depigmentare definitie

14 definiții pentru depigmentare

depigmentá vr [At: DN2 / Pzi: ~téz / E: fr depigmenter] (D. piele sau păr) A se decolora din cauza scăderii sau dispariției pigmentului melanic.
depigmentáre sf [At: DEX / Pl: ~tắri / E: depigmenta] Decolorare (a pielii sau a părului) din cauza scăderii sau dispariției pigmentului melanic.
DEPIGMENTÁ, depigmentez, vb. I. Refl. A se decolora din cauza scăderii sau dispariției pigmentului melanic. – Din fr. dépigmenter.
DEPIGMENTÁRE, depigmentări, s. f. Acțiunea de a se depigmenta și rezultatul ei. – V. depigmenta.
DEPIGMENTÁ, depigmentez, vb. I. Refl. (Despre piele sau păr) A se decolora din cauza scăderii sau dispariției pigmentului melanic. – Din fr. dépigmenter.
DEPIGMENTÁRE, depigmentări, s. f. Acțiunea de a se depigmenta și rezultatul ei. – V. depigmenta.
depigmentá (a ~) vb., ind. prez. 3 depigmenteáză
depigmentáre s. f., g.-d. art. depigmentắrii; pl. depigmentắri
depigmentá vb., ind. prez. 1 sg. depigmentéz, 3 sg. și pl. depigmenteáză
depigmentáre s. f. → pigmentare
DEPIGMENTÁ vb. I. tr., refl. (Despre piele) A-și pierde culoarea. [Cf. fr. dépigmenter].
DEPIGMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) depigmenta și rezultatul ei. [< depigmenta].
DEPIGMENTÁ vb. tr., refl. (despre piele, frunze, flori etc.) a (se) decolora. (< fr. dépigmenter)
A SE DEPIGMENTÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre piele sau despre păr) A se decolora ca urmare a dispariției sau micșorării conținutului de pigment melanic. /<fr. dépigmenter

depigmentare dex

Intrare: depigmenta
depigmenta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: depigmentare
depigmentare substantiv feminin