Dicționare ale limbii române

2 intrări

12 definiții pentru conturbat

conturbá vtr [At: MARIAN, O. I, 242 / Pzi: ~béz / E: lat conturbare] (Trs; ltm) 1-2 A (se) tulbura.
conturbát, ~ă a [At: MARIAN, T. 334 / Pl: ~ați, ~e / E: conturba] (Trs; ltm) Tulburat.
CONTURBÁ, contúrb, vb. I. Tranz. A deranja, a tulbura. – Din lat. conturbare.
CONTURBÁ, contúrb, vb. I. Tranz. A deranja, a tulbura. – Din lat. conturbare.
CONTURBÁ, contúrb, vb. I. Tranz. (Transilv., Bucov.) A tulbura, a deranja. Atunci nime n-are să ne mai conturbe fericirea. MARIAN, O. I 242.
conturbá (a ~) vb., ind. prez. 3 contúrbă
conturbá vb., ind. prez. 1 sg. contúrb, 3 sg. și pl. contúrbă
CONTURBÁ vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.
CONTURBÁ vb. I. tr. A deranja, a tulbura. [< it., lat. conturbare].
CONTURBÁ vb. tr. a deranja, a tulbura. (< lat. conturbare)
A CONTURBÁ contúrb tranz. (persoane) A face să fie cuprins de emoții puternice; a tulbura. /<lat. conturbare
conturba vb. v. DERANJA. INCOMODA. ÎNCURCA. JENA. STINGHERI. STÎNJENI. SUPĂRA. TULBURA.

Conturbat dex online | sinonim

Conturbat definitie

Intrare: conturba
conturba verb grupa I conjugarea I
Intrare: conturbat
conturbat participiu