Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru delirant

delir├ínt, ~─â a [At: DEX / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr d├ęlirant] 1 Care delireaz─â (1). 2-3 (Ca) de delir (1).
DELIR├üNT, -─é, deliran╚Ťi, -te, adj. Care este ├«n stare de delir (1), ca de delir. ÔÖŽ Fig. Care se manifest─â ├«ntr-o form─â asem─ân─âtoare delirului (1); excesiv, exaltat, frenetic. ÔÇô Din fr. d├ęlirant.
DELIR├üNT, -─é, deliran╚Ťi, -te, adj. Care este ├«n stare de delir, ca de delir. ÔÖŽ Fig. Care se manifest─â ├«ntr-o form─â asem─ân─âtoare delirului; excesiv, exaltat, frenetic. ÔÇô Din fr. d├ęlirant.
DELIR├üNT, -─é, deliran╚Ťi, -te, adj. Care este ├«n delir, care prezint─â caracterul delirului. Bolnavul o v─âzuse f─âr─â nici un interes, dup─â cum vedea pe toat─â lumea, cu suprema indiferen╚Ť─â a min╚Ťilor delirante. D. ZAMFIRESCU, R. 277. ÔÖŽ Fig. Care ajunge aproape p├«n─â la delir, excesiv, frenetic. S-a a╚Öezat jos, parc─â f─âr─â s─â observe aclama╚Ťiile delirante. CAMIL PETRESCU, U. N. 148. ÔŚŐ (Adverbial) Mul╚Ťimea aplaud─â delirant. CAMIL PETRESCU, B. 102.
delir├ínt adj. m., pl. delir├ín╚Ťi; f. delir├ínt─â, pl. delir├ínte
delir├ínt adj. m., pl. delir├ín╚Ťi; f. sg. delir├ínt─â, pl. delir├ínte
DELIR├üNT, -─é adj. Care delireaz─â; (ca) de delir. ÔÖŽ (Fig.) Exaltat, frenetic. [Cf. fr. d├ęlirant].
DELIR├üNT, -─é adj. (╚Öi s. m.) care delireaz─â; (ca) de delir. ÔŚŐ (fig.) exaltat, frenetic. (< fr. d├ęlirant)
DELIR├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) (despre persoane) Care delireaz─â; aflat ├«n stare de delir. 2) Care provoac─â delir. Temperatur─â ~t─â. 3) fig. Care v─âde╚Öte o pasiune foarte puternic─â; cu o exaltare de delir. /<fr. d├ęlirant
delirant a. 1. care e în delir; 2. fig. extravagant, dezordonat.
*delir├ínt, -─â adj. ╚Öi s. (fr. d├ęlirant). Care e delir: imagina╚Ťiune delirant─â.

Delirant dex online | sinonim

Delirant definitie

Intrare: delirant
delirant adjectiv