Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru brezaie

brez├íie sf [At: Lm / V: briz~, ~ zoaie sf ~ zoi sn / E: nct] 1 Joc cu caracter de pantomimi, asem─ân─âtor cu capra sau cu ╚Ťurca, apar╚Ťin├ónd teatrului folcloric, ├«nt├ólnit mai ales ├«n Muntenia. 2 Personaj mascat, cu cap de animal sau de pas─âre, ├«mbr─âcat cu zeghe ╚Öi ├«mpodobit cu panglici ╚Öi petice colorate. 3 (Im) Femeie (b─âtr├ón─â) care se ├«mpodobe╚Öte ├«n mod ridicol ca s─â plac─â.
BREZ├üIE, brez─âi, s. f. 1. Joc cu caracter de pantomim─â, asem─ân─âtor cu capra sau cu ╚Ťurca, apar╚Ťin├ónd teatrului folcloric, ├«nt├ólnit mai ales ├«n Muntenia. 2. Personaj mascat, cu cap de animal sau de pas─âre, ├«mbr─âcat cu zeghe, ├«mpodobit cu panglici ╚Öi petice colorate. ÔÇô Et. nec.
BREZ├üIE, brez─âi, s. f. 1. Joc cu caracter de pantomim─â, asem─ân─âtor cu capra sau cu turca, apar╚Ťin├ónd teatrului folcloric, ├«nt├ólnit mai ales ├«n Muntenia. 2. Personaj mascat, cu cap de animal sau de pas─âre, ├«mbr─âcat cu zeghe, ├«mpodobit cu panglici ╚Öi petice colorate. ÔÇô Et. nec.
BREZ├üIE, brezai, s. f. (Regional) 1. Persoan─â mascat─â (de obicei cu un cap de animal prev─âzut cu un cioc lung de lemn, ca de barz─â) care joac─â pe la casele s─âtenilor ├«n preajma cr─âciunului. Diamantele ╚Öi rubinele s├«nt aruncate pe d├«nsa cu lopata, parc─â e brezaie. FILIMON, 218. 2. (Mai ales ├«n trecut) Fat─â ├«mpodobit─â cu frunze sau cu flori, care juca din cas─â ├«n cas─â la rusalii. V. paparud─â. ├Äl ├«mpodobir─â cu flori ca p-o brezaie. ISPIRESCU, U. 105. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii ╚Öi metafore) A╚Öteptase cu ner─âbdare hora... g─âtit─â brezaie la cap, cu flori de cutie, luate din T├«rgu-Jiu. MACEDONSKI, O. III 137. ÔÇô Pl. ╚Öi: brezaie (PAS, L. I 105).
BREZÁIE, brezăi, s. f. 1. Persoană mascată (cu un cap de animal) care joacă pe la casele sătenilor în preajma crăciunului. 2. Fată împodobită cu frunze și flori care joacă din casă în casă la rusalii.
brezáie s. f., art. brezáia, g.-d. art. brezắii; pl. brezắi
brezáie s. f., art. brezáia, g.-d. art. brezăii; pl. brezăi
BREZÁIA s. art. v. capra.
brezaie f. 1. masc─â ├«mpestri╚Ťat─â de Cr─âciun; om ├«nvelit ├«ntrÔÇÖo zeghe ╚Öi ├«mpodobit cu felurite basmale, panglici ╚Öi flori, purt├ónd un cap de animal cu bot (sau de pas─âre cu cioc) pe care ├«l pune ├«n mi╚Öcare cu o sfoar─â ╚Öi-l face s─â scoat─â diferite sunete: oamenii ├«l ├«mpodobir─â cu flori ca pe o brezaie ISP.; 2. fig. femeie g─âtit─â cu prea multe dresuri ╚Öi podoabe: parc─â este o brezaie. [V. breaz].
brez├í─şe f., pl. ─â─ş (d. breaz). Munt. Un personagi┼ş ridicul de m─ârime supranatural─â la Cr─âciun ╚Öi Anu No┼ş. (Consist─â dintrÔÇÖun om ├«mbr─âcat ├«n ma─ş multe culor─ş ╚Öi care are un cap de capr─â, de barz─â ╚Ö.a. ├Än Mold. sud. baba-turca, ├«n nord capra, odinioar─â geamala). Fig. Iron. Feme─şe ├«mpopo╚Ťonat─â. ÔÇô ├Än Munt. la munte ╚Öi br─âza─şe. V. paparud─â.
brezaia s. art. v. CAPRA.
brezaie v. capr─â (2).

Brezaie dex online | sinonim

Brezaie definitie

Intrare: brezaie
brezaie substantiv feminin