Dicționare ale limbii române

2 intrări

11 definiții pentru demutizat

demutiza vt [At: DA ms / Pzi: ~zéz / E: mut] 1 A educa pe surdomuți pentru a înțelege limbajul oral. 2 A determina copiii surdomuți să vorbească prin folosirea dactilologiei.
demutizát2, ~ă smf, a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: demutiza] 1-2 (Persoană) care este educat(ă) pentru a înțelege limbajul vorbit. 3-4 (Persoană) care este determinat(ă) să vorbească prin folosirea dactilologiei. 5-6 (Persoană) care a fost vindecat(ă) de muțenie.
demutizát1 sn [At: MDA ms / E: demutiza] 1-2 Demutizare (1-2).
DEMUTIZÁ, demutizez, vb. I. Tranz. A educa pe surdomuți spre a înțelege limbajul oral. – Din fr. démutiser.
DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. – V. demutiza.
DEMUTIZÁ, demutizez, vb. I. Tranz. A educa pe surdomuți spre a înțelege limbajul oral. – De la mut.
DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. – V. demutiza.
demutizá vb., ind. prez. 3 sg. demutizeáză
DEMUTIZÁ vb. I. tr. A educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului. [Et. incertă].
DEMUTIZÁ vb. tr. a educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului semnelor. (< fr. démutiser)
A DEMUTIZÁ ~éz tranz. (surdomuți) A învăța limbajul oral. /<fr. démutiser.

Demutizat dex online | sinonim

Demutizat definitie

Intrare: demutiza
demutiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: demutizat
demutizat