Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru delicate╚Ťe

delicat├ę╚Ťe sf [At: BELDIMAN, N. P. I, 56/8 / V: (├«nv) ~╚Ť─â, ~├ęn╚Ť─â / Pl: ~╚Ťi ╚Öi (rar) ~╚Ťuri / E: fr d├ęlicatesse) 1 Subtilitate. 2 Ging─â╚Öie 3 Gra╚Ťie. 4 Fragilitate. 5 Discre╚Ťie. 6 Fine╚Ťe. 7 Aten╚Ťie. 8 Polite╚Ťe. 9 (├Älav) Cu ~ Cu mult─â grij─â. 10 (Ccr) Vorbe delicate.
DELICAT├ë╚Ü─é s. f. v. delicate╚Ťe.
DELICAT├ë╚ÜE, (2) delicate╚Ťi, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea a ceea ce este delicat; fine╚Ťe, ging─â╚Öie; discre╚Ťie, subtilitate. 2. Lucru, manifestare etc. delicate. [Var.: delicate╚Ť─â s. f.] ÔÇô Din fr. d├ęlicatesse.
DELICAT├ë╚Ü─é s. f. v. delicate╚Ťe.
DELICAT├ë╚ÜE, delicate╚Ťi, s. f. ├Änsu╚Öirea a ceea ce este delicat; fine╚Ťe, ging─â╚Öie; discre╚Ťie, subtilitate. [Var.: delicat├ę╚Ť─â s. f.] ÔÇô Din fr. d├ęlicatesse.
DELICAT├ë╚Ü─é s. f. v. delicate╚Ťe.
DELICAT├ë╚ÜE s. f. Faptul de a fi delicat; fine╚Ťe, ging─â╚Öie. Omul acesta... ├«╚Öi face o bucurie din a umili ├«n mine tot ce e delicate╚Ťe ╚Öi m├«ndrie. CAMIL PETRESCU, T. I 66. (├Än forma delicate╚Ť─â) Ni╚Öte sprincene, pe care penelul nu le-ar fi ├«ncordat cu at├«ta delicate╚Ť─â, ├«ncoronau ochii ei negri. NEGRUZZI, S. I 44. ÔÇô Variant─â: delicat├ę╚Ť─â s. f.
delicat├ę╚Ťe s. f., art. delicat├ę╚Ťea, g.-d. art. delicat├ę╚Ťii; (lucruri, manifest─âri) pl. delicat├ę╚Ťi
delicat├ę╚Ťe s. f., art. delicat├ę╚Ťea, g.-d. art. delicat├ę╚Ťii; (lucruri, manifest─âri) pl. delicat├ę╚Ťi
DELICAT├ë╚ÜE s. fine╚Ťe, ging─â╚Öie, gra╚Ťie, suavitate. (Gesturi pline de ~.)
Delicate╚Ťe Ôëá brutalitate, indelicate╚Ťe, vulgaritate
DELICAT├ë╚Ü─é s.f. v. delicate╚Ťe.
DELICAT├ë╚ÜE s.f. Fine╚Ťe, ging─â╚Öie; discre╚Ťie. [Var. delicate╚Ť─â s.f. / cf. fr. d├ęlicatesse, it. delicatezza].
DELICAT├ë╚ÜE s. f. ├«nsu╚Öire a ceea ce este delicat; fine╚Ťe, ging─â╚Öie. (< it. delicatezza, fr. d├ęlicatesse)
DELICAT├ë╚ÜE f. 1) Caracter delicat; fine╚Ťe. 2) Atitudine delicat─â, binevoitoare. 3) Comportare re╚Ťinut─â ╚Öi plin─â de tact; discre╚Ťie. [Art. delicate╚Ťea; G.-D. delicate╚Ťei] /<fr. d├ęlicatesse
delicate╚Ť─â f. 1. caracterul, celui delicat: ├«ngrijire, circumspec╚Ťiune, pruden╚Ť─â; 2. aptitudine de a judeca fin: delicate╚Ť─â de gust.
*delicat├ę╚Ť─â f. pl. e (fr. d├ęlicatesse. Cp. cu triste╚Ť─â). Calitatea de a fi delicat, fin, distins: delicate╚Ťa tr─âs─âturilor. ├Ändem├«nare, u╚Öurin╚Ť─â: delicate╚Ťa m├«ne─ş unu─ş pictor. Sl─âbic─şune, debilitate: delicate╚Ť─â de stomah. Zis (spus) cu sentiment, cu delicate╚Ť─â: delicate╚Ťa une─ş cuget─âr─ş. Calitatea de a judeca fin: delicate╚Ťa gustulu─ş. Calitatea de a fi scrupulos: delicate╚Ť─â de con╚Ötiin╚Ť─â.
DELICATE╚ÜE s. fine╚Ťe, ging─â╚Öie, gra╚Ťie, suavitate. (Gesturi pline de ~.)

Delicate╚Ťe dex online | sinonim

Delicate╚Ťe definitie

Intrare: delicate╚Ťe
delicate╚Ť─â
delicate╚Ťe substantiv feminin