mparte. 5 a (├Äs) Aten╚Ťie ~─â Aten╚Ťie care se poate ├«ndrepta concomitent ├«n mai multe direc╚Ťii. 6 a (Mat; Log; ├«s) Opera╚Ťie ~─â Opera╚Ťie care efectuat─â separat asupra termenilor dintr-o expresie, d─â acela╚Öi rezultat ca ╚Öi ├«n cazul c├ónd ar fi aplicat─â ├«ntregii expresii. 7 a (Mat; Log) Care este caracterizat prin distributivitate.
DISTRIBUT├ŹV, -─é, distributivi, -e, adj. 1. (├Än sintagmele) Numeral distributiv = numeral care arat─â repartizarea obiectelor ├«n grupuri exprimate numeric. Aten╚Ťie distributiv─â = aten╚Ťie care poate fi ├«ndreptat─â ├«n mai multe direc╚Ťii ├«n acela╚Öi timp; aten╚Ťie dispersat─â; p. ext. lips─â de concentrare; neaten╚Ťie. 2. Caracterizat prin distributivitate. ÔÇô Din fr. distributif, lat. distributivus.
DISTRIBUT├ŹV, -─é, distributivi, -e, adj. 1. (├Än sintagmele) Numeral distributiv = numeral care arat─â repartizarea obiectelor ├«n grupuri exprimate numeric. Aten╚Ťie distributiv─â = aten╚Ťie care poate fi ├«ndreptat─â ├«n mai multe direc╚Ťii ├«n acela╚Öi timp; aten╚Ťie dispersat─â. 2. Caracterizat prin distributivitate. ÔÇô Din fr. distributif, lat. distributivus.
DISTRIBUT├ŹV, -─é, distributivi, -e, adj. (├Än expr.) Numeral distributiv = numeral care arat─â repartizarea ╚Öi gruparea obiectelor ├«n grupuri exprimate numeric. ├Än propozi╚Ťia: ┬źam dat fiec─ârui copil c├«te dou─â mere┬╗, ┬źc├«te dou─â┬╗ este numeral distributiv. Aten╚Ťie distributiv─â = aten╚Ťie care poate fi ├«ndreptat─â ├«n mai multe direc╚Ťii ├«n acela╚Öi timp.
distribut├şv adj. m., pl. distribut├şvi; f. distribut├şv─â, pl. distribut├şve
distribut├şv adj. m., pl. distribut├şvi; f. sg. distribut├şv─â, pl. distribut├şve
DISTRIBUT├ŹV, -─é adj. Care distribuie. ÔŚŐ Numeral distributiv = numeral care indic─â repartizarea unor obiecte sau a unor fiin╚Ťe; aten╚Ťie distributiv─â = aten╚Ťie care se poate ├«ndrepta ├«n mai multe p─âr╚Ťi deodat─â; aten╚Ťie dispersat─â; (mat.) opera╚Ťie distributiv─â = opera╚Ťie care, efectuat─â separat asupra termenilor dintr-o expresie, d─â acela╚Öi rezultat ca ╚Öi ├«n cazul c├ónd ar fi aplicat─â ├«ntregii expresii. [Cf. fr. distributif, lat. distributivus].
DISTRIBUT├ŹV, -─é adj. 1. care exprim─â ideea de distribu╚Ťie. ÔÖŽ numeral ~ = numeral care indic─â repartizarea numeric─â a obiectelor sau fiin╚Ťelor; aten╚Ťie ~─â = aten╚Ťie care se poate ├«ndrepta ├«n mai multe p─âr╚Ťi deodat─â; aten╚Ťie dispersat─â. 2. (mat.) care prezint─â distributivitate. (< fr. distributif, lat. distributivus)
DISTRIBUT├ŹV ~─â (~i, ~e) 1): Numeral ~ numeral care arat─â gruparea numeric─â a obiectelor. 2) Care se caracterizeaz─â prin distributivitate. /<fr. distributif, lat. distributivus
distributiv a. 1. care distribue: 2. Gram. care separă și individualizează.
* distribut├şv, -─â adj. (lat. distributivus). Propri┼ş a distribui. Justi╚Ťie distributiv─â, care d─â fie-c─âru─şa ce al lu─ş. Gram. Care se aplic─â fie-c─âru─şa ├«n parte, ├«n opoz. cu colectiv.
provincie distributiv─â, Ôćĺ arie surs─â.
DISTRIBUT├ŹV, -─é adj. (cf. fr. distributif, lat. distributivus): ├«n sintagma numeral distributiv (v.).

Distributiv dex online | sinonim

Distributiv definitie

Intrare: distributiv
distributiv adjectiv