17 definiții pentru deliciu
delíciu sn [At: CALENDARIU (1794), 28/25 / V: ~iție sf / Pl: ~ii și (înv) ~ri / E: fr délice, lat delicium] 1 Plăcere foarte mare Si: desfătare, încântare. 2 Savoare. 3-4 (Fig; fam) Lucru (sau ființă) încântătoare. DELÍCIU, delicii, s. n. Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦
Fig. (
Fam.) Lucru, ființă încântătoare. – Din
lat. delicium, fr. délice. DELÍCIU, delicii, s. n. Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦
Fig. (
Fam.) Lucru, ființă încântătoare. – Din
lat. delicium, fr. délice. DELÍCIU, delicii, s. n. Plăcere deosebit de mare.
V. desfătare, încîntare. Alții... gustă cu deliciu atît cît le poate dărui clipa. CAMIL PETRESCU, T. II 292.
Sorbirăm cu deliciu din băutura înviorătoare. M. I. CARAGIALE, C. 17.
Vă închipuiți că n-aș vrea să viu la Iași... să gust deliciile unui triumf de cabotin? CARAGIALE, O. VII 428. ◊
Fig. (Familiar)
Se admiră in oglindă și o sărută cu veselie. – Ești un deliciu. CAMIL PETRESCU, T. I 452.
delíciu [
ciu pron. cĭu]
s. n.,
art. delíciul; pl. delícii, art. delíciile (-ci-i-) delíciu s. n. [-ciu pron. -ciu ], art. delíciul; pl. delícii, art. delíciile (sil. -ci-i-) DELÍCIU s. savoare. (~ul unei mâncări.) DELÍCIU s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă. Deliciu ≠ aversiune, oroare, repulsie, scârbă DELÍCIU s.n. Plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. [Pron.
-ciu. / cf. fr.
délice, lat.
delicium].
DELÍCIU s. n. plăcere mare, intensă; savoare; desfătare. (< lat.
delicium, fr.
délice)
delíciu (delícii), s. n. – Plăcere, desfătare.
Lat. delicium (
sec. XIX). –
Der. delicios, adj., din
fr. délicieux. DELÍCIU ~i n. 1) Plăcere mare și aleasă; desfătare; încântare. 2) fig. Lucru sau ființă încântătoare. [Sil. -li-ciu] /<lat. delicium, fr. délice deliciu n. plăcere extremă, desfătare.
*delíciŭ n. (lat.
delicium. V.
delectez). Plăcere, voluptate, fericire:
deliciile călătoriilor, acest copil face deliciile mameĭ sale, ce deliciŭ a ști cauzele lucrurilor! DELICIU s. savoare. (~ unei mîncări.) deliciu s. v. DELECTARE. DESFĂTARE. FARMEC. ÎNCÎNTARE. PLĂCERE. VOLUPTATE. VRAJĂ. Deliciu dex online | sinonim
Deliciu definitie
Intrare: deliciu
deliciu substantiv neutru