*delicatéță f. pl. e (fr. délicatesse. Cp. cu tristeță). Calitatea de a fi delicat, fin, distins: delicateța trăsăturilor. Îndemînare, ușurință: delicateța mîneĭ unuĭ pictor. Slăbicĭune, debilitate: delicateță de stomah. Zis (spus) cu sentiment, cu delicateță: delicateța uneĭ cugetărĭ. Calitatea de a judeca fin: delicateța gustuluĭ. Calitatea de a fi scrupulos: delicateță de conștiință.